Revista presei – 4 ianuarie 2021

Lista câștigătorilor premiilor Ad Astra 2020:

Andrei Rotaru – Universitatea din Craiova. Domeniul: Științe Fizice și Chimice. Categoria: Premiul de Excelență în Cercetare pentru cercetatori cu o experiență mai mare de 7 ani și afiliere în România.

Serban Nicolae Stamatin – Universitatea din București. Domeniul: Științe Fizice și Chimice. Categoria: Premiul de Excelentă in Cercetare doctorală pentru cercetatori cu o experiență mai mica de 7 ani și afiliere in România.

Lucian Pârvulescu – Universitatea de Vest din Timișoara. Domeniul: Științele Vieții. Categoria: Premiul de Excelentă in Cercetare pentru cercetatori cu o experiență mai mare de 7 ani și afiliere in România.

Mădălina Icriverzi – Institutul de Biochimie al Academiei Române. Domeniul: Științele Vieții. Categoria: Premiul de Excelentă in Cercetare doctorală pentru cercetatori cu o experiență mai mica de 7 ani și afiliere in România.

Daniel S. Vereș – Institutul de Speologie Emil Racoviță, Academia Română Filiala Cluj. Domeniul: Științele Pământului și Științele Spațiale. Categoria: Premiul de Excelentă in Cercetare pentru cercetatori cu o experiență mai mare de 7 ani și afiliere in România.

Ovidiu Csillik – Wageningen University and Research. Domeniul: Științele Pământului și Științele Spațiale. Categoria: Premiul de Excelentă in Cercetare doctorală pentru cercetatori cu o experiență mai mica de 7 ani și afiliere in străinătate.

Edina Rusen – Universitatea Politehnica Bucuresti, Facultatea Chimie Aplicata si Stiinta Materialelor. Domeniul: Științe Inginerești. Categoria: Premiul de Excelentă in Cercetare pentru cercetatori cu o experiență mai mare de 7 ani și afiliere in România.

Ladislau Matekovits – Department of Electronics and Telecommunications, Politecnico di Torino. Domeniul: Științe Inginerești. Categoria: Premiul de Excelentă in Cercetare pentru cercetatori cu o experiență mai mare de 7 ani și afiliere in străinătate.

Ciprian Dumitrache – Institutului Național de Fizica Laserilor, Plasmei și Radiației (INFLPR). Domeniul: Științe Inginerești. Categoria: Premiul de Excelență în Cercetare doctorală pentru cercetatori cu o experiență mai mica de 7 ani și afiliere in România.

Universitățile din Timișoara vor beneficia de cămine studențești moderne, nou construite prin Compania Națională de Investiții, cu fonduri guvernamentale de la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei.

Anunțul a fost făcut miercuri de către timișoreanul Cătălin Iapă, secretar de stat în cadrul acestui minister. Licitațiile pentru construirea (proiectarea și execuția) a trei cămine studențești au fost lansate în a doua parte a acestui an.

Un cămin pentru Universitatea Politehnica Timisoara, unul pentru Universitatea de Vest din Timișoara și cel de-al treilea pentru Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului „Regele Mihai I”.

Cele trei cămine vor presupune, în final, investiții de peste 30 de milioane de euro (peste 150 milioane de lei, valoare cu TVA inclus) și vor contribui la creșterea calitățiicondițiilor  pentru studenții care vin să învețe în centrul universitar Timișoara, unul dintre centrele universitare de elită ale României.

Căminul UPT a fost lansat în achiziție la începutul lunii decembrie, are termen de depunere a ofertelor data de 8 februarie 2021, și va avea 256 de locuri.

Căminul UVT a fost lansat în achiziție la finalul lunii noiembrie, data limită pentru depunerea ofertelor este 5 februarie 2021, va avea 902 locuri și va fi cel mai mare cămin din România.

Căminul USAMVB a fost lansat în achiziție în luna iunie acest an, licitația este spre final, concurând două asocieri de firme pentru acest contract și va avea aproximativ 200 de locuri.

Stadiul acestor proiecte este unul avansat, iar dacă cele trei licitații se vor finaliza cu succes, începerea șantierului este următorul pas.

Cât de des faci lucruri care scot la suprafață cea mai bună versiune a ta? Sau care te motivează, care te încarcă cu energie? Și cât de des îi ajuți pe ceilalți? Ei bine, te-ai putea inspira de la Claudiu Belețoiu, care a găsit în alergat o pasiune care-l ajută să le îmbine pe toate.

Cum pandemia a anulat numeroase concursuri de alergare, Claudiu Belețoiu s-a gândit că are nevoie de o nouă provocare. Așa că, a alergat 30 de semimaratoane în 30 de zile consecutive (10 noiembrie – 9 decembrie).

Ce te mână să alergi? Care este drive-ul tău interior? Dar cel exterior? Cum te face alergarea să te simți?

Deși pare cea mai ușoară întrebare, pentru mine este foarte dificilă – încă nu pot să pun punctul pe „i”, dar cu siguranță pot aduce argumente puternice în favoarea alergării. Pot spune că, pentru mine, alergarea este acea meditație activă – fie că este un antrenament fie că este o cursă. Un drive exterior este faptul că asociez orice cursă și cu o cauză umanitară în care cred, pentru care strâng fonduri.

Pregătirea pe care o fac este în tot timpul anului, așadar nu pot spune că mă antrenez în mod special pentru o cursă. Am un volum de antrenament de peste 5.000 de km /an.  Da, am curse-obiectiv pentru care antrenamentul din anumite perioade este specific, însă de obicei am cel puțin un antrenament pe zi.

Cât despre partea mentală, este destul de dificil să transpun în cuvinte ce se întâmplă, deoarece este ceva interior, care diferă de la individ la individ. Un lucru ce mă ajută este să mă vizualizez la finish.

1. Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică?

Scăderea influenței Rusiei în fostul spațiu sovietic. Procesul început acum aproape trei decenii a intrat într-o fază decisivă, fiind accelerat de pandemie. Rusia a pierdut Ucraina pentru cel puțin două generații. Moldova tocmai a ales un președinte pro-european. Belarus se află încă sub umbrelă rusească, dar acolo își semnalizează prezența o generație nouă, care vrea în Occident, și care va întoarce spatele Kremlinului acuzat că-l ține în brațe pe tot mai odiosul Lukașenko.

Turcia se întoarce în Caucazul de Sud după un secol, iar fostele republici sovietice din Asia Centrală au intrat sub umbrela Chinei.

Deci: agitație mare, de la Minsk și Tbilisi până la Bișkek, fără ca Moscova să poate influența semnificativ evoluțiile din aceste capitale.

10 noiembrie e ziua în care Rusia a renunțat la statutul de putere regională. Semnarea armistițiului dintre Armenia și Azerbaidjan cu medierea Rusiei o confirmă. Dacă-ți abandonezi singurul aliat din Caucazul de Sud, care a dat dovadă de o loialitate exemplară, nu mai poți pretinde să fii luat în serios ca partner.

Cu doar câțiva ani înainte era de neconceput nota Ministerului de Externe al Azerbaidjanului pe tema doborârii elicopterului rusesc de aviația azeră, în care tot militarii ruși sunt făcuți responsabili. Sau ca președintele Rusiei, ministrul de Externe, șeful spionajului, plus o duzină de parlamentari să-l critice pe președintele ales din Moldova, pentru că a reiterat o poziție cunoscută de aproape două decenii. Acel președinte conduce o țară de dimensiunile unui cartier al Moscovei.

Soluțiile Kremlinului la crizele din fostul spațiu sovietic nu sunt realiste, pentru că Moscova reacționează folosind pumnul, forța militară, fără să ia în considerare nevoile populației din țara respectivă. În instituțiile cu putere de decizie nu mai există expertiză solidă, iar degradarea intelectuală dramatică a elitei în urma militarizării ei ar face această expertiză inutilă, de vreme ce aceia care au putere de decizie, oricum nu pot pricepe mare lucru. Nici măcar nu încearcă, de vreme ce consideră că știu ei mai bine. Multe din aceste dosare complicate necesită instrumente civile și nu tropăit de cazarmă.

SUA și statele vest-europene ar trebui să imagineze politici pentru a stabiliza estul Europei, Caucazul de Sud și Asia Centrală, pentru a umple acest vacuum politic și de securitate care crește.

Singurătatea cauzată de muncă poate fi o problemă chiar şi atunci când toată lumea lucrează într-un birou. Dar trecerea bruscă la munca în regim remote poate creşte acest risc, avertizează jurnaliştii de la CNN într-un articol.

„Dacă ai lucrat cu oamenii o vreme şi ai avut parte de conectare faţă în faţă şi eşti obişnuit acelui mod de lucru, acum trecerea bruscă la munca de la distanţă cu conexiune redusă cu oamenii poate crea o problemă imensă”, a spus Ben Fanning, autorul „The Quit Alternative: The Blueprint for Creating the Job You Love Without Quitting”. „Este ca şi cum ai fi izolat pe o insulă”.

Chiar şi atunci când lucrezi acasă singur alături de soţia şi copiii care se joacă în jurul tău - poţi să te simţi singur din punct de vedere profesional.

Cercetările citate de CNN arată că singurătatea la locul de muncă poate să aibă efecte negative asupra performanţelor angajaţilor. Poţi să fii un angajat mai puţin eficient dacă ceilaţi colegi te consideră greu de abordat şi opresc colaborarea cu tine.

„Cu cât eşti mai singur, cu atât vei fi mai puţin eficient”, a spus şi Sigal Barsade, profesor de management la şcoala Wharton din candrul Univeristăţii din Pennsylvania.„Odată ce eşti singur, începi să îţi pierzi abilităţile sociale. Începi să te comporţi în feluri care promovează mai multă singurătate.”

„Simptomele” izolarii profesionale ar putea începe prin a comunica mai puţin despre tine. Angajaţii singuratici pot deveni mai precauţi în legătură cu posibilitatea de respingere de catre colegii lor, lucru care îi poate face să pară mai puţin abordabili, spune şi Hakan Ozcelik, profesor de management la Universitatea de Stat din California.