YOU ARE HERE:
UNITA Intercomprehension and Romance Languages
function goBack() { window.history.go(-1); }

UNITA Intercomprehension and Romance Languages

Through a proactive language policy based on multilingualism, UNITA promotes one of the cornerstones of the European project and strives to make the motto “United in diversity” come true. The envisaged virtual and physical mobility in the Romance-speaking countries of the Alliance represents a real challenge for students, teachers and staff.

Inter-comprehension refers to a relationship between languages in which speakers of different but related languages can readily understand each other without intentional study or extraordinary effort. Through IC strategies, learners are trained to become reflexive and strategic learners who exploit the language competence they already have to understand the language of the other(s).

This unique large-scale application of IC methods needs to be steered by a sound scientific approach in order to set up a sustainable training and assessment framework. In this regard, a PhD research project supervised by experts at UNITA universities and associated partner APICAD will be implemented throughout the three years of the project.

The approach of IC will make courses taught in the local languages more accessible for international students speaking Romance languages and local life-long learners, and will provide teachers with a powerful method of interacting in international classrooms. UNITA students will thus master at least two Romance languages besides English, whereas teachers will obtain a teaching qualification for international classrooms.

As a vehicle to promote multilingualism, inter-comprehension will also have an impact on growth and cohesion in the UNITA cross-border regions, as well as on the quality of institutional communication practices between international students and the university administration.

Ce este intercomprehensiunea?

Intercomprehensiunea între limbile înrudite.
Intercomprehensiunea în limbile romanice

Ți-ar plăcea să înțelegi ceea ce citești în franceză, italiană, spaniolă, portugheză, catalană, fără să cunoști aceste limbi? Dar să conversezi cu cineva, fără să-i cunoști limba?

Intercomprehensiunea îţi vine în ajutor!

Ce este intercomprehensiunea?

Bucurându-se în țări ale Europei Occidentale de programe academice dedicate, în cea mai simplă dintre definiții, intercomprehensiunea „este un fenomen ce se întâmplă când două persoane comunică cu succes între ele, vorbind fiecare propria limbă” (EuRom 5: www.eurom5.com). În cartea sa din 1993, În căutarea limbii perfecte, Umberto Eco remarcă: „O Europă a poligoților nu este o Europă a oamenilor care vorbesc fluent multe limbi, ci în cel mai bun caz a oamenilor care se pot întâlni vorbind propria lor limbă și înțelegând-o pe a celuilalt.”

Intercomprehensiunea este o metodă prin care, antrenându-ți prin diverse strategii cunoștințe și competențe pe care le deții deja, ajungi să înțelegi o limbă înrudită fără să o vorbești. Folosind strategii comunicative verbale și non-verbale, fiecare exprimându-se în propria limbă, vorbitorii pot purta un dialog. Vorbind limba maternă, româna în cazul nostru, te faci înțeles de interlocutorul care ți se adresează în limba lui.

Așadar, intercomprehensiunea vizează posibilitatea dialogului între vorbitori ai unor limbi înrudite. Pentru limbile romanice, liantul fundamental al acestora îl constituie, fără îndoială, latina. Când acesta lipsește – e cazul influențelor lexicale specifice evoluției fiecărei limbi –, vine în ajutor lingua franca a zilelor noastre, adică engleza. Nimic surprinzător în acest sprijin, de vreme ce o parte considerabilă dintre cuvintele fondului său lexical principal au la rândul lor origine latină.

Principii fundamentale

Renunțând la metodele tradiționale de învățare a unei limbi, în cadrul cărora gramatica ocupă un loc esențial, intercomprehensiunea urmărește înțelegerea celuilalt prin activarea altor mecanisme și strategii, facilitate de geneza comună a idiomurilor romanice.

Cum ai putea să-l înțelegi pe celălalt nevorbindu-i limba?

  • Încearcă să identifici sensul global al mesajului (oral sau scris)!
  • Folosește cuvinte ‘internaționale’ !
  • Folosește sinonime!
  • Pronunță cuvintele mai lent decât ritmul normal al vorbirii și lasă (foarte) mici pauze între ele!
  • Prelungește mesajul verbal prin gesturi, mimică, pantomimă și accente pe anumite cuvinte!
  • Aplică structuri gramaticale simple!
  • Evită frazele lungi, cu multe subordonate!

Mai presus de orice, intercomprehensiunea pornește de la premisa că într-o lume comună, romanică, sensul fundamental este transparent.

De ce intercomprehensiunea (IC)?

Metoda intercomprehensiunii instaurează egalitatea dintre limbi, constituind un mijloc însemnat în salvgardarea limbilor. Dacă trăim, uneori dramatic, preocuparea de a nu se dilua până la dispariție limbile naționale în contextul globalizării, intercomprehensiunea răstoarnă această perspectivă.

Care sunt aspectele principale prin care se individualizează această metodă, devenind dezirabilă?

De ce începe să suscite tot mai mult interesul?

Câteva răspunsuri:

  • Te exprimi în limba ta, iar celălalt te înțelege.
  • Faci cunoscută și altora limba și cultura țării tale.
  • Interacționezi cu persoane care nu vorbesc limba ta.
  • Interesul major este acela al înțelegerii, atât în contexte colocviale, cât și în sfera discursului științific.
  • Înveți noi strategii de comunicare valorizându-ți limba maternă (româna), în ansamblul limbilor romanice.
  • Acumulezi cunoștințe despre limbile și culturile altor țări folosind o comunicare multilingvă/plurilingvă, tot mai necesară în contextul globalizării.
  • Poți să înțelegi limba celuilalt și să te exprimi în limba sau în limbile pe care le cunoști.

Intercomprehensiunea este nu doar o cale de comunicare, ci și un mijloc prin care se reactivează conștiința originii comune a limbilor romanice, latina, conturând totodată și liniile lor evolutive.