EȘTI AICI:
Revista presei – 31 decembrie 2020

Revista presei – 31 decembrie 2020

Revista presei – 31 decembrie 2020
Trebuie să ne întoarcem la școală: De ce educația e prioritatea #1
spotmedia.ro

Vrem o societate care să fie responsabilă, o comunitate care să acționeze în virtutea binelui comun și instituții care să genereze încredere și reformă.

Deplângem absenteismul la vot, când cea mai mare virtute a democrației e tocmai votul, pentru că el ne asigură reprezentarea și ne dă pârghii de a controla decizia politică.

Dar toate acestea au o soluție comună: educația și iarăși educația.

Avem scădere a natalității, scădere demografică, slabe performante educaționale (48% dintre elevi sunt analfabeți funcțional),  ne confruntăm cu creșterea migrației tinerilor pentru studii și muncă.

Trebuie oprite aceste tendințe și inversate. Dar cum?

Prin întărirea sistemelor de educație și sănătate, prin stimularea încrederii în autorități și astfel rămânerea în țară, pentru că odată părinte, vrei să îți știi copilul în siguranță – pedagogic, emoțională și socială – la școală.

Există strategii, planuri, agende, sute de organisme care activează pentru a face educația cât mai relevant. N-ar trebui repornite de la zero toate aceste discuții. Avem nevoie, însă, de un grup de lucru abil și agil care să stabilească clar și concret de avem de făcut.

Avem nevoie de o coordonare națională care să îi „pună la treabă” pe toți cei care doresc să contribuie în mod concret.

Ținând seama de datele alarmante cu care se confruntă sistemul de educație din România, Organizația Salvați Copiii a propus Guvernului României aplicarea imediată a zece măsuri fundamentale, care să restabilească dreptul tuturor copiilor la educație egală și de calitate.

Iată-le:

1. Deschiderea școlilor și educație față în față, în condiții de siguranță, începând cu luna ianuarie

2. Respectarea regulii de organizare a formațiunilor de studiu pentru 20 copii în clasă

3. Evaluarea rămânerilor în urmă și implementarea măsurilor remediale

4. Comunități sigure pentru școli sigure și resurse umane competente

5.  Predictibilitate

6. Participarea în procesul decizional a elevilor, părinților și cadrelor didactice

7.  Depolitizarea sistemului de învățământ

8. Majorarea costului standard per elev

9. Respectarea legii în alocarea a cel puțin 6% din PIB pentru educație începând cu anul 2021

10. Echitate

 

Revista presei – 31 decembrie 2020
Povestea (desenată a) lui 2020, cu bune și cu rele
scena9.ro

E cel mai cald ianuarie din istorie. La începutul anului Australia arde, încă din septembrie 2019. Media de 1,13 grade Celsius a temperaturilor terestre și oceanice, înregistrată în ianuarie 2020, o depășește pe cea a ultimilor 141 de ani.

Cercetătorii demonstrează că un sistem de inteligență artificială bazat pe un algoritm Google DeepMind poate detecta cancerul la sân mai bine decât experții umani.

Olanda anunță că vrea să fie numită oficial „Țările de Jos”.

Un atac american la Bagdad îl ucide pe generalul iranian Qasem Soleimani, considerat al doilea cel mai puternic om din Iran.

Prințul Harry și soția sa Meghan renunță la prerogativele familiei regale britanice.

Pe 11 ianuarie este publicată secvența genetică a COVID-19. Comunitatea internațională intră în alertă iar dezvoltarea unui vaccin e urgentată.

La finalul lunii, mai multe țări din Africa (Etiopia, Kenya, Somalia, Sudanul de Sud) sunt afectate de cea mai devastatoare invazie de lăcuste din ultimii 25 de ani.

În februarie, Billie Eilish devine cea mai tânără persoană și prima femeie care câștigă cele patru mari premii Grammy ale anului: cel mai bun artist nou, piesa anului, melodia anului și albumul anului.

Parazit este primul film din istorie care ia Oscarul pentru cel mai bun film, deși nu e vorbit în limba engleză.

La începutul lui martie, majoritatea incendiilor de vegetație care au mistuit Australia și au ucis peste 500 de milioane de animale, în ceea ce s-a numit „Vara neagră”, sunt stinse.

Pe 13 martie, Organizația Mondială a Sănătății declară COVID-19 pandemie. Pe 16 are loc primul test clinic pe oameni al unui vaccin anti-SARS-CoV2.

Se anulează finala concursului Eurovision. Se anulează Jocurile Olimpice de la Tokyo.

Lentetuin, o pictură de Vincent van Gogh e furată dintr-un muzeu olandez, în timp ce acesta era închis din cauza pandemiei COVID-19.

În timp ce din ce în ce mai multe țări din întreaga lume iau măsuri stricte pentru combaterea răspândirii COVID-19, președintele Donald Trump anunță că SUA suspendă sprijinul acordat OMS, din cauza proastei gestionări a pandemiei.

Asteroidul 1998 OR2, despre care se credea că poate fi periculos, trece pe lângă Terra la final de aprilie, la o distanță de peste 6 milioane de kilometri.

O lucrare înrămată a lui Banksy, Game Changer, care omagiază asistenții medicali, e expusă la Spitalul General din Southampton. Ulterior va fi vândută la licitație pentru a sprijini sistemul de sănătate din Marea Britanie.

___________________________________________________

Pe 2 decembrie, Marea Britanie devine prima țară din lume care aprobă utilizarea unui vaccin împotriva COVID-19, produs de Pfizer.

Warner Bros. și HBO Max semnează un acord istoric, conform căruia toate filmele Warner lansate în 2021 vor putea fi văzute și pe platforma de streaming.

Se împlinește un an de la raportarea oficială a primelor cazuri de COVID-19.

2020 se termină așa cum a început - cu cel mai cald decembrie din ultimii 60 de ani.

Se estimează că industria cinematografică a pierdut 65 de miliarde de dolari în încasări la nivel global din cauza pandemiei COVID-19. Mai multe state din Europa au propus scheme de sprijin financiar pentru industria de carte - în aprilie, librăriile din Germania, de exemplu, raportau pierderi de jumătate de miliard de Euro. În domeniul muzical, pandemia a afectat circa 12 milioane de lucrători de pe teritoriul Uniunii Europene, prin amânări de turnee, concerte, participări la festivaluri și lansări de albume.

Revista presei – 31 decembrie 2020
Guvernul alocă bani pentru trei cămine universitare în Timișoara
pressalert.ro

Universitățile din Timișoara vor beneficia de cămine studențești moderne, nou construite prin Compania Națională de Investiții, cu fonduri guvernamentale de la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei.

Anunțul a fost făcut miercuri de către timișoreanul Cătălin Iapă, secretar de stat în cadrul acestui minister. Licitațiile pentru construirea (proiectarea și execuția) a trei cămine studențești au fost lansate în a doua parte a acestui an.

Un cămin pentru Universitatea Politehnica Timisoara, unul pentru Universitatea de Vest din Timișoara și cel de-al treilea pentru Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului „Regele Mihai I”.

Cele trei cămine vor presupune, în final, investiții de peste 30 de milioane de euro (peste 150 milioane de lei, valoare cu TVA inclus) și vor contribui la creșterea calitățiicondițiilor  pentru studenții care vin să învețe în centrul universitar Timișoara, unul dintre centrele universitare de elită ale României.

Căminul UPT a fost lansat în achiziție la începutul lunii decembrie, are termen de depunere a ofertelor data de 8 februarie 2021, și va avea 256 de locuri.

Căminul UVT a fost lansat în achiziție la finalul lunii noiembrie, data limită pentru depunerea ofertelor este 5 februarie 2021, va avea 902 locuri și va fi cel mai mare cămin din România.

Căminul USAMVB a fost lansat în achiziție în luna iunie acest an, licitația este spre final, concurând două asocieri de firme pentru acest contract și va avea aproximativ 200 de locuri.

Stadiul acestor proiecte este unul avansat, iar dacă cele trei licitații se vor finaliza cu succes, începerea șantierului este următorul pas.

 

Revista presei – 31 decembrie 2020
Aplicaţia românească ce îi ajută pe elevi să aplice la facultăţi online primeşte finanţare de la fondul EGV
startupcafe.ro

Fondul EGV anunță finalizarea unei runde de investiții în UniApply (vreaulafacultate.ro), firmă ce construiește o platfomă care facilitează managementul relației dintre facultăți și studenți, procesul de selectare a unei facultăți și aplicarea propriu-zisă.

Compania are target global, cu atenție deosebită acordată studenților din China și India care aplică la facultăți din Europa de Vest. Pe piața românească, UniApply operează sub denumirea vreaulafacultate.ro și are ambiția de a deveni platforma de referință pentru admiterea noilor studenți în ciclul de învățământ universitar.

În cadrul rundei, alături de EGV au mai participat Simple Capital și angel investors. Echipa DLA Piper (Cristina Bucur și Ciprian Frandeș) a asigurat asistența juridică a tranzacției.

“Asistăm la o revoluție în învățământ, determinată în primul rând de pandemia COVID, dar și de evoluția naturală a lucrurilor”, a declarat Dan Călugareanu, partenerul Early Game care a inițiat tranzacția. “Credem că această revoluție va lăsa urme adânci și în învățământul românesc. În sensul acesta, vedem în UniApply și în platformele lansate de companie, vreaulafacultate.ro și uniapply.org, infrastructura tehnologică necesară pentru a continua digitalizarea educației. Ne îndreptăm către o lume în care accesul la educație nu ține cont de granițe, iar echipa UniApply face acest lucru mai ușor. Este o misiune generoasă, în care credem și pe care ne dorim să o sprijinim prin capital, conexiuni și resursele de care dispunem.”

“Vrem sa liberalizăm educația și să oferim o șansă corectă fiecărui student în a își găsi universitatea potrivită. Reducem rata de abandon ajutând studenții să înțeleagă care sunt opțiunile lor, dar mai ales prin faptul că lucrăm îndeaproape cu ei și folosim tehnologii moderne ca ML și RPA pentru a eficientiza toate procesele. Aplicația în sine este automatizată de platforma noastră, ce e important e să alegi bine universitatea, iar aici intervine magia UniApply. Au aplicat prin noi 13.000 de actuali studenți, oameni cărora le-am îndeplinit visele. De două luni a început drumul nostru internațional și vrem ca în 5 ani să avem peste un milion de studenți aplicanți. Viitorul e dat de educație, iar noi aducem educația mai aproape de oameni”, a declarat Andrei Nicolae, unul dintre fondatorii UniApply.

Early Game Ventures (EGV) este un fond de investiţii cu capital de risc (venture capital) finanțat cu prioritate prin Programul Operațional Competitivitate 2014-2020 şi cofinanțat prin Fondul European de Dezvoltare Regională.

Fondul European de Investiţii (FEI) este parte a Grupului Bǎncii Europene de Investiţii şi este principalul finanţator de risc pentru IMM din Europa, prin instrumente de capital de risc, garanţii şi microfinanţare. În România, FEI implementează instrumente financiare cofinanţate prin fonduri structurale şi de investiţii, precum JEREMIE 2007-2013, Iniţiativa pentru IMM, POR, POC, PNDR.

Programul Operațional Competitivitate 2014-2020 (POC) susține investițiile menite să răspundă nevoilor și provocărilor legate de nivelul redus al competitivității economice, în special în ceea ce privește (a) sprijinul insuficient pentru cercetare, dezvoltare și inovare și (b) infrastructura subdezvoltată privind Tehnologia Informaţiei şi a Comunicaţiilor. POC beneficiază de o alocare de 1,33 miliarde euro din Fondul European de Dezvoltare Regională.

Revista presei – 31 decembrie 2020
Doi sociologi explică de ce „studiul” din care reiese că majoritatea profesorilor nu vor să se vaccineze nu este relevant. Cum ar fi trebuit să fie formulată întrebarea
scoala9.ro

Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret“ a publicat luni rezultatele unei consultări a peste 13 mii de persoane angajate în învățământul preuniversitar, majoritatea cadre didactice, în privința poziționării vaccinării anti-COVID.

56,3% dintre cei 13.356 de respondenți au spus că nu sunt de acord să se vaccineze împotriva COVID-19. Această cifră s-a rostogolit în toată presa și pe rețelele de socializare cauzând un val de indignare și de îngrijorare mai ales în rândul părinților. Motivul: a fost preluată ca fiind reprezentativă pentru toate cele peste 200 de mii de cadre didactice din România.

Mai mult, ca reacție la aceste rezultate, Asociația „Mame pentru Mame“ a aplicat și aceasta un chestionar, tot online, din care reiese că 56,5% dintre părinții din România nu și-ar lăsa copiii să revină la orele de școală în prezența unui profesor care nu s-a vaccinat. Nici acesta nu respectă normele unei cercetări sociologice.

În realitate, „studiul“ sindicatelor nu oferă o imagine reprezentativă a percepției generale a cadrelor didactice, după cum a recunoscut chiar un reprezentant al federației „Spiru Haret“.

 

„Am văzut că în presă s-au folosit denumiri ca studiu sau sondaj. Noi nu am avut această pretenție, de aceea l-am numit chestionar“, spune Dragoș Neacșu, director de comunicare al Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret“.

Sociologul Mircea Kivu spune că „peste 13 mii“ de respondenți este un eșantion mare pentru populația României. Însă mare nu înseamnă și reprezentativ.

„La alegerile prezidențiale americane din 1936, revista Literary Digest a prezis greșit rezultatul votului, deși au primit răspunsuri din partea a 2,4 milioane de cititori. În schimb, Institutul Gallup, deși a avut un eșantion de 50 de mii de persoane, a prezis corect cine va fi președinte“, exemplifică Mircea Kivu.

Sociologul mai explică că este o problemă în sine și faptul că majoritatea respondenților sunt membrii unui sindicat. „Aceștia ar putea să aibă un profil diferit față de ceilalți profesori care nu sunt membri activi într-un sindicat. Însă nu putem să spunem în ce direcție. Pentru asta ar trebui făcute studii“, mai spune Kivu.

„Metoda cea mai simplă, dar totuși reprezentativă, ar fi să extragi aleatoriu 1000 de cadre didactice dintr-o listă cu toate cele care activează în România.“- Mircea Kivu

Acesta punctează și că prin modul în care a fost formulată întrebarea e posibil să le fi sugerat răspunsul respondenților.

„În condițiile în care, din ianuarie 2021, începe și în România campania de vaccinare împotriva COVID-19, sunteți de acord să vă vaccinați?“ - întrebarea din chestionar

„Această întrebare are tendința de a forța răspunsul prin plasarea în timp de la începutul frazei. Respondentul poate să aibă senzația că va trebui să-și dea acordul de mâine pentru a fi vaccinat“, mai spune Mircea Kivu.

Și sociologul Cătălin Stoica a sesizat câteva probleme legate de chestionar, despre care a scris într-o postare pe profilul său de Facebook. Redăm mai jos o parte dintre întrebările/criticile profesorului:

1) Sondajul a fost făcut de una din federațiile sindicale de învățământ din România, care cuprinde ANGAJAȚI din acest sistem. Deci, nu ne putem pronunța cu privire la reprezentativitatea eșantionului atât timp cât Spiru Haret (federația aia sindicală) îi cuprinde doar pe unii dintre angajații din acest sistem.

2) Să admitem că au răspuns 13.356 de cadre didactice MEMBRE ale unui sindicat afiliat Spiru Haret. Cât reprezintă ele din cadrele didactice din România? Ce procent din rândul cadrelor didactice, membre ale federației Spiru Haret, au răspuns la chestionar?

3) Cum se distribuie respondenții pe diverse variabile, cruciale, pentru a evalua reprezentativitatea unui astfel de eșantion? Câți dintre cei afiliați Spiru Haret care predau în mediul rural au răspuns? Câți dintre cei afiliați Spiru Haret care predau în mediul urban au răspuns?

4) Care e distribuția lor pe forme de învățământ (preșcolar, gimnazial, liceal etc.) comparativ cu distribuția populației de referință (cadre didactice care sunt membre ale federației sindicale Spiru Haret)?

Cătălin Stoica mai atrage atenția și că atitudinile profesorilor vizavi de vaccinul împotriva COVID-19 ar trebui analizate într-un context mai larg.

Un studiu publicat acum două luni, realizat de Ipsos, în rândul a peste 20.000 de respondenți din 28 de țări arată că, la nivel global, 3 din 4 adulți (74%) s-ar vaccina anti-COVID, dacă vaccinul ar fi disponibil.

România face parte dintre țările cele mai sceptice în privința vaccinării anti-COVID: doar 57% ar vrea să se vaccineze. Mai puțini cetățeni dispuși să se vaccineze împotriva COVID-19 sunt doar în Ungaria (56%), Polonia (56%) și Rusia (54%).

Un alt sondaj național, publicat zilele acestea de Avangarde, arată că 29% dintre români nu vor să se vaccineze, iar alți 29% încă nu sunt deciși.

Revista presei – 31 decembrie 2020
73 de ani de la 30 decembrie 1947, ziua în care comuniștii l-au șantajat pe Regele Mihai să abdice
libertatea.ro

Vreme de o jumătate de secol 30 decembrie a fost sărbătorit în România ca naștere a Republicii Populare. Iar pe 31 decembrie venea Moș Gerilă, înlocuitorul ”pur ideologic” al lui Moș Crăciun.  Abdicarea Regelui Mihai de pe 30 decembrie 1947 rămâne unul dintre cele mai importante momente din istoria României. Încă din 1945 reprezentantul sovietic Andrei Vîșinski i-a impus regelui, prin amenințare cu forța militară, înlocuirea guvernului condus de generalul anticomunist Nicolae Rădescu cu un guvern dominat de comuniști și prosovietic, condus de Petru Groza. În august 1945, din cauza numeroaselor abuzuri ale Guvernului Groza, regele a cerut demisia acestuia.

În iulie 1947 liderii țărăniști sunt arestați. În noiembrie Partidul Național Țărănesc este dizolvat, iar Partidul Național Liberal, nemaiputând funcționa, se autodizolvă. Singurele obstacole care mai rămăseseră în calea puterii abuzive a regimului comunist erau Constituția și Monarhia.

Finalul anului îi găsește pe Majestatea Sa Regele Mihai și regina-mamă Elena la Londra. Acolo unde au fost invitați la nunta Principesei Elisabeta a Marii Britanii, actuala Regină, cu Prințul Filip.

La revenirea în țară, regele și regina-mamă au fost întâmpinați foarte rece de aceiași miniștri ai Guvernului Petru Groza. La primirea oficială, Lucrețiu Pătrășcanu a refuzat să dea mâna cu regele, mimând că este atent în altă direcție.

„Reveniţi în ţară în luna decembrie, regele Mihai şi regina-mamă Elena s-au retras la Sinaia pentru sărbătorile de iarnă. Pe 29 decembrie 1947, regele Mihai a primit un telefon de la mareşalul Curţii, care-l informa că Petru Groza, preşedintele Consiliului de Miniştri, doreşte ca Regele să revină cât mai repede la Bucureşti, pentru a discuta despre o «problemă de familie»”, se arată în volumul ”Majestatea Sa Regele Mihai al României – O domnie întreruptă”. Întâlnirea a avut loc a doua zi, la 30 decembrie 1947. Petru Groza, preşedintele Consiliului de Miniştri, a venit la palat, însoţit de Gheorghe Gheorghiu-Dej, secretar general al CC al PCR. Regele Mihai a fost silit prin şantaj şi ameninţare. În volumul ”Istoria României în date”, se notează detaliul istoric, vital însă, potrivit căruia ei doi aveau asupra lor câte un pistol și l-au forțat pe rege să abdice.

Regele Mihai I a descris momentele din 30 decembrie 1947 de la Palatul Elisabeta, în cartea ”Majestatea Sa Regele Mihai al României – O domnie întreruptă” – convorbiri cu Philippe Viguie Desplaces.

„Tonul discuţiei a urcat, s-a transformat într-o adevărată altercaţie verbală. Principalul meu argument a constat în faptul că demersul lor era anticonstituţional.  Pentru a câştiga timp, le-am cerut să citesc cu capul limpede actul pe care l-au redactat în numele meu. Părăsind încăperea, m-am retras într-un mic salon, la celălalt capăt al casei. Imediat, am pus mâna pe telefon pentru a-l chema pe mareşalul Curţii. Linia era tăiată… Garda mea arestată, telefonul tăiat, casa noastră încercuită, eu nu puteam face absolut nimic. Constrâns şi forţat, am semnat actul meu de abdicare”, dezvăluia Regele.

 

UVT utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru.

Te informam ca ne-am actualizat politicile pentru a integra in acestea si in activitatea curenta a UVT cele mai recente modificari propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrareadatelor cu caracter personal si pentru a citi si intelee continutul Politicii Cookie.

Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie.

Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmand instructiunile din Politica de Cookie.