EȘTI AICI:
Revista presei – 8 ianuarie 2021

Revista presei – 8 ianuarie 2021

Revista presei – 8 ianuarie 2021
Ministrul Educației: Examenele nu vor fi decalate sau anulate
edupedu.ro

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a avut, joi, discuţii cu sindicaliştii din învăţământ şi cu asociațiile de studenți, elevi și părinți şi a precizat într-o conferinţă de presă că nu s-a făcut referire la anularea sau decalarea examenelor naţionale. Cîmpeanu a susținut că examenele naţionale trebuie să aibă loc la datele planificate, cu prezenţă fizică şi pe o tematică ce trebuie adaptată la ceea ce s-a predat şi la ceea ce a asimilat elevul, relatează Agerpres.

În niciun caz, în nicio discuţie nu a rezultat anularea şi nici măcar decalarea examenelor naţionale. Pentru predictibilitate, examenele naţionale trebuie să se deruleze la datele planificate, cu prezenţă fizică şi pe o tematică ce într-adevăr va trebui să fie adaptată la ceea ce s-a predat şi la ceea ce a asimilat elevul. Ceea ce s-a predat ştim din raportări, ceea ce a asimilat elevul vei putea şti în urma unei evaluări personalizate. Pentru că există discrepanţe mari pe care trebuie să le recunoaştem, să le asumăm şi să vedem ce putem să facem mai bine pentru a diminua pierderile. Nu pretinde nimeni că vom putea compensa absolut toate pierderile, este important să compensăm cât mai mult din aceste pierderi“, a declarat ministrul Educaţiei.

Întrebat la ce buget se aşteaptă anul acesta pentru Educaţie, Sorin Cîmpeanu a răspuns: “La un buget mai mare în valoare absolută decât bugetul anului 2020“.

Sorin Cîmpeanu s-a întâlnit cu reprezentanţii sindicatelor ‘Spiru Haret’, FSLI, Alma Mater, ai Consiliului Naţional al Elevilor, ai Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi din Învăţământul Preuniversitar, dar şi cu cei ai studenţilor de la ANOSR, UNSR şi USR.

Structura anului școlar 2020-2021

Semestrul I (17 săptămâni)

Cursuri:                            Luni, 14 septembrie 2020 – Marți, 22 decembrie 2020
Vacanță pentru grădinițe și clasele pregătitoare – a IV-a: 26 octombrie – 1 noiembrie 2020
Vacanța de iarnă:          Miercuri, 23 decembrie 2020 – Duminică, 10 ianuarie 2020
Cursuri:                            Luni, 11 ianuarie 2021 – Vineri, 29 ianuarie 2021
Vacanţa intersemestrială: Sâmbătă, 30 ianuarie 2021 – Duminică, 7 februarie 2021

Semestrul al II-lea (17 săptămâni)

Cursuri:                           Luni, 8 februarie 2021 – Joi, 1 aprilie 2021
Vacanţa de primăvară: Vineri, 2 aprilie 2021 – Duminică, 11 aprilie 2021

  • Paștele Catolic va fi în 2021 pe data 4 aprilie

Cursuri:                           Luni, 12 aprilie 2021 – Joi, 29 aprilie 2021
Vacanță de primăvară: Vineri, 30 aprilie 2021 – Duminică, 9 mai 2021

  • Paștele Ortodox va fi în 2021 pe data 2 mai

Cursuri:                           Luni, 10 mai 2021 – Vineri, 18 iunie 2021
Vacanţa de vară:           Sâmbătă, 19 iunie 2021 – data din septembrie 2021 la care încep cursurile anului şcolar 2021 – 2022.

Elevii de clasa a XII-a vor avea doar 32 de săptămâni de școală, pentru ei cursurile urmând a se încheia pe 4 iunie 2021. La clasa a VIII-a, numărul de zile de școală este 165 din cauza Evaluării Naționale: vor face 33 de săptămâni de școală, care se încheie pe 11 iunie 2021.

Revista presei – 8 ianuarie 2021
Barometrul Europa FM: Românii pun Educația pe primul loc în lista de priorități pentru Guvern
europafm.ro

42,2 % dintre români consideră că Educația trebuie să fie prioritatea zero pentru noul Guvern, potrivit sondajului realizat de IMAS chiar înainte de învestirea cabinetului condus de Florin Cîțu.  Sănătatea este a doua pe lista de priorități și apare în răspunsurile a 40,9 % dintre participanții la sondaj, în veme ce Economia e plasată a treia, cu 29% dintre răspunsuri.

La întrebarea „Care credeți că ar trebui să fie primele trei priorități ale următorului Guvern care va fi învestit?“, 22% dintre respondenți au indicat Infrastructura, 14% – Locurile de muncă, 11,7% – Criza sanitară/ vaccinarea, 10,5% – Pensiile și alocațiile, 9,8% –  Justiția, 7,4% – Sărăcia/Nivelul de trai, 7,1% –Investițiile/Atragerea fondurilor europene, 5,1% – Corupția.

4,1% dintre cei intervievați au indicat direct tăierea pensiilor speciale ca fiind o temă importantă, iar 1,5% – Mediul.

Barometrul Europa FM a fost realizat de IMAS în perioada 8 – 21 decembrie, pe un eșantion de 1010 persoane și are o marjă de eroare de 3,1 la sută.

Revista presei – 8 ianuarie 2021
Interviu cu ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu. Șansele de a deschide școlile cresc „cu cât numărul celor care au disponibilitate de vaccinare va fi mai mare”
scoala9.ro

Într-un interviu pentru Școala 9, ministrul Sorin Cîmpeanu a explicat ce criterii va lua în considerare pentru deschiderea școlilor, de ce a cerut un studiu în rândul profesorilor cu privire la disponibilitatea lor de a se vaccina, cum va gestiona bugetul educației și de ce susține majorările pentru bugetul de cheltuieli a școlilor în detrimentul celor salariale.

Pe scurt:

Despre vaccinarea profesorilor: „Cu cât vor fi mai mulți cei care vor dori, vor avea disponibilitate să se vaccineze și cu cât acest lucru se va întâmpla mai repede, cu atât riscul de transmitere epidemiologică va scădea.”

Despre lecțiile remediale pentru elevi: „Bugetul pentru educație trebuie să includă această componentă de acțiuni remediale. Dincolo de resursa financiară este, repet, nevoie de devotamentul și dedicația cadrelor didactice.”

Bugetul Educației: „La nivel de buget anual am asumat încă de la începutul programului de guvernare că vom avea 6% din PIB acordat educației prin creșteri graduale până în 2024.”

Salariile profesorilor: „Consider că este normal să susțin prioritar creșterea componentei costului standard per elev dedicat cheltuielilor materiale, pentru că din acele costuri o școală își plătește și energia electrică.”

Revista presei – 8 ianuarie 2021
Dănileţ: Alegerea directorului şcolar de către profesori mi se pare o idee nepotrivită
adevarul.ro

Alegerea directorului şcolar de către profesori mi se pare o idee nepotrivită: pe de o parte, pentru ca ar fi făcută doar de profesori; pe de altă parte, pentru că alegerile nu sunt indicate in acest sistem, scri Cristi Dănileţ pe paina sa de Facebook.

Acesta oferă şi argumentele contra:    - Dacă se preferă vot din partea profesorilor, mă întreb de ce directorul sa nu fie ales şi de elevi, şi de parinti? Că parcă spunem peste tot că şcoala implică triada „elevi-profesor-părinte”...În plus, directorul nu e "al profesorilor", ci este directorul "şcolii". Ca să nu mai spun că directorul operează cu bani de la Primărie, pune în aplicare politicile ministeriale şi se supune sarcinilor administrative date de Inspectorat. Aşadar, ar trebui ca şi Primarul, Inspectorul General şi Ministrul să aibă un vot. Ceea ce ar duce la o absurditate.    - Experienţa ne arată că funcţionarii slabi işi vor alege ca şef nu pe cel care îi poate struni şi controla, ci pe cel care îi va lăsa in pace. Desemnarea prin alegere a unui şef intr-o instituţie publică este, deci, inadecvată şi ar transforma şcoala într-un teren al luptei sindicale.   Ca urmare, trebuie să realizăm că dacă ceea ce ne deranjează sunt numirile/revocările politice, soluţia este organizarea de concursuri meritocratice, nu de alegeri. Alegerile nu pot înlocui nevoia unui bun manager, testat, pe o funcţie atât de importantă precum cea de director al unei unităţi şcolare în care se vor clădi destine umane.

 

Revista presei – 8 ianuarie 2021
ECONOMIE - Încrederea în economia României dă semne de revenire după 2 luni de scădere, dar rămâne sub nivelul din octombrie
profit.ro

Indicatorul de încredere în economia Românei calculat de Comisia Europeană a crescut ușor, în decembrie, după două luni consecutive de scădere, însă rămâne sub nivelul din luna octombrie. De ce este important: ESI este un indice compozit, realizat pe bază de sondaj, care arată percepția operatorilor din sectorul serviciilor, industrie, construcții și comerț, dar și a populației privind starea actuală a economiei, precum și așteptările pentru evoluția viitoare. Indicatorul este calculat de Comisia Europeană și are un nivel ridicat de corelare cu evoluția PIB.

Indicatorul percepției asupra economiei (ESI – Economic Sentiment Indicator) a crescut la 84,8 puncte, de la 83,1 puncte în luna noiembrie. Deși a recuperat parțial din declinul înregistrat în ultimele 2 luni, indicatorul rămâne sub nivelul de 86,9 din luna octombrie. În ianuarie 2020, înainte ca încrederea să fie diminuată de efectele pandemiei de Covid-19, indicatorul se situa la 105,4 puncte.

Față de noiembrie, încrederea a revenit ușor în toate sectoarele. Cea mai considerabilă îmbunătățire a fost în sectorul construcțiilor, unde indicatorul de încredere a urcat cu 3 puncte, de la -14,7 puncte, la -11,7 puncte. O îmbunătățirea semnificativă a percepției a fost consemnată și în industrie (+2 puncte, la -6,1 puncte).

 

Revista presei – 8 ianuarie 2021
EDITORIAL - Coronavirus și vorbe
dilemaveche.ro

De vreme ce nimic nu scapă de atingerea virusului fatal, era inevitabil ca și cuvintele noastre, ale tuturor, să se resimtă. Lingviștii, sociologii, psihologii se confruntă cu un impozant val de materie primă neprelucrată, cu noi teritorii de cercetare, cu o nouă interogație de specialitate. Apar un nou tip de discurs, o nouă dimensiune a comunicării, un nou tip de argumentație. Nu pot să nu mă înscriu și eu în această revoluționară dialectică. Cîteva constatări de demaraj:

1) S-a accentuat un paradox care se anunțase de mult la orizont, dar care acum are o relevanță sporită. E vorba de relația dintre izolare și masificare, dintre comunicare și singurătate. Ești „consemnat“ la domiciliu, dar vorbești cu întreaga planetă... Primești mesaje de tot soiul, le redistribui sau declanșezi noi serii de „apeluri“ informative: interpretări proprii, vești bune, vești proaste, scenarii conspirative, bancuri. În ceea ce mă privește, prefer bancurile... Unul dintre ele mi s-a părut de-a dreptul metafizic: un cetățean grijuliu se spală „corect igienic“, se bălăcește în gel dezinfectant, își pune mască și ochelari, se îmbracă într-un riguros combinezon alb, de protecție, după care, blindat sanitar, iese din casă ca să-și vadă de treburi. Dar, cum ajunge în stradă, e călcat de o mașină. Epictet ar fi avut ce comenta: nu te poți feri decît de ceea ce depinde de tine. Ceea ce nu depinde de tine nu poate fi nici anticipat, nici evitat. Pe de altă parte, contextual vorbind, ai datoria să nu tratezi ușuratic ceea ce depinde de tine. Restul e Providență, Destin, Hazard sau cum vrem să-i spunem, în funcție de amplasamentul nostru speculativ...

2) A devenit evidentă compatibilitatea neașteptată între „progres“ și vulnerabilitate. Sîntem tot mai glorioși în atac și tot mai șubrezi în apărare. Am supus „natura“, dar bobîrnacul ei e devastator. Am aflat tainele universului, dar am uitat cum e cu spălatul pe mîini. Învingători în izmene. Euforia civilizatoare se dovedește o formă tragi-comică de somnambulism.

3) Drama reală are, adesea, și nimbul complementar al prostiei. Au mare succes specii retorice pompoase și vide: a) Discursul apocaliptic: „s-a terminat“, sîntem generația de pe urmă. Desigur, sfîrșitul global e – a fost dintotdeauna – o posibilitate, dar nu una argumentabilă savant sau profetic. Nu poți transforma neantul în teorie a viitorului, moartea umanității în „breaking news“ de tabloid. b) Discursul „înțelept“: „va fi bine“, nu luați criza în serios, vom trece și peste asta! Papa, nani, laptop, filme, o binemeritată pauză în sufrageria de-acasă. O ocazie să redescoperi răgazul, valorile intimității, ale moțăielii „alături de cei dragi“. E OK, nu zic. Cu condiția să o faci de bunăvoie, nu pe bază de „declarație pe propria răspundere“. Nu în penumbra „arestului la domiciliu“. c) Discursul conspiraționist: totul e o făcătură. A rușilor contra americanilor, a chinezilor contra europenilor, a ocultei mondiale contra mapamondului, a șmecherilor cu bani care vor să preia controlul, a dușmanilor Uniunii Europene, a fabricilor de medicamente  ș.a.m.d. Pe scurt, e vorba de o minoritate care vrea să ia puterea, adică să devină majoritară. Un grupuleț care vrea să subjuge lumea, dar care alege, misterios, ca prim pas spre acest răutăcios țel, distrugerea ei. Vor să cîștige, dar să rămînă singuri. Să domnească peste nimic. d) Discursul ideologic: iată unde duce capitalismul! Sau din contra: iată unde duce stîngismul! Sau: iată unde duc corectitudinea politică, globalismul, multiculturalismul etc. Evident, toate aceste „accidente“ istorice pot fi puse în discuție. Toate au relele lor, coeficientul lor sumbru de imprevizibil, balastul lor de „pagube colaterale“. Dar dacă lupta cu virusul devine ideologică, dacă transformăm frontul „de idei“ în terapeutică, conflictul în soluție, pierdem timpul. Don Quijote n-a cîștigat nici o bătălie! Nici Al Capone! Deocamdată, nu ne luptăm cu principii, ci cu o bîzdîganie perfidă și cu propriile noastre neputințe. Ale noastre, ale instituțiilor noastre, ale politicienilor luați pe nepregătite, ale specialiștilor care se bîlbîie competent: spirtul nu e bun, ba e bun; măștile nu ajută la mare lucru, ba ajută; mănușile protejează, ba te pot păcăli…

Revista presei – 8 ianuarie 2021
Nu există întrebări prea stupide despre vaccin
scena9.ro

Un medic și fiica ei de 12 ani au creat un clip despre cum funcționează vaccinul. Laura Ghibu crede că e foarte important ca autoritățile să comunice simplu și să răspundă cu răbdare tuturor întrebărilor.


Zilele trecute, un clip ce explică funcționarea vaccinului anti-COVID-19 realizat de Pfizer și BioNTech a ajuns la sute de mii de români. Materialul — ce folosește animații și cuvinte simple,  — a apărut din dorința unui medic și a fiicei sale de 12 ani ca informația corectă să ajungă la cât mai multă lume. Nu a primit bani pentru asta de la instituții de stat sau de la vreo companie farmaceutică.

Laura Ghibu locuiește în Suedia, acolo unde s-a stabilit acum aproape 31 de ani, după ce tatăl său ajunsese acolo ca refugiat politic în ultimii ani de comunism. A studiat biomedicina, apoi, la insistențele stomatologilor din familie, s-a orientat către medicina dentară. S-a specializat în chirurgie orală în Elveția și Italia și, pe lângă asta, face cursuri de prevenire a infecțiilor pentru alți medici și ține cursuri de educație sanitară în școli din Suedia.

La scurt timp după ce a postat versiunea în limba italiană a clipului despre vaccin, Laura Ghibu a fost contactată de profesorul Raffaele Bruno, medicul infecționist care a tratat primul caz COVID din Italia, și care i-a cerut permisiunea să folosească materialul într-o companie de informare pentru regiunea Lombardia, unde au murit peste 25.000 de oameni în urma infectării.

În primele zile ale anului, și varianta în limba română a circulat intens, iar între cei care au distribuit clipul au fost secretarul de stat Raed Arafat și mai mulți comunicatori în sănătate publică, între care Răzvan Cherecheș, Vlad Mixich sau Oana Dimofte. Șeful Comitetului Național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2, Valeriu Gheorghiță, i-a cerut permisiunea să folosească clipul în campania de vaccinare din România, iar Ministerul Sănătății l-a distribuit pe Facebook. Până ieri clipul în română fusese distribuit de 21.000 de ori pe Facebook, și avea 62.000 de vizualizări pe Youtube. Azi Laura Ghibu a publicat și o versiune în engleză pe Youtube.

Acum, Ghibu pregătește un alt video cu întrebări și răspunsuri despre vaccin, realizat în colaborare cu Universitatea din Pavia. Spune că anul trecut n-a depins de noi, acum însă ține de noi să facem din 2021 un an bun.

Revista presei – 8 ianuarie 2021
CULTURA - Comedia franceză on line
rfi.ro

Ne-am obișnuit în ultima vreme să mergem la teatru uitându-ne pe ecranele telefoanelor sau ale computerelor. De fapt, ne adaptăm și implicit descoperim genuri artistice noi. Noile tehnologii au invadat de mult scenele, prezența lor a devenit astăzi vitală. Cum și pînă la ce punct însă ne regăsim în spațiul virtual, în fața acestei oferte pletorice de spectcole on line? Mirella Patureau încearcă să răspundă la această primă întrebare și se oprește asupra unui caz precis, cel al Comediei Franceze.

Mirella Patureau: Trebuie spus ca în cei aproape 400 de ani de existență Comedia Franceză nu și-a închis niciodată porțile, cu o foarte scurtă perioadă în timpul ultimului război mondial. Stagiunea 2020 s-a deschis pentru scurtă vreme în septembrie pentru a se închide ferm pe 28 octombrie. Data redeschiderii e pentru moment nesigură. Ca peste tot, se poate însă repeta, și dealtfel multe teatre continuă să întrețină o activitate, să funcționeze așa dar în surdină.

Comedia Franceză a ales în același timp să joace din plin jocul realității virtuale sau al internetului. Teatrul a creat astfel un site web, urmărit la ora actuală de peste 800.000 de spectatori, cifră impresionantă dacă o transplanatăm la capacitatea unor săli cu spectatori reali, ceea ce i-a permis nu numai să reziste, dar și să avanseze. Eric Ruf, Administratorul General al Comediei Franceze, și-a dat seama în același timp că dacă se vor mărgini să lanseze pe internet toate arhivele filmate, foarte bogate, ale Comediei Franceze, nu va fi de-ajuns. Era nevoie de un repertoriu care să inventeze noi povești și mai ales să vorbească despre această prioadă unică pe care o traversăm.

Matei Vişniec: Iar într-un interviu din prima zi a anului Eric Ruf a folosit o imagine demnă de a fi reținută: Comedia Franceză are 60 de actori, super performanți, super antrenați, și care erau ca niște lei în cușcă...

Mirella Patureau: Aveau deci nevoie să inventeze un material nou, concret, puternic, nemaipomenit... pe măsura timpurilor pe care le trăim. Nu am să vă înșir tot ceea ce a lansat teatrul on line, nu am avut dealtfel nici timpul nici dorința să văd chiar totul. De la ce s-a plecat? Comedia Franceză anunța în pragul stagiunii spectacole în 4 săli, deci în septembrie, octombrie, în live. De la bun început însă, sala mare a Comediei Franceze, sala Richelieu, fiind închisă pentru reparații, cu un șantier imens, stagiunea a fost deplasată la Teatrul Marigny, în buza celebrului Avenue des Champs-Elysées.

Teatrul Marigny este  unul din marile teatre private pariziene – atenție, clădirea aparține Primăriei pariziene -  tot cu două săli, Sala Mare si Sala Studio sau Sala Elvire Popesco, care a condus dealtfel Teatrul Marigny între 1965 și 1978 (actrița a dispărut în 1993, la 99 de ani). Aici a putut să fie jucat între 30 septembrie și finele lui octombrie, live sau în prezențiel, spectacolul lui Christophe Honoré după Marcel Proust, Le Côté des Guermantes. Întîlnirea cu Proust a servit de pretext sau de imbold pentru o întîlnire mai amplă cu prozatorul în căutare a Timpului pierdut, într-o serie de lecturi, susținute de marile vedete al teatrului, transmise în continuare pe site-ul Comediei Franceze, peste 26 de momente, fiecare de aproximativ o oră.

UVT utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru.

Te informam ca ne-am actualizat politicile pentru a integra in acestea si in activitatea curenta a UVT cele mai recente modificari propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrareadatelor cu caracter personal si pentru a citi si intelee continutul Politicii Cookie.

Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie.

Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmand instructiunile din Politica de Cookie.