EȘTI AICI:
Revista presei – 3 decembrie 2020

Revista presei – 3 decembrie 2020

Revista presei – 3 decembrie 2020
„Antreprenoriat în Blockchain”, la UVT: primul program de studii din România axat pe dezvoltarea forței de muncă prin educație Blockchain
marketwatch.ro

Universitatea de Vest din Timișoara, angajată într-un demers de integrare în cadrul celor mai avansate tendințe ale învățământului superior european, propune programe și domenii de studii și de cercetare aflate în avangarda educației universitare europene. Un astfel de domeniu al inovării, spre care UVT își concentrează resursele și proiectele, este și cel al tehnologiei Blockchain, „tehnologia încrederii”, una din tehnologiile fundamentale ale celei de-a patra revoluții industriale, cea care va schimba web-ul dintr-un mediu al informației într-unul al valorii.

În această săptămână începe la UVT derularea programului postuniversitar „Antreprenoriat în Blockchain”, care va avea o durată de 3 luni, cu o participare de înaltă ținută și specializare de nișă, atât a cadrelor didactice din UVT, cât și a mentorilor invitați.

Despre inițierea acestui program inovator, Rectorul UVT, prof.univ.dr. Marilen Gabriel Pirtea, subliniază: „UVT s-a înscris de mai mulți ani în curentul universităților europene care explorează noile tendințe și tehnologiile viitorului. Și pentru domeniul Blockchain, am reușit să formăm la Facultatea de Matematică și Informatică un nucleu de experți, care, alături de mentorii externi invitați, setează o nouă direcție de studiu și cercetare, prin care UVT devine o universitate în care se dezvoltă discipline noi, un adevărat trendsetter în educația universitară românească. Faptul că tehnologia Blockchain este atât de importantă și pentru Comisia Europeană, dar și pentru instituțiile guvernamentale românești, ne-a stimulat să deschidem acest nou program de studii. Absolvenții noului program vor avea oportunități multiple de aplicare a expertizei în tehnologia Blockchain, pentru că apar tot mai multe domenii în care această deschidere inovatoare este utilizată. Unul dintre exemplele recente este cel al implementării tehnologiei Blockchain de către Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS), pe baza Hotărârii Autorității Electorale Permanente (AEP), ca soluție complementară ce poate garanta integritatea și poate consolida transparența și trasabilitatea procesului electoral, indicând nivelul deosebit de înalt al utilității acestui proiect inovativ.

Comisia Europeană apreciază că tehnologia Blockchain are o prioritate strategică și că va juca un rol cheie în stimularea inovației în multiple sectoare și în creșterea unei economii digitale incluzive, sigure și democratice. Organismele lansate în 2018, Observatorul și Forumul European de Blockchain (European Blockchain Observatory and Forum) și Parteneriatul European de Blockchain (European Blockchain Partnership), din care face parte și România, sunt piloni în croirea strategiilor și în dezvoltarea Infrastructurii Europene de Servicii pe Blockchain (EBSI - European Blockchain Services Infrastructure).

De asemenea, este de remarcat faptul că Blockchain-ul este în topul celor mai căutate specializări la nivel internațional, alături de Cloud Computing, Inteligență Artificială, Big Data, Machine Learning, Robotică. Este una dintre evoluțiile obiective observate în dinamica pieței muncii, care au și determinat adoptarea Rezoluției Parlamentului European, din 3 octombrie 2018, care încurajează statele membre să adapteze planurile de învățământ universitar pentru a include studiul tehnologiilor emergente, precum Blockchain.

Revista presei – 3 decembrie 2020
Program de susţinere a tinerilor cu rezultate şcolare excepţionale, derulat de Academia Română
edumanager.ro

Un program de susţinere şi promovare a elevilor şi studenţilor talentaţi, cu potenţial cognitiv deosebit, ce are în vedere identificarea, stimularea şi promovarea tinerilor cu rezultate şcolare excepţionale, va fi derulat de Academia Română.

Potrivit unui comunicat postat pe site-ul acestui for, programul, intitulat “Academia Română în dialog cu tinerii”, va fi coordonat de un grup de lucru alcătuit din membri ai Academiei şi cadre didactice din învăţământul superior, direcţiile principale de acţiune ale acestui proiect fiind: organizarea unui centru de studii pentru tinerii superdotaţi, organizarea şcolilor de vară/iarnă anuale, acordarea de premii speciale, acordarea de burse elevilor performanţi din medii defavorizate.

“După o fractură de decenii, în care Academiei Române i-au fost confiscate de către statul comunist toate bunurile, redobândite apoi cu greu şi doar parţial, în zeci de procese în instanţă, ne aflăm acum în situaţia de a putea constitui un fond special de finanţare şi de a relua, pe noi coordonate, implicarea Academiei Române în valorificarea excelenţei tinerilor români. Demersul nostru înlocuieşte misiunea Centrului Naţional pentru Instruire Diferenţiată, prevăzut în Legea 17/2007 şi încă nefuncţional”, precizează sursa citată.

Pentru identificarea şi selecţia elevilor performanţi, Academia Română va face apel la datele deţinute de inspectoratele şcolare judeţene, unele având deja create centre de excelenţă pentru copiii supradotaţi.

“Astfel, pentru anul 2020, Academia Română a alocat deja programului ‘Academia Română în dialog cu tinerii’, suma de 250.000 de lei din Fondul Recurent al Donatorilor, urmând să atragă şi alte fonduri din sponsorizări. Academia Română propune tuturor doritorilor să se alăture demersului său de a dezvolta acest program destinat tinerilor excepţionali, pe care l-am proiectat consistent şi durabil, astfel încât să contribuie la dezvoltarea unei noi generaţii de profesionişti şi să încurajeze pe termen lung valorificarea în România a acestui potenţial. (…) Suntem convinşi că membrii societăţii româneşti şi mediul economic vor aprecia oportunitatea implicării în acest program sustenabil la nivel naţional, cu impact educaţional asupra comunităţii”.

Revista presei – 3 decembrie 2020
Criza sanitară are un efect devastator în educație: O treime dintre toți copiii lumii, fără acces la școala online
digi24.ro

Metoda de învățare online nu este accesibilă pentru 463 de milioane dintre elevii din toată lumea pentru că lipsesc metodele sau echipamentele de conectare la distanță, arată un raport realizat de PwC și UNICEF.

În condițiile în care școlile sunt închise din cauza pandemiei de COVID-19, foarte mulți copii nu au acces la învățământul online, se arată în raportul Stepping forward Connecting today’s youth to the digital future. Dintre aceștia, trei sferturi sunt din zone rurale sau din familii sărace, scrie Mediafax.

Pe măsură ce criza sanitară a dus la mutarea multor activități în mediul online, inclusiv a celor educaționale și de formare profesională, lipsa accesului la tehnologie a redus semnificativ șansele la o viață mai bună pentru copiii și tinerii din mediile defavorizate, susțin reprezentanții PwC România.

Situația accentuează inegalitățile existente înainte de pandemie și impune colaborarea între guverne, instituții, comunități și companii, pentru a le da o șansă și acestor copii la alfabetizarea digitală și dezvoltarea abilităților.

Revista presei – 3 decembrie 2020
Societatea civilă din educaţie: Elevii nu vor fi lăsaţi la mila guvernării
adevarul.ro

Societatea Academică din România (SAR), împreună cu reprezentanţii elevilor, tinerilor şi părinţilor din ţară, sindicatele din educaţie şi organizaţii din societatea civilă educaţională, lansează astăzi apelul "Elevii nu vor fi lăsaţi la mila guvernării" către toate partidele care candidează în alegerile parlamentare din 6 decembrie.

„În acest moment, în România părăsirea timpurie a şcolii (PTŞ), adică totalul tinerilor între 18 şi 24 de ani care nu au finalizat mai mult decât învăţământul gimnazial, este de 15,3%, cu 4 puncte procentuale peste cât România şi-a asumat acum 10 ani că va avea la orizontul anului 2020. Strict raportat la tinerii din mediul rural, rata părăsirii timpurii a şcolii este de 22,4%, conform Eurostat, ceea ce arată un puternic clivaj între mediul rural şi cel urban, întâiul fiind mai expus abandonului şcolar.   Cauzele părăsirii timpurii a şcolii sunt multiple, iar sărăcia este una dintre acestea: conform Institutului Naţional de Statistică, 38,1% dintre copiii români trăiau în risc de sărăcie sau excluziune socială la nivelul anului 2018, iar 32% sub limita pragului de sărăcie (750 de lei pe lună/persoană într-o gospodărie). Totodată, un studiu recent al Human Catalyst ne arată că peste 450.000 de elevi din România învaţă într-un sistem de educaţie paralel, dezavantajat, format din 1629 de unităţi de învăţământ cu un risc socio-educaţional crescut.   Pentru a combate abandonul şcolar, cât şi pentru a susţine elevii cu rezultate bune sau cei care fac performanţă într-un domeniu, s-a introdus în Legea educaţiei naţionale instrumentul burselor şcolare. Cele patru tipuri de burse şcolare (ajutor social, merit, studiu şi performanţă) se acordă de către fiecare autoritate locală în parte, pe baza unor criterii clare stabilite prin ordin de ministru, dar în nişte cuantumuri stabilite la nivel local. În privinţa acestora, legea obligă Guvernul ca anual să stabilească prin hotărâre cuantumul minim pentru fiecare tip de bursă în parte, dar, în prezent, acest lucru nu se întâmplă.   Conform Raportului privind acordarea burselor pentru elevi în anul şcolar 2019-2020, elaborat de Societatea Academică din România, la nivel naţional doar 180 de autorităţi publice locale din 3182 (5,66%) acordă integral burse şcolare, conform legii şi criteriilor de acordare. În 2139 de oraşe, comune şi municipii (67,22%) bursele şcolare nu se acordă deloc, iar alte 863 (27,12%) acordă exclusiv parţial bursele şcolare pentru elevi. Totodată, conform unui policy brief realizat de SAR rezultă că, în medie, autorităţile publice locale din localităţile cu populaţie de etnie romă mai însemnată tind să nu acorde burse şcolare.

Revista presei – 3 decembrie 2020
Tehnologie Blockchain implementată de STS pentru alegerile din 6 decembrie
start-up.ro

Sistemele și aplicațiile informatice care vor fi utilizate la alegerile parlamentare, dezvoltate de Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) pe baza Hotărârii Autorității Electorale Permanente (AEP) nr. 29/2020, au implementată tehnologia blockchain, anunță STS. Această soluție complementară ar putea garanta integritatea și consolidează transparența și trasabilitatea procesului electoral.

Specialiștii STS au dezvoltat și au implementat soluția tehnologică modernă blockchain care nu permite modificarea sau alterarea datelor înregistrate pe parcursul procesului electoral, nici măcar de către administratorii acestora, asigurând integritatea și transparența acestora.

Atât datele din SIMPV, cât și datele din SICPV vor putea fi verificate pe site-ul web dedicat – https://voting.roaep.ro, în care vor fi prezentate, în timp real, informațiile înregistrate și detaliile acestora.

Tehnologia blockchain, folosită în nenumărate industrii, constă în calcularea unor amprente digitale unice și nerepetabile, care se reactualizeză din 5 în 5 secunde. O eventuală modificare a informației generează o nouă amprentă, făcând schimbarea vizibilă. Pe scurt, tehnologia blockchain formează un lanț de încredere pe fluxul de informație în care orice modificare este vizibilă.

Toate informațiile vor fi făcute publice, în timp real, pe site-ul web https://voting.roaep.ro și vor putea fi accesate de oricine este interesat.

STS a predat sistemele informatice către AEP, pentru a fi testate și auditate. Atât SIMPV, cât și SICPV au fost adaptate la specificul alegerilor parlamentare și au rolul de a semnala tentativele de vot ilegal și de a preveni votul multiplu, respectiv de a realiza managementul proceselor-verbale.

Revista presei – 3 decembrie 2020
UE - Comisia Europeană urmează să propună sancțiuni împotriva entităților care dezinformează
europalibera.org

Pentru prima dată, Executivul comunitar este așteptat să propună sancțiuni împotriva entităților care răspândesc dezinformare și fake news și cere un mecanism de supraveghere mai dur al platformelor online, conform unui document consultat de Europa Liberă.

Documentul intitulat „Planul de Acțiune pentru Democrația Europeană”, pe care Comisia se pregătește să-l prezinte pe 2 decembrie, afirmă că „UE trebuie să folosească sistematic întreaga paletă de opțiuni disponibilă pentru a contracara operațiunile străine de influență și interferență și să dezvolte opțiunile prin impunerea de costuri împotriva acestor entități”.

Comisia afirmă și că „posibile moduri de acțiune pot fi de la identificarea publică a tehnicilor folosite uzual (pentru a le scoate din uz) până la impunerea de sancțiuni în cazul unor ingerințe repetate”, relatează corespondentul Europa Liberă la Bruxelles.

Este pentru prima dată când un document (încă în stadiu de draft) al Comisiei Europene sugerează posibilitatea de sancțiuni pentru dezinformare. Planul subliniază că informația „poate fi utilizată ca armă” și descrie că „anumite state terțe” (cu precădere Rusia și China) au fost implicate în operațiuni de influențare targetată în contextul pandemiei COVID-19 în UE, vecinătatea sa și la nivel global în așa fel încât să submineze dezbaterea democratică, să exacerbeze polarizarea socială și să își amelioreze propria imagine”.

Planul de Acțiune precizează că East StratCom Task Force, o divizie a corpului diplomatic al UE, care monitorizează dezinformarea efectuată de Rusia, a identificat până acum peste 500 de exemple de dezinformări pro-Kremlin doar în contextul COVID-19 și alte peste 10.000 de dezinformări cu context general de când și-a început activitatea în 2015.

O altă sugestie este monitorizarea mai strictă a platformelor online, care „pot fi utilizate pentru operațiuni de diseminare și amplificare de conținut fals sau manipulator și care au fost criticate pentru lipsa de transparență a algoritmilor pe baza cărora distribuie și targetează conținut online”.

În 2018, Comisia Europeană a elaborat un cod de bune practici, la care Facebook, Google și Twitter au aderat voulntar și raportează acțiuni pentru transparența mecanismelor din spatele publicității și a eforturilor de combatere a conturilor false. Rezultatele până acum nu sunt satisfăcătoare în opinia Comisiei Europene.

Revista presei – 3 decembrie 2020
Cum poate fi salvată democraţia de tehnologie. Sfârşitul monopoului informaţiei deţinut de Big Tech - Francis Fukuyama, Barak Richman şi Ashish Goel, într-o analiză publicată de Foreign Affairs.
universul.net

„Dintre numeroasele transformări care au loc în economia SUA, niciuna nu este mai importantă decât ascensiunea platformelor de internet gigantice”, scriu Francis Fukuyama, Barak Richman şi Ashish Goel, într-o analiză publicată de Foreign Affairs.

„Amazon, Apple, Facebook, Google și Twitter, deja puternice înainte de pandemia COVID-19, au devenit și mai importante în timpul acesteia, întrucât o mare parte din viața de zi cu zi se mișcă online. Oricât de convenabilă este tehnologia lor, apariția unor astfel de corporații dominante ar trebui să sune clopotele de alarmă – nu doar pentru că dețin atât de multă putere economică, ci și pentru că dețin atât de mult control asupra comunicării politice. Aceste creaturi domină acum diseminarea informațiilor și coordonarea mobilizării politice, creând amenințări unice pentru o democrație care funcționează bine.

În timp ce UE a încercat să aplice legile antitrust împotriva acestor platforme, Statele Unite au fost mult mai blânde. Dar asta începe să se schimbe. În ultimii doi ani, Comisia Federală pentru Comerț și o coaliție de procurori generali de stat au inițiat investigații cu privire la potențialele abuzuri ale puterii de monopol a acestor platforme, iar în octombrie, Departamentul de Justiție a intentat o acțiune antitrust împotriva Google. Criticii Big Tech includ acum atât democrați care se tem de manipulare de către extremiștii interni și străini, cât și republicani care cred că marile platforme sunt părtinitoare împotriva conservatorilor. Între timp, o mișcare intelectuală în creștere, condusă de o grupare de erudiţi influenți ai dreptului, încearcă să reinterpreteze legea antitrust pentru a face față dominanței platformelor.

Deși există un consens în curs de coagulare cu privire la amenințarea pe care companiile Big Tech o reprezintă pentru democrație, există un acord prea mic cu privire la modul în care trebuie reacționat. Unii au susținut că guvernul trebuie să spargă Facebook și Google. Alții au solicitat reglementări mai stricte pentru a limita exploatarea datelor de către aceste companii. În lipsa unei căi clare de urmat, mulți critici nu au reușit să preseze platformele să se autoreglementeze, încurajându-le să elimine conținutul periculos și să facă o treabă mai bună când vine vorba de curăţarea materialelor de pe site-urile lor. Dar puțini recunosc că prejudiciile politice pe care le prezintă platformele sunt mai grave decât cele economice. Mai puțini au considerat şi ca fiind o cale practică de urmat eliminarea rolului acestor platforme de gardieni ai conţinutului. Această abordare ar presupune invitarea unui nou grup de companii „middleware” competitive pentru a le permite utilizatorilor să aleagă modul în care le sunt prezentate informațiile. Și ar fi probabil mai eficient decât un efort nerealist de a distruge aceste companii.

 

Revista presei – 3 decembrie 2020
Premiul Goncourt acordat de liceeni revine scriitoarei cameruneze Djaili Amadou Amal
rfi.ro

Premiul Goncourt acordat de liceenii francezi îi revine anul acesta scriitoarei cameruneze Djaili Amadou Amal pentru un roman intitulat „Nerăbdătoarele”. Este un roman despre condiţia femeii în zona subsahariană a Africii, apărut la Editura Emmanuelle Collas.

Autoarea s-a inspirat din propria sa experienţă întrucît la vîrsta de 17 ani a fost măritată forţat cu un bărbat poligam în vîrstă de 50 de ani. Premiul a fost anunţat prin videoconferinţă de ministrul educaţiei naţionale, Jean-Michel Blanquer. În faza sa finală, decizia a fost luată de un juriu compus din 12 liceeni care şi ei au dezbătut tot online.

Acest premiu creat în urmă cu 33 de ani în oraşul Rennes a fost o excelentă iniţiativă de natură să stimuleze gustul pentru lectură în rîndurile tinerilor. Treptat, premiul a cîştigat în importanţă iar acum cele mai vîndute romane în Franţa sunt cele care au beneficiat de acest premiu Goncourt dat de liceeni, ele se vînd chiar mai bine decît romanele recompensate cu premiul Goncourt dat de juriul specialiştilor. Operaţiunea se desfăşoară însă cu ajutorul Academiei Goncourt, ea selecţionează 14 romane, ele fiind apoi citite timp de două luni de 2000 de elevi din întreaga Franţă.

Djaili Amadou Amal, celebră în ţara ei, a declarat următoarele în legătură cu subiectul romanului său: „Sunt o femeie africană, trăiesc în Camerun şi am decis să vorbesc despre această societate din punctul de vedere al femeilor pentru că aici femeilor nu li se dă cuvîntul suficient, şi nici în restul regiunii Sahel”.

Autorea cameruneză s-a salvat practic prin literatură, este ceea ce afirmă şi ea de altfel. Primul ei succes literar datează din 2010, este vorba de romanul „Walaande, arta de a împărţi un soţ”. În 2012 Djaili Amadou Amal a creat o asociaţie a femeilor din Sahel care încearcă să se opună unei societăţi patriarhale violente şi denunţă multe practici barbare precum căsătoriile precoce, violul conjugal, exciziile şi în general poligamia considerată o formă de violenţă morală.

UVT utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru.

Te informam ca ne-am actualizat politicile pentru a integra in acestea si in activitatea curenta a UVT cele mai recente modificari propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrareadatelor cu caracter personal si pentru a citi si intelee continutul Politicii Cookie.

Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie.

Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmand instructiunile din Politica de Cookie.