EȘTI AICI:
Revista presei – 3 februarie 2021

Revista presei – 3 februarie 2021

Revista presei – 3 februarie 2021
În 8 februarie se deschid şcolile! În Timişoara se deschid fizic doar grădiniţele şi ciclul primar
debanat.ro

Președintele Klaus Iohannis a anunțat, în această după-amiază, decizia privind redeschiderea școlilor din 8 februarie, când începe semestrul al doilea. Copiii vor merge la şcoală sau grădiniţă în funcţie de rata de infectare în care se află localităţile în cae îşi au domiciliul. Cu o rată de 3,8, în Timişoara se vor deschide doar grădiniţele şi clasele I-IV-

Președintele Klaus Iohannis a avut, marți, la Palatul Cotroceni, o ședință pe marginera deschiderii şcolilor cu premierul Florin Cîțu, ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, secretar de stat Raed Arafat

S-a decis ca şcolile şi grădniţe să fie deschise în funcţie de scenariile pandemice.

În scenariul verde (rata de infectare sub 1,5), toți copiii merg la școală, inclusiv grădiniță.

În localitățile din scenariul galben (rata între 1,5 şi 3%), copiii de grădiniță și clasele 1-4 merg la școală, precum și clasa a 8-a și clasa a 12-a.

În localitățile din scenariul roșu (peste 3) merg fizic doar copiii la grădiniță și clasele 1-4 la școală, restul fac școala online.

În localitățile carantinate, toată lumea stă acasă. În mod normal, carantina se instituie la o rată de peste 6 la mia de locuitori.

Cu o rată astăzi de 3,8, în Timişoara se aplică scenariul roşu, respectiv se deschid fizic doar grădiniţele şi clasele I-IV.

Revista presei – 3 februarie 2021
EDITORIAL - Școala nu are șanse să rămână prea multă vreme deschisă. Ce alternative există
newsweek.ro

Argumente care susțin ipoteza că școlile se vor reînchide, la scurt timp, în România:

-        România a decis să relaxeze măsurile anti-COVID pe mai multe paliere. Înainte ca școlile să se deschidă, cinematografele, pub-urile, resturantele s-au deschis (la 30% din capacitate, dar cine stă să țină socoteala). E prea mult. În Franța, unde școlile sunt deschise, restricțiile sunt foarte riguroase. În Germania, a fost decretat lockdown până la finalul lui februarie. Noi, pare că o luăm în sens invers.

-        După cum a relatat presa, cluburile s-au umplut în primul weekend după relaxarea restricțiilor. E greu de crezut că acest „dezgheț” nu va duce la o creștere a ratei de infectare în localități. După cum s-a văzut și în septembrie-octombrie, școlile nu s-au închis pentru că au apărut focare de COVID în instituțiile de învățământ. Ci, pentru că rata de infectare din afara școlilor a depășit 3 la mie.

-        Oricâte cifre încurajatoare ne prezintă ministrul Cîmpeanu, doar o treime din personalul didactic s-a înscris pe platfomele de vaccinare. Mulți nu vor primi nici măcar primul vaccin, urmare a problemelor pe care le întâmpină producătorii în livrarea serului. Și iarăși ne uităm în vecini și vedem că mergem pe contrasens. Israel a decis să nu deschidă școlile decât după ce își va vaccina profesorii și elevii cu vârste între 16 și 18 ani.

-        Există studii care arată că noua tulpină britanică a virusului, detectată și în România, este la fel de contagioasă pentru copii și adulți.

Revista presei – 3 februarie 2021
Cel mai mare program de cercetare din istoria UE a fost lansat: noul Horizon Europe – un buget de 95,5 mld. euro
cursdeguvernare.ro

Președinția portugheză a Consiliului Uniunii Europene a lansat marți programul Horizon Europe, caruia i s-au alocat 95,5 miliarde de euro, cel mai mare buget european direcționat până acum pentru acest domeniu.

Horizon Europe este cel mai ambițios program-cadru al UE destinat cercetării și dezvoltare și, totodată, cel mai mare program transnațional de acest gen derulat vreaodată la nivel mondial, a anunțat Comisia Europeană.

Fonduri suplimentare vor fi distribuite acestui domeniu și prin investițiile sprinite prin Fondul Invest UE și Programul de cercetare și formare Euratom.

Cei trei piloni ai programului:

  • Excelența științifică – va sprijini proiectele de cercetare prin Consiliul European de Cercetare (ERC), va finanța burse și schimburi pentru cercetători. De asemenea, pilonul urmărește crearea de noi piețe, condiții de muncă și competențe, în special în sectoarele cele mai afectate de pandemie.
  • Provocări globale și competitivitate industrială – va sprijini direct cercetarea privind capacitățile tehnologice și industriale, în domenii precum digitalul, energia, mobilitatea, alimentele și resursele naturale, și va stabili misiuni de cercetare la nivelul UE. În cadrul acestui pilon este prevăzută introducerea anumitor misiuni și parteneriate în domeniul cercetării, având ca obiectiv, de exemplu, orașe cu zero emisii de dioxid de carbon.
  • Europa Inovării – își propune să promoveze inovarea, prin consolidarea Institutului European de Inovare și Tehnologie (EIT), să încurajeze integrarea afacerilor, cercetării, învățământului superior și antreprenoriatului.
Revista presei – 3 februarie 2021
Mirabela Amarandei: ”Șefu’, ai văzut vreodată o prăbușire mai măreață?” (Zorba Grecul)
edupedu.ro

Textul acesta nu e o pledoarie pentru menținerea cursurilor online, înțeleg bine costurile (non)educației online pe care le plătește fiecare copil, profesor și părinte zi de zi. Înțeleg pentru că văd la cei apropiați mie cât de mult îi afectează pe cei mici – sau mai mari – înstrăinarea de colegi și prieteni, de profesorii lor sau lipsa rutinelor sociale elementare. Văd cum se adâncește, chiar în momentul în care eu scriu aceste rânduri iar dvs. le citiți, prăpastia între săraci și bogați, între cei care au șansa unui profesor dedicat și cei care împart, în cel mai fericit caz, telefonul deștept sau calculatorul familiei cu frații mai mari. Ori, în cazurile deloc puține, între ”norocoși” și cei pentru care școala e deja realitatea îndepărtată de acum un an.

 

Înțeleg toate aceste costuri. Întrebarea mea este, însă, asta: suntem, cu adevărat, pregătiți, pentru momentul 8 februarie în clase? De la decidenți, la autorități și lideri locali, au făcut aceștia tot ce e necesar pentru ca elevii, profesorii și noi toți să ne simțim și să fim în siguranță? Îndrăznesc să speculez și un răspuns: nu.

Revista presei – 3 februarie 2021
15% dintre clădirile şcolare care necesită autorizaţie de securitate la incendiu nu au acest document şi nici nu au făcut demersurile necesare pentru obţinerea lui, iar alte aproape 20% au procedurile în curs
edumanager.ro

„Situaţia pentru cele 26.471 de clădiri în care se derulează actul didactic, clădiri în care funcţionează cămine-cantină şi clădiri în care funcţionează săli de sport este următoarea: puţin peste 15% au autorizaţie de securitate la incendiu, aproape 20% dintre aceste clădiri sunt în curs de obţinere a acestor autorizaţii, aproape 50%, conform legii, nu necesită autorizaţie, iar 15% sunt clădiri şcolare care necesită autorizaţie de securitate la incendiu şi care nu au autorizaţie şi nici măcar nu sunt în curs de obţinere. (…) Lipsa avizelor sau lipsa autorizaţiilor nu împiedică şcolile să se concentreze pe acţiunile de prevenţie pentru securitatea la incendiu, lucru pe care o să îl aducem în atenţia inspectoratelor şcolare şi autorităţilor locale cum maximă apăsare”, a afirmat Cîmpeanu.

Potrivit acestuia, autorizaţiile de securitate la incendiu sunt „responsabilitatea clară a autorităţilor locale” pentru toate cele 26.471 de clădiri din sistemul public de învăţământ.

„Aceste lucruri fac obiectul unei legislaţii care, din păcate, nu a fost clarificată. Au fost depuse încă de acum câţiva ani proiecte de clarificare a legislaţiei, care, din păcate, trenează. (…) În şcoli însă nu sunt echipamente care să supra-încarce reţelele electrice, este un element important. În şcoli nivelul de încărcare cu capacitatea normată va fi mult mai scăzut, pe de o parte, din cauza lipsei în şcoală a unor clase”, a explicat ministrul Educaţiei.

Majoritatea școlilor au fost construite înainte de 1990, când nici nu exista expresia autorizație de securitate la incendiu
scoala9.ro

Clădirile unităților școlare construite înainte de 1998, care n-au suferit lucrări de modificare și nu și-au schimbat destinația, nu necesită autorizație ISU. „Majoritatea școlilor au fost construite înainte de 1990, când nici nu exista expresia autorizație de securitate la incendiu. Astfel, ele se încadrau în vechea legislație din anii '70“, ne-au explicat reprezentanții IGSU.

„Pentru unităţile de învățământ, această obligație a fost instituită explicit începând cu anul 1998“, explică reprezentanții IGSU. Adică de când a intrat în vigoare Hotărârea nr. 571/1998 pentru aprobarea categoriilor de construcții care se supun avizării/autorizării privind prevenirea și stingerea incendiilor.

Peste 33 de mii de nereguli au fost găsite în anii școlari 2018-2019 și 2019-2020 în clădirile unităților de învățământ preuniversitar, au transmis reprezentanții IGSU.

„Cele mai multe nereguli se găsesc, de obicei, în școlile construite înainte de Revoluție. Cele noi trebuie să respecte regulile în vigoare pentru a obține autorizația. Prin urmare, acestea n-ar trebui să aibă deficiențe sau, cel puțin, nu la fel de multe ca școlile vechi“, au explicat telefonic reprezentanții instituției.

Principalele nereguli constatate de inspectoratele aflate în subordinea IGSU:

-funcționarea fără autorizație de securitate la incendiu

-exploatarea defectuoasă a instalaţiilor de detectare, semnalizare și alarmare a incendiilor sau lipsa acestui tip de instalație

-neverificarea mijloacelor tehnice de apărare împotriva incendiilor cu personal atestat sau neasigurarea dotării minime

Revista presei – 3 februarie 2021
Scrisoarea Sofiei (18 ani) - care studiază la Universitatea Stanford din California și a fondat Girl Up România la 15 ani - adresată singurei femei din guvern
facebook.com

(...)

Hărțuirea la locul de muncă, la școală, pe stradă. Violență domestică. Viol. Traficul de persoane. Locurile de muncă refuzate pe bază de sex, salariile scăzute. Femeile refuzate în maternități din cauza etniei lor. Lipsa educației sexuale în școli. Prima mamă din 2021 fiind o fată minoră, simbol al unei epidemii mult mai mari, mult mai tăcută. Acestea, doamnă Țurcan, nu sunt cazuri izolate. Acestea nu sunt simple incidente într-o comunitate, produse de un loc greșit și de un moment nepotrivit. Nici măcar nu sunt produse în totalitate de lipsa de educație. Acestea sunt rezultatul mișcărilor politice dureroase și calculate făcute de-a lungul anilor, de predecesorii dumneavoastra și de cei care vă vor urma dacă nu acționăm. Nu aveți colege femei la întâlnirile la care participati nu pentru că femeile nu cred că au loc în politică, sau pentru că femeile nu sunt calificate, sau pentru că femeile sunt prea emotive, sau cred prea puțin în ele însele. Nu aveți colege femei deoarece asta este ceea ce se dorește pentru menținerea ierarhiei și structurii instituției (și aici, nu ne referim la guvern, ci la stat și la țară ca sistem în sine) pe care o reprezentați. Femeile nu sunt în guvern deoarece dacă ar fi, femeile ar fi reprezentate și ar fi satisfăcute mai multe dintre nevoile lor.

Revista presei – 3 februarie 2021
ANTREPRENORIAT - Cum au ajuns doi tineri din România să devină milionari în dolari chiar acum, în perioada în care pandemia distruge tot ce îi iese in cale
businessmagazin.ro

Noi am început fundraisingul în anul 2020 după ce am revenit în ţară de la Techstars Montreal AI - unul dintre acceleratoarele de top din lume cu focus pe AI. Am fost în discuţii avansate însă a venit pandemia şi, cel puţin pentru una-două luni au fost sistate, după care în cea de-a doua jumătate a anului, investitorii şi-au dat seama că ceea ce facem cu AI şi e-commerce este extrem de interesant aşa că ne-am găsit în situaţia de a fi curtaţi de investitori comparativ cu situaţia de dinainte de pandemie, unde noi eram cei care să spunem insistam.

Au fost mai multe discuţii, cu investitori atât din România, cât şi din afară care au produs în toamnă chiar nişte oferte concrete şi am fost extrem de aproape de a semna. La momentul respectiv ridicam o rundă de un milion de dolari. Însă lucrurile au luat o întorsătură neaşteptată fiindcă am fost abordaţi de Algolia (şi acum pot spune că nu au fost singurii de-a lungul timpului) cu o ofertă de achiziţie.

Evident, noi nu eram deloc în acest mindset, focusul nostru era absolut în altă parte - respectiv să închidem runda de investiţie şi să ne vedem de creştere. Însă cei de la Algolia au fost foarte, foarte, foarte convingători din toate punctele de vedere: de la viziune, cultura organizaţională şi bineînţeles, financiar. Aşa că, după foarte multe analize şi discuţii cu echipa, investitorii noştri şi adviserii am hotărât să dăm curs acestei oportunităţi, mai ales că oferta a fost una de nerefuzat din partea unei companii care îşi doreşte în următorii ani să facă IPO. Discuţiile le-am început pe final de octombrie şi am semnat în ianuarie 2021.

Cât a fost valoarea tranzacţiei? Cu un an în urmă vorbeai de o evaluare de minim 4 milioane euro.

Ce pot să vă spun este că la momentul în care Algolia ne-a abordat noi ridicam o rundă de 1 mil. dolari la o evaluare a companiei noastre de 4,5 mil. dolari. Din păcate nu vă pot furniza mai multe detalii pentru că sunt strict confidenţiale, însă vă pot spune că au fost foarte, foarte, foarte generoşi şi a fost greu de refuzat.

UVT utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru.

Te informam ca ne-am actualizat politicile pentru a integra in acestea si in activitatea curenta a UVT cele mai recente modificari propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrareadatelor cu caracter personal si pentru a citi si intelee continutul Politicii Cookie.

Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie.

Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmand instructiunile din Politica de Cookie.