Revista presei – 29 decembrie 2020

Învăţământul românesc a trebuit să facă faţă, în acest an, unei mari provocări, determinate de pandemia de COVID-19, şcoala fiind nevoită să se adapteze noii realităţi. Cadrele didactice au fost puse în situaţia de a experimenta o altă formulă de predare şi evaluare, iar elevii au trecut din bănci în online.
Programa pentru clasele terminale, care au susţinut în vară examenele naţionale, a fost simplificată, iar modalitatea de a încheia mediile la clasă a fost modificată, fiind eliminate tezele. Au fost suspendate olimpiadele şi concursurile şcolare, iar Evaluarea Naţională şi Bacalaureatul au fost susţinute cu respectarea unor măsuri stricte de protecţie sanitară. Totodată, au fost organizate sesiuni speciale ale examenelor naţionale.

Pentru prima dată, rezultatele elevilor s-au publicat prin anonimizarea numelui şi a prenumelui, pe baza unui cod unic comunicat fiecărui candidat.
În acest an au lipsit serbările de sfârşit de an sau ceremoniile de începere a şcolii în septembrie.
Şi mediul universitar s-a adaptat la pandemie, prin susţinerea examenelor online.

*** UNIVERSITĂŢILE – SOLUŢII ÎN PANDEMIE
Şi mediul universitar s-a văzut nevoit să se adapteze la condiţiile din pandemie. Studenţii au putut susţine examenele online. Şi probele de evaluare a cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate şi de prezentare şi susţinere a lucrării de licenţă/ disertaţie s-au desfăşurat online, în timp real, în faţa comisiei de examen, prin intermediul unei platforme care a permis dialogul şi înregistrarea de conţinut audio-video.
Măsurile specifice (inclusiv sesiuni de examene online, finalizare de studii online, admitere online etc.) au fost adoptate şi implementate de fiecare instituţie de învăţământ superior, fiind elaborate metodologii proprii de organizare a examenelor de admitere, respectiv de finalizare a studiilor universitare.
În plus, Ministerul Educaţiei a permis universităţilor româneşti accesul la Sistemul Informatic Integrat al Învăţământului din România pentru a facilita procesul de admitere în sistem online în instituţiile de învăţământ superior, având acces la informaţii oficiale privind parcursul educaţional al elevilor.
În baza autonomiei universitare, cu asumarea răspunderii publice, fiecare instituţie de învăţământ superior şi-a stabilit condiţiile specifice de organizare a examenelor (modalităţile de susţinere), inclusiv calendarul de desfăşurare a acestora.
Cât priveşte examenele de admitere la instituţiile de învăţământ superior, universităţile din domeniul ştiinţelor medicale au organizat în mod fizic (on site) admiterea la studii universitare de licenţă, cu participarea unui număr total de peste 11.000 de candidaţi.

Pe 26 octombrie, ministrul Monica Anisie a semnat un ordin prin care a retras acreditarea Şcolii doctorale de la Academia de Poliţie “Alexandru Ioan Cuza” din Bucureşti – “Drept” şi “Ordine Publică şi Siguranţă Naţională” -, în urma raportului Consiliului de Etică şi de Management Universitar. Academia de Poliţie va putea relua activitatea de evaluare în vederea autorizării şcolilor doctorale după 5 ani. Pentru a se asigura protecţia studenţilor aflaţi la studii universitare de doctorat, aceştia vor fi şcolarizaţi, conform legii, până la finalizarea studiilor, preciza MEC.
Măsurile au fost luate în contextul nenumăratelor sesizări înregistrate la Ministerul Educaţiei pe tema calităţii actului educaţional existent la nivelul Academiei. Totodată, s-a ţinut cont şi de raportul Corpului de control al Ministerului Afacerilor Interne, care a relevat deficienţe majore în urma evaluării stadiului activităţilor de verificare a originalităţii tezelor de doctorat şi respectarea standardelor de calitate şi etică profesională în această instituţie de învăţământ superior, menţiona MEC.

La începutul lunii octombrie, ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, anunţa că, de la începutul pandemiei, în jur de 3.200 de copii cu vârste cuprinse între 0 – 9 ani şi aproximativ 5.200 cu vârste între 10 – 19 ani au fost diagnosticaţi cu COVID-19.
”Recomandările sunt să meargă elevii la şcoală atunci când pot fi asigurate măsurile care îi ţin în siguranţă, deci atunci când este posibil să meargă în condiţii de siguranţă. În condiţiile în care la noi în ţară rata de infectare este foarte mare, aceste condiţii nu pot fi nici create, nici garantate şi, pentru a proteja şi copiii şi familiile lor, din păcate, este necesar să se facă învăţământ online”, sublinia, pe 29 noiembrie, preşedintele Klaus Iohannis.

Guvernul a aprobat luni proiectul de Ordonanța de Urgență privind noua structură și reorganizarea ministerelor. Acest act normativ era necesar în condițiile în care noul Guvern are 18 ministere față de 16 câte erau înainte și două funcții de vicepremieri, față de una singură. Unele ministere își vor schimba denumirea, având în vedere că vor avea atribuții noi. O noutate este că se va înființa Centrul Euro-Atlantic pentru Rezilienţă.

Potrivit actului normativ, atribuțiile viceprim-miniștrilor vor fi stabilite prin decizie a prim-ministrului, iar cheltuielile necesare desfășurării activității se asigură de la bugetul de stat prin bugetul Secretariatului General al Guvernului.

Cum vor fi reorganizate ministerele și ce denumiri vor avea

• Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului - prin reorganizarea Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri;
• Ministerul Energiei - prin preluarea activităţilor şi a structurilor specializate din domeniul energiei de la Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri;
• Ministerul Transporturilor și Infrastructurii - prin reorganizarea Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor;
• Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene - prin reorganizarea Ministerului Fondurilor Europene;
• Ministerul Educației - prin reorganizarea Ministerului Educației și Cercetării;
• Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării - prin preluarea activității și structurilor specializate din domeniul cercetării și inovării de la Ministerul Educației și Cercetării, respectiv din domeniul comunicațiilor de la Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor.
• Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei îşi schimbă denumirea în Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Administraţiei
• Ministerul Finanțelor Publice își schimbă denumirea în Ministerul Finanțelor.
• Autoritatea pentru Digitalizarea României va trece în subordinea Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării.
• Se înfiinţează Centrul Euro-Atlantic pentru Rezilienţă, organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Afacerilor Externe. Organizarea şi funcţionarea Centrului Euro-Atlantic pentru Rezilienţă se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

Celelalte ministere vor rămâne cum erau înainte.

Autoritatile spaniole vor tine un registru cu persoanele ce refuza sa se vaccineze impotriva COVID-19, fisier la care vor avea acces si alte state europene, dar nu va fi facut public, a anuntat luni ministrul spaniol al sanatatii, Salvador Illa.

Intr-un interviu acordat postului de televiziune La Sexta, ministrul a reamintit ca in Spania vaccinarea nu va fi obligatorie. In privinta persoanelor care nu vor sa se vaccineze, "ceea ce vom face, va fi un registru care, in plus, va fi accesibil altor tari europene", a continuat el, precizand ca se refera la acele "persoane carora li s-a propus (vaccinarea), dar care pur si simplu au refuzat".

Ministrul Salvador Illa a asigurat ca acest registru nu va fi facut public si va fi elaborat "cu cel mai mare respect pentru protectia datelor".

Declaratia sa survine la o saptamana dupa publicarea unui studiu al Centrului de investigatii sociologice, un institut de sondare al guvernului de la Madrid, care a relevat o scadere spectaculoasa a procentului spaniolilor reticenti fata de vaccinare, de la 47% in noiembrie la 28% in decembrie, in timp ce procentul celor care sunt de acord sa se vaccineze a crescut de la 36,8% la 40,5%.

Spania, una dintre tarile europene cele mai greu lovite de pandemie, cu peste 50.000 de decese conform datelor oficiale, a inceput duminica vaccinarea cu vaccinul produs de Pfizer-BioNTech. Guvernul de la Madrid si-a stabilit ca tinta vaccinarea a circa 2,5 milioane de persoane - din categoriile prioritare sau cele mai vulnerabile - pana la sfarsitul lunii februarie si sa ajunga pana in vara la 15-20 de milioane de persoane vaccinate, dintr-o populatie totala de circa 47 de milioane de locuitori.

Institutul Roman pentru Evaluare si Strategie (IRES) a realizat un nou sondaj pentru a afla cum percep romanii pandemia, in ce masura sunt influentati de ea si cati dintre ei ar fi dispusi sa se vaccineze.

Mai mult de jumatate dintre romani stiu cel putin o persoana infectata cu noul coronavirus, procent de trei ori mai mare decat in luna iulie. Paradoxal, oamenii nu sunt neaparat mai ingrijorati decat in vara, releva un sondaj IRES. Aporoape 2/3, aproximativ 70% dintre romani spun ca sunt foarte si destul de ingrijorati din cauza situatiei generate de pandemia de COVID - 19. In iulie, 76% dintre romani erau ingrijorati din aceeasi cauza.

Totusi, oamenii au fost ceva mai atenti. In ultimul timp, unul din 10 romani s-a testat din proprie initiativa, aproape de trei ori mai mult decat in urma cu 4 luni. Procentul romanilor care declara ca s-au testat din proprie initiativa pentru COVID - 19 aproape s-a triplat - de la 5% in iulie la 13% in decembrie. 6% spun ca s-a testat la solicitarea autoritatilor, iar 9% la solicitarea angajatorului.

In acelasi timp, 25% dintre romani sunt decisi sa se vaccineze cat mai repede odata ce vaccinul va fi disponibil, insa aproape 4 din 10 sunt inca rezervati in acest sens. Aproape o treime dintre romani spun ca nu s-ar vaccina sub nicio forma.

Un tânăr dintr-o gară din estul României omoară un alt tânăr, bătându-l „ca la jocurile pe calculator”. Câțiva adolescenți din Suedia ucid în bătaie, fără niciun motiv, un cerșetor român, care nu-i deranjase cu nimic. Genul acesta de acte de agresiune extremă, fără sens, apare tot mai des în societate, iar alcoolul sau drogurile sunt doar facilitatorii. Și ne lasă cu puține răspunsuri și multă îngrijorare. Judecător: „Sunt antisociali” În seara de 14 iunie anul acesta, un bărbat de 29 de ani, din Reşiţa, a fost snopit în bătaie de trei tineri. Doi dintre ei l-au dus apoi într-un adăpost şi l-au incendiat. „Bă, eu mă duc în iad”, a spus unul dintre criminali, înainte de a aprinde bricheta. Avea 15 ani. Instanţa a decis că el şi complicele lui trebuie să primească pedeapsa maximă. „Sunt antisociali și cu vădite tendințe criminogene”, a subliniat judecătorul, în motivarea deciziei redactate săptămâna trecută.

Câteva minute din acea noapte de coşmar au rămas înregistrate pe o cameră video de pe un stâlp. Strada de pe malul râului Bârzava era pustie. Apoi, pe imagini apare un copil ce luminează calea, cu lanterna telefonului. În spatele lui, sunt trei tineri care se mişcă încet. Unul dintre ei nu mai poate merge, iar ceilalţi îl duc ţinându-l pe după umeri.

„Nimeni nu se naşte rău”, susţine Dorothy Otnow Lewis. Medic psihiatru şi profesor la Centrul pentru Studierea Copilului din Universitatea Yale, ea și-a petrecut întreaga carieră studiind criminali și căutând explicații științifice pentru comportamentul lor. În 25 de ani, a intervievat peste o sută de persoane condamnate pentru omor – adulţi, dar şi minori. „Dacă vorbești cu acești oameni care au comis acte extrem de violente, îți dai seama că există un mediu care a creat asta”, a declarat Lewis pentru The Guardian. Ea a descoperit o conexiune între abuzul din copilărie şi comportamentul violent.

Abuzul asupra copiilor, spune Lewis, acționează în mai multe moduri. Abuzul în sine poate provoca leziuni cerebrale ce duc la o lipsă de control. Apoi, prin abuz, cei mici sunt expuşi la un model comportamental nociv, căci „copiii fac ceea ce văd”, explică Lewis.  În plus, stresul produs de un abuz fizic și verbal continuu modifică structura creierului. Şi, nu în cele din urmă, „abuzul generează o furie care nu se îndreaptă aproape niciodată împotriva abuzatorului, ci asupra altora”, spune psihiatrul american.

„Duminică au fost vaccinați 265 de colegi. Nu a existat nicio reacție adversă, nici minoră, nici severă. Ce am decelat după 24 de ore au fost ușoare dureri musculare la locul de infectare, la câțiva dintre noi. Am vaccinat persoane cu comorbidități, persoane alergice, cu tot felul de patologii cronice, dar nu s-a evidențiat nicio reacție care să ne facă probleme și pe care să o raportăm mai departe. Ușoare stări tensionale, pe fondul emoției sau pe exuberanța vaccinării”, spune medicul Oancea, managerul Spitalului ”Victor Babeș” din Timișoara.

Duminică, la ora 10, a început vaccinarea și la Spitalul ”Victor Babeș” din Timișoara, aflat în primă linie în lupta cu Covid-19.

Duminică am început la ora 10, astăzi am început vaccinarea la ora 9 dimineață. A fost un proces de triaj epidemiologic în care s-a verificat temperatura și dacă au existat fenomene febrile care contraindică vaccinarea. De altfel, s-a semnat consimțământul informal  și s-a trecut la vaccinare. A urmat un sfert de oră în care s-a efectuat monitorizarea parametrilor vitali”, explică managerul Spitalului ”Victor Babeș” din Timișoara.

O rată de eficiență de 95%

Totodată, medicul primar pneumolog a explicat că vaccinul are un profil de siguranță, iar rata de efieciență este de 95%.

„Oamenii trebuie să înțeleagă că vaccinul are un profil de siguranță crescut și rata de eficiență este de 95% și că nu băgăm niciun CIP în acel vaccin. Cu toții vrem să ne recăpătăm viața de dinainte, mai ales că încep să circule noi tulpini prin Europa, ne așteaptă valul trei  și doar prin prevenție putem să-l încetinim sau să-l oprim”, mai explică medicul Cristian Oancea.

Prima tranşă simbolică de 10.000 de vaccinuri BioNTtech/Pfizer a fost adusă sâmbătă la Institutul Cantacuzino din Capitală, de unde este distribuită în şase centre regionale.

Peste 3.000 de doze de vaccin anti-COVID vor fi distribuite în toate cele 10 spitale de boli infecţioase aflate în prima linie în lupta împotriva coronavirusului din ţară. Acestea sunt doar pentru prima administrare, iar la data rapelului va pleca de la Institutul Cantacuzino tranşa necesară.

România va beneficia în total de aproximativ 10 milioane de doze de vaccin, urmând să primească săptămânal între 140.000 şi 150.000 de doze. Următoarea tranşă de 144.000 de doze de vaccin este aşteptată în 28- 29 decembrie.

Etapele de vaccinare

Etapa I – lucrătorii din domeniul sănătăţii şi social – sistem public şi privat:

• Personalul din spitale şi unităţi ambulatorii (personalul medico-sanitar, personalul auxiliar, personal administrativ, securitate şi pază şi alte categorii);
• Personalul din sistemul de medicină de urgenţă: ambulanţă, SMURD, IGSU, IJSU, camere de gardă, CPU, UPU;
• Personalul din medicina primară – din reţeaua de medicină de familie, medicină şcolară şi asistenţă medicală comunitară;
• Personalul din laboratoare, farmacii şi alţi lucrători din domeniul sănătăţii;
• Personalul din serviciile stomatologice;
• Medici rezidenţi, elevi şi studenţi cu profil medical;
• Paramedici şi alţi voluntari care îşi desfăşoară activitatea în unităţi sanitare;
• Personalul de îngrijire care îşi desfăşoară activitatea în centrele rezidenţiale şi medico-sociale;
• Personalul care acordă îngrijiri medicale şi sociale la domiciliu;
• Personalul din serviciile de sănătate publică (Institutul Naţional de Sănătate Publică, Direcţiile de Sănătate Publică);
• Personalul din unităţile sanitare ale ministerelor cu reţea sanitară proprie;
• Personalul din centrele de dializă şi transfuzii;
• Personalul implicat în derularea campaniilor de vaccinare.

Etapa a II-a

Populaţia cu grad ridicat de risc

• Adulţi cu vârsta peste 65 de ani;
• Persoanele aflate în evidenţă cu boli cronice, indiferent de vârstă, în funcţie de indicaţiile vaccinurilor utilizate.

Lucrători care desfăşoară activităţi în domenii-cheie, esenţiale:

• Personal cheie pentru funcţionarea instituţiilor statului (parlament, preşedinţie, guvern, ministere şi instituţii subordonate acestora);
• Personalul din domeniul apărării, ordinii publice, siguranţei naţionale şi a autorităţii judecătoreşti;
• Personalul din sectorul economic vital:
  • Procesare, distribuţie şi comercializare a alimentelor de bază (panificaţie, lactate, carne, fructe şi legume);
  • Uzine de apă, epurare, transport şi distribuţie apă;
  • Centrale electrice, producţie, transport şi distribuţie curent electric;
  • Unităţi de producţie, transport şi distribuţie gaze;
  • Unităţi de producţie, transport şi distribuţie combustibili lichizi şi solizi;
  • Unităţi de producţie, transport şi distribuţie medicamente şi materiale sanitare;
  • Transport de persoane şi mărfuri;
  • Noduri feroviare, aeroporturi civile şi militare, porturi esenţiale;
  • Comunicaţii (serviciul de telecomunicaţii speciale, radio şi televiziune naţionale);
• Personalul din unităţile de învăţământ şi creşe;
• Personalul poştal şi din servicii de curierat;
• Personalul cultelor religioase;
• Personalul din mass media care desfăşoară activităţi cu risc crescut de expunere la infecţia cu SARS-CoV-2 (ex: reportaje în unităţi medicale);
• Personalul din domeniul salubrităţii şi deşeurilor.

Etapa a III-a (populaţia generală)

• Populaţia adultă;
• Populaţia pediatrică, în funcţie de evoluţia epidemiologică şi de caracteristicile vaccinurilor aprobate pentru utilizarea la persoanele cu vârsta sub 18 ani.