EȘTI AICI:
Revista presei – 30 decembrie 2020

Revista presei – 30 decembrie 2020

Sorin Cimpeanu Foto Captura Facebook Ministerul Educatiei E1608795248502
Sorin Cîmpeanu: Momentul deschiderii şcolilor va fi stabilit împreună cu Ministerul Sănătăţii, în funcţie de evoluţiile epidemiologice
edumanager.ro

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a declarat că momentul deschiderii şcolilor va fi stabilit împreună cu Ministerul Sănătăţii, în funcţie de evoluţiile epidemiologice. Potrivit ministrului, se va lua în considerare şi modul în care au procedat alte state.

“Momentul deschiderii şcolilor va fi stabilit împreună cu Ministerul Sănătăţii în funcţie de evoluţiile epidemiologice. De asemenea, vom lua în considerare şi experienţa şi modul de reacţie al altor state”, a precizat el.

Sorin Cîmpeanu a reiterat că, din perspectiva Ministerului Educaţiei, constituie priorităţi grădiniţele şi învăţământul primar, elevii claselor a VIII-a şi a XII-a care vor susţine examene naţionale, precum şi şcolile care au înregistrat dificultăţi în derularea procesului de învăţământ online.

“Din perspectiva Ministerului Educaţiei ne dorim să prioritizăm pe trei paliere: grădiniţe şi învăţământ primar; elevii claselor a VIII-a şi a XII-a care vor susţine examenele naţionale; elevii din şcolile care au înregistrat dificultăţi în derularea procesului de învăţământ online, cu precădere în mediul rural, dar nu numai”, a explicat ministrul.

9181930tableta
Au ajuns ultimele tablete pentru elevii din Timiș
tion.ro

Peste 6.300 de elevi din Timiș au avut nevoie de tablete pentru școala online. În primăvară, Inspectoratul Școlar Județean a cerut Ministerului Educației un număr de 6.367 de tablete pentru ca elevii să poată participa la ore de acasă. Abia în 2 decembrie a venit un prim transport, cu 3.000 de dispozitive. Acestea au fost distribuite la 90 de unități de învățământ din mediul rural.

„Au sosit ultimele 3.376 de tablete din totalul de 6370 repartizate în Programul «Școala de acasă». Marți, începând cu ora 11, va avea loc distribuirea conform unei programări/ instrucțiuni care a fost transmisa celor 78 de unități de învățământ ce vor primi tablete, majoritatea din mediul urban, dintr-un total de 168 de unități de învățământ care au fost incluse în acest program”, a declarat Marin Popescu, inspector școlar general de Timiș.

Deocamdată nu se știe dacă aceste dispozitive sunt suficiente pentru toți elevii din Timiș care au nevoie de ajutor pentru a participa la școala online. În urma unei evaluări mai recente, autoritățile au descoperit că ar fi necesare 7.220 de tablete, cu peste 900 mai mult decât calculele făcute în primăvară. Diferența urma să fie asigurată din donații și implicarea autorităților locale.

Criteriile pentru care se acordă tabletele: în familie nu există niciun echipament informatic, în familie există un singur echipament informatic, dar sunt doi sau mai mulți frați, elevi, sau familia deține un singur echipament, tabletă sau laptop, dar este folosit de părinți, în telemuncă.

Dreamstime M 109326712 1024x767
România a atras doar 250 de milioane din miliardele de euro disponibili prin programul Horizon 2020, cu rată de succes 12,6% – una dintre cele mai slabe absorbții la nivelul UE
edupedu.ro

Cel mai mare program european destinat cercetării de până acum, Horizon 2020, a trecut în mare parte nebăgat de seamă în România. A șaptea țară din UE, după mărimea populației, a reușit să atragă doar 250 de milioane de euro, dintr-un total de aproape 60 de miliarde disponibili prin acest program la nivelul întregii Uniuni, potrivit datelor oficiale agregate de Comisia Europeană și consultate de EduPedu.ro. Aceasta plasează România pe locul 20 din 28 de state membre (inclusiv Marea Britanie) și pe locul 23 sau mai jos în rândul statelor membre și asociate, potrivit unei analize publicate recent de revista Nature.

  • Horizon 2020 a pus la dispoziție, pe parcursul unei perioade care a început în 2014 și se termină la finalul acestui an, aproape 80 de miliarde de euro pentru cercetare și inovare, un pachet ridicat menit să atragă mai multe investiții private către susținerea acestui domeniu. Scopul – creșterea competitivității Europei la nivel global, întărirea creșterii economice și creșterea numărului de locuri de muncă. Estimările revistei Nature plasează alocările de până acum la aproape 60 de miliarde de euro.

Potrivit ultimelor date disponibile pe Horizon 2020 Dashboard, pagină a Comisiei Europene actualizată ultima dată luna aceasta, situația României sugerează că banii puși la dispoziție de Uniunea Europeană pentru cercetare, din 2014 până acum, au trecut în cea mai mare parte pe lângă potențialii beneficiari din România. Astfel:

  • Contribuția netă UE la cercetarea românească, prin Horizon 2020, s-a ridicat la 249,7 milioane de euro
  • Aceasta înseamnă o rată de succes de numai 12,65%
  • Există o prăpastie între București-Ilfov, Cluj și restul țării
  • Au fost semnate 932 de granturi, cu 1412 organizații implicate în proiecte Horizon 2020
  • Au existat 9253 de proiecte depuse și 6.805 propuneri eligibile
9058643vaccinantiCovid194
Profesorii nu vor să scape de școala online prin vaccinare. Cum se explică
newsweek.ro

Un procent de 56% dintr-un număr de 13.000 de profesori chestionați au spus că nu vor să se vaccineze împotriva COVID.

Articolul a stârnit comentarii vehemente pe rețelele de socializare. Argumentele raționale împotriva vaccinării au fost înlocuite cu declarații violente ale profesorilor: „Să ne vaccinam cu otravă?”, „Printre reacții adverse scrie și Deces”. „Nu vaccinării obligatorii! Dacă suntem multi, nu ne pot obliga!”

Reacțiile vehemente și procentul uriaș al profesorilor care nu vor să se vaccineze nu se explică în contextul în care toți spun că își doresc să revină cât mai repede la cursuri față în față.

Vaccinarea ar fi sinonimă cu evadarea din școala online, un calvar pentru mulți dintre elevi și profesori. Din lipsa cunoștințelor, a tehnologiei sau Internetului, școla online fie nu a funcționat, fie a consumat foarte mult timp.

Explicația „soft” pentru procentul amintit mai sus ar fi că profesorii și-au însușit teoria potrivit căreia școala nu este un incubator de COVID. În perioada în care s-au făcut cusuri față în față, doar 10% din școli au fost închise pentru că s-au descoperite cazuri de copii infectați.

 

Cati Romani S Ar Vaccina Anti COVID Cati Ar Refuza Si Ce Motive Invoca Rezultatele Ultimului Sondaj IRES
În căutarea veştilor bune din 2020
dilemaveche.ro

Prima veste bună ar putea fi aceea că anul 2020 nu este chiar cel mai rău din istoria umanităţii, aşa cum pretindea revista americană Time în numărul ei de pe 5 decembrie. 2020 – the worst year ever, se putea citi pe copertă. Din păcate, numeroşi alţi ani din istoria aventurii umane pe Pămînt pot concura pentru acest titlu, iar unii sînt încă întipăriţi în mod dureros în memoria unor oameni vii. Anii celui de-al doilea război mondial, de exemplu, cu cortegiul lor de atrocităţi, cu Holocaustul şi cu pierderea libertăţii pentru milioane de oameni, pot candida fără ezitare pentru titulatura de the worst year ever. Sau anul 1918, cînd s-a încheiat primul război mondial, dar a izbucnit epidemia de gripă spaniolă care a ucis de trei ori mai mulţi oameni decît războiul, şi el îşi poate aroga locul întîi în panoplia celor mai oribili ani… Nu voi explora mai adînc pentru că pînă şi un elev de şcoală generală îşi poate da seama, din lecţiile de istorie deja parcurse, că revista Time nu face decît paradă mediatică. Editorialistul francez Franz-Olivier Giesbert, în revista Le Point, consideră că decretarea de către revista Time a anului 2020 drept cel mai rău din istoria umanităţii este un semn că America a înnebunit de tot. Deci revin la ceea ce mi se pare prima veste bună: au fost ani şi mai răi decît 2020, iar acest lucru ar trebui să ne dea încredere în viitor

Novac
Noul ministru al Sporturilor vrea ca orele la școală să înceapă în fiecare zi cu 45 de minute de mișcare și nutriție
digi24.ro

Carol Eduard Novak, noul ministru al Tineretului și Sportului, are planuri îndrăznețe. „Fiecare copil trebuie să știe să înoate și să patineze”, spune singurul campion paralimpic al României. El a vorbit la Digi24 despre modalitatea de a găsi o altă formulă pentru educația fizică din școli și spune că, de pildă, copiii ar trebui înceapă fiecare zi de școală cu 45 de minute de mișcare și nutriție. Își propune să obțină acest lucru în decurs de un an.

„Îmi doresc ca fiecare copil să știe să înoate, să patineze. Minim. Și trebuie implicat sistemul educațional în sport. Haide să găsim altă formulă de educație fizică, 45 de minute de stretching plus nutriție. Eu aș pune prima oră să începem de aici, prima oră în fiecare zi 45 de minute de gimnastică și nutriție, dupa aceea suntem fresh, putem să începem să învățăm”, a spus ministrul Sportului.

El a dat exemplul fostului primar din Miercurea Ciuc, care a cerut școlilor ca fiecare clasă să meargă săptămânal cu copiii la înot și o dată la patinaj.

Ministrului i se pare nepotrivit modul în care unii profesori de sport au ales să-și desfășoare și să le pună note elevilor în pandemie - le cer să facă în casă sărituri și exerciții specifice unei săli de sport și să se înregistreze. Eduard Novak spune că a văzut asta inclusiv la copiii săi, pe care îi aude sărind în camera lor. Și în acest caz, ministrul spune că ar fi fost mai eficiente niște exerciții simple de gimnastică.

 

Erasmusuk
Marea Britanie a ieșit din programul Erasmus. Cu ce va fi înlocuit și cum vor fi afectați studenții
stirileprotv.ro

Premierul britanic Boris Johnson a abandonat programul european de schimburi adresat studenţilor - Erasmus, în cadrul acordului său post-Brexit încheiat în Ajunul Crăciunului, conform AFP.

Prim-ministrul a invocat probleme legate de costuri şi a anunțat un program britanic mondial în locul acestuia, relatează AFP, conform News.ro.

Subliniind că a fost vorba despre o ”decizie dificilă”, Boris Johnson a explicat că este un ”lucru minunat” să primească atâţia studenţi europeni, însă Erasmus era ”extrem de costisitor” pentru Regatul Unit.

Şeful Guvernului conservator a anunţat un program naţional care să le permită studenţilor britanici să meargă la studii în ”cele mai bune universităţi” din întreaga lume şi nu doar în Europa.

Programul Erasmus - la care Regatul Unit participă din 1987 - urmează să fie înlocuit cu Programul Alan Turing, un celebru matematician britanic.

Al2
EDITORIAL - Aurora Liiceanu: Un an bezmetic
revistasinteza.ro

Viața aduce schimbări, la unele lucruri oare se va reveni?

Unele lucruri au dispărut, unele obiecte au dispărut, unele obiceiuri au dispărut în timp. Sigur, unele independent de pandemie: de pildă, geamantanul de piele sau valiza de carton, cu colțari, paltonul, înlocuit de geci, jachete, mătreața. Pentru unii, ibricul.

Dar, faptul că nu mai avem zăpadă și acel ger care te făcea să intri în casă înghețat și să te moleșească căldura, a cam dispărut. Crăciun chel, fără zăpadă, e un fapt care îmi arată puternic că viața se schimbă.

Mi-aduc aminte, deci trec și eu spre trecut, că înainte de 1990, în sărăcia lucie, de un Crăciun, în vitrina unei farmacii din colțul străzii mele apăruse un brad. Pe crengi era înșirată urât, grosolan, vată, adică zăpada, iar în brad erau numai produse farmaceutice: tuburi de Jecolan, cu creme antiinfecții, blistere de celofan cu antinevralgic, sulfamide, antibiotice, medicamente etc. Totul era atât de trist, iar tema, asta era totul, tema era suferința și nu bucuria.

Pandemia a dus la dispariția bufetului suedez. Oare el va reveni sau oamenii vor renunța la el? Nimeni nu face nicio predicție despre viitor, despre new normal și noi trăim în nostalgia trecutului, a vieții trăite relațional, de altădată, deși prezentul pare să fie un adevărat new normal deja. Problema este cât va dura, pentru că oricum trecutul, chiar și fără pandemie, nu se repetă chiar așa cum era.

Lipsa de imaginație generală, abținerea de a contura concret un viitor posibil, se combină cu incapacitatea jurnaliștilor, a celor din social media, de a găsi teme interesante. Producția lor este năucitor de banală, poate datorită superficialității lor, toți au invadat în trecut, iar multe persoane mai mult sau mai puțin notorii au răspuns imediat pentru ca publicul să nu-i uite.

Așa vedem poza lui Andreea Esca, copiliță, nu prea frumușică, sinceră să fiu, Măruță premiant, mic școlar cu coroniță pe creștetul capului, Gina Pistol mai tânără, fără operații estetice pe când Smiley nu exista în viața ei sau cum arăta X, Y, Z etc. acum câțiva ani, sau în copilărie, sau la nunta din tinerețe.

Este și timpul confesiunilor, totul petrecut în trecut, ceea ce considerăm public a devenit duhovnicul lor, ei practicând un sentimentalism și exces emoțional pentru a rămâne în atenția publicului. Florin Piersic, înlăcrămat, devastat emoțional, își povestește o traumă de familie de acum 60 de ani, alții recent își amintesc nostalgic Crăciunul copilăriei lor sau amintiri pe care nu le-au uitat. Mihaela Rădulescu apare în poze la revoluția din 1989, ambițioasă și băgăreață, cu arma în mână, probabil dezlănțuită euforic, iar Andreea Esca povestește ce a simțit ea tot la acea vreme. Adică, gustul libertății totale, ce s-a dovedit mai târziu un gust strepezit. Dar ea era prea tânără să-l simtă.

 

UVT utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru.

Te informam ca ne-am actualizat politicile pentru a integra in acestea si in activitatea curenta a UVT cele mai recente modificari propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrareadatelor cu caracter personal si pentru a citi si intelee continutul Politicii Cookie.

Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie.

Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmand instructiunile din Politica de Cookie.