EȘTI AICI:
Revista presei – 28 ianuarie 2021

Revista presei – 28 ianuarie 2021

Revista presei – 28 ianuarie 2021
În Timiș, din aproape 3.000 profesori înscriși la vaccinare, puțin peste 9% s-au vaccinat
tion.ro

Raportarea vaccinării se face în fiecare vineri, prin urmare datele sunt din 22 ianuarie. În Timiș, în 22 ianuarie, erau înscriși pentru vaccinare 2.973 cadre didactice (343 educatori, 656 învățători și 1.974 profesori de gimnaziu și liceu). Din aceștia, 1.885 persoane au fost programate (215 educatori, 366 învățători, 1.304 profesori de gimnaziu și liceu).

282 cadre didactice au fost vaccinate până la data de 22 ianuarie, astfel: 25 educatori, 33 învățători, 224 profesori de gimnaziu și liceu. Pe lângă aceștia, 56 persoane din personalul nedidactic și 54 persoane din personalul auxiliar.

„Își doresc mai mulți profesori să se vaccineze, cam 3.500- 3.700. Suntem la jumătatea săptămânii (miercuri, 22 ianuarie) și dacă ritmul s-a păstrat mai avem o mare parte care s-au vaccinat. Programări s-au realizat vineri, stocurile nu au venit încă și suntem într-o etapă de stand-by”, spune Marin Popescu, inspectorul școlar general al Timișului.

În Timiș sunt 6.802 cadre didactice și, în total, în județ, sunt 9.164 persoane care lucrează învățământ. Prin urmare, nici jumătate dintre cadrele didactice din județ au cerut până la raportarea de vineri, 22 ianuarie, să se vaccineze. Din totalul profesorilor din județ, 27,7% sunt programați și în fapt, doar 4,14% au fost vaccinați.

La nivel de județ vor fi disponibile 3 fluxuri de vaccinare doar pentru personalul din învățământ, 2 la ISHO și unul la Sala de Sport din Lugoj, care vor funcționa din luna februarie, potrivit reprezentanților DSP Timiș.

De la începutul anului școlar, 238 profesori au fost infectați cu virusul SARS-COV-2.

Revista presei – 28 ianuarie 2021
Deschiderea şcolilor pe data de 8 februarie nu este condiţionată de vaccinarea anti-COVID a cadrelor didactice, ci de evoluţia epidemiologică
edumanager.ro

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a declarat că deschiderea şcolilor pe data de 8 februarie nu este condiţionată de vaccinarea anti-COVID a cadrelor didactice, ci de evoluţia epidemiologică.

„Încă din data de 14 ianuarie a fost anunţat public faptul că vaccinarea este un element important, care, însă, nu condiţionează interesul major de deschidere a şcolilor cu prezenţă fizică în data de 8 februarie, sub rezerva evoluţiei epidemiologice. (…) Evoluţia epidemiologică este factorul care determină decizia de a deschide şcolile pe data de 8 februarie după cele trei scenarii. (…) Vaccinarea nu condiţionează. (…) Noi, din Educaţie, venim cu aceleaşi elemente care pledează pentru deschiderea şcolii pe 8 februarie considerând că riscul nu poate fi eliminat total nici în România, nici într-o altă ţară, dar el trebuie păstrat în limitele în care poate fi gestionat”, a explicat Cîmpeanu, la Antena 3.

El a precizat că ordinul comun al miniştrilor Educaţiei şi Sănătăţii va cuprinde o parte dintre măsurile de prevenire a infecţiei cu noul coronavirus deja existente, la care vor fi adăugate şi altele.

„O parte din prevederi se vor păstra, exigenţele se vor păstra, dar este clar că atâta vreme cât lucrăm în clase cu efective întregi va trebui să modificăm o serie de condiţii. (…) Acele celebre panouri de plexiglas – între timp o lume întreagă şi-a dat seama că, atâta vreme cât nu sunt instalate în săli care să aibă instalaţie de climatizare care să scoată aerul, mai mult încurcă decât ajută, spre exemplu”, a arătat ministrul Educaţiei.

Cîmpeanu a afirmat că pot fi adoptate măsuri pe care le-au luat alte state europene în şcoli, care au funcţionat fără a fi înregistrate creşteri ale ratei de infectare cu SARS-CoV-2.

„Avem modelul unor state europene care au avut deschisă şcoala, ne uităm la ce s-a întâmplat în acele state. Spre exemplu, sunt clase cu dimensiuni comparabile cu cele din România, cu efective de elevi de 30 – 32 de elevi, în clase comparabile cu cele din România, au lucrat cu efective întregi şi nu au avut o creştere a ratei de infectare. Ne uităm la măsurile pe care le-au luat aceste state care s-au dovedit a fi bune şi, sigur că da, analizăm în ce măsură putem să le preluăm în ordinul comun de ministru pentru a fi respectate în şcolile din România”, a completat ministrul.

Revista presei – 28 ianuarie 2021
PIAȚA MUNCII - Kurzarbeit 2021: Informații utile
dw.com/ro

Mecanismul Kurzarbeit rămâne în vigoare și în 2021, inclusiv după ridicarea stării de alertă, fiind una dintre principalele modalități prin care statul va ajuta în acest an firmele cu probleme cauzate de pandemie.

Pe scurt, acesta le permite angajatorilor care reduc timpul de lucru al unor angajați să ceară de la autorități o parte din bani pentru a le plăti salariile.

Iar pentru că finalul de an a adus unele modificări la sistemul de decontare, formularele care trebuie depuse pentru a beneficia de acest ajutor au fost actualizate.

Mai exact, PDF-urile inteligente pentru formularele necesare intrării în mecanismul Kurzarbeit în 2021 au fost deja publicate, potrivit unui anunț al Agenției Naționale de Ocupare a Forței de Muncă (ANOFM) publicat recent.

Angajatorii trebuie să le completeze și să le depună pe aceeași platformă pe care au folosit-o și anul trecut, anume aici.gov.ro, prin intermediul căreia vor fi transmise mai departe agenției județene/municipale pentru ocuparea forței de muncă aferente.

Revista presei – 28 ianuarie 2021
LUMEA DIGITALĂ - Recunoașterea facială: Consiliul Europei solicită supravegherea ”strictă” a folosirii tehnologiei
hotnews.ro

Consiliul Europei a pledat joi pentru un cadru „strict” al utilizării recunoașterii faciale, în fața „amenințărilor semnificative” pe care această tehnologie le reprezintă pentru „confidențialitatea și protecția datelor cu caracter personal”, potrivit AFP.

Într-o serie de „recomandări” adresate statelor, Consiliul Europei promovează o utilizare limitată a recunoașterii facială „strict necesară”, adică situații în care o amenințare la adresa securității publice poate fi stabilită în prealabil.

El apără interdicția recunoașterii faciale în scopul determinării culorii pielii, vârstei, sexului, etniei sau practicii religioase a oamenilor.

Arătând, de asemenea, aspectul lor „intruziv”, el subliniază necesitatea unei „dezbateri democratice” cu privire la utilizarea acestor tehnologii în spații și unități publice și recurgerea, dacă este necesar, la moratorii.

Consiliul Europei recomandă interzicerea tehnologiilor care permit determinarea emoțiilor, a stării de sănătate mintală sau chiar a nivelului de implicare la locul de muncă, considerând că astfel de instrumente pot împiedica accesul liber și echitabil la serviciile de angajare sau de asigurare.

Revista presei – 28 ianuarie 2021
„Elevii care au vulnerabilităţi sau aparținători cu vulnerabilități, certificate medical, vor putea învăța online; profesorii vor putea preda online”
hotnews.ro

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a declarat miercuri că profesorii care au "vulnerabilităţi certificate medical" vor putea preda online, iar elevii cu probleme de sănătate sau cu membri ai familiei cu vulnerabilități certificate medical vor putea învăța online, transmite Agerpres.

"Cei care au vulnerabilităţi, elevii care au vulnerabilităţi certificate medical cu siguranţă vor avea acces la învăţare online. Aparţinătorii: părinţi, bunici ai acestor copii care au vulnerabilităţi generate de boli cronice certificate medical şi ei vor avea acces la învăţământ online. Cadrele didactice care la rândul lor pot avea vulnerabilităţi certificate medical vor putea să predea online sau asta în cazul în care nu vor exista şi în cea mai mare parte a situaţiilor nu există cadre didactice care să înlocuiască aceşti colegi care au vulnerabilităţi medicale. În acest fel vom asigura accesul la învăţământ online oricui are o motivaţie solidă, o certificare medicală", a spus ministrul miercuri, la Parlament, în cadrul unei dezbateri privind educația.
Revista presei – 28 ianuarie 2021
CULTURA, MAI APROAPE - Cum s-a transformat teatrul după un an de pandemie
scena9.ro

Anul 2020 a fost traumatizant pentru artele spectacolului. În timp ce și-au atârnat eticheta „Închis de pandemie” aproape tot anul, artiștii au căutat soluții pentru supraviețuire, a lor și a teatrului. Criza sanitară forțează o schimbare în domeniu. Teatrele se vor redeschide, dar ce vor produce și care va fi rolul lor în noua realitate? Pandemia ar putea fi o șansă pentru teatrul din România, care se încăpățânează să perpetueze practici de lucru și estetici perimate, de a produce cuvenita turnură spre contemporaneitate, măcar la nivel de tehnologie, dacă nu și în discurs, dar lucrurile se mișcă greu.

La final de an, situația s-a mai redresat: o bună parte dintre independenți și teatrele publice a decis să difuzeze regulat spectacole online, unele chiar VR (88/89 sau Teatrul „Andrei Mureșanu” Sfântu Gheorghe), înregistrate sau în regim live streaming, cele din urmă menite nu doar să susțină caracterul „aici și acum” al teatrului, ci și moralul actorilor, care au ocazia să joace, fie și pentru un public invizibil. Online-ul a mutat accentul de la noi la eu așa că actorii au intervenții performative pe rețele sociale sau platforme online - Cristina Drăghici (fabuloasă prin interpretarea unor discursuri mainstream ale momentului, de la Gabriela Firea la serialul britanic The Crown), Ilinca Manolache (care produce o galerie grotescă a discursului anonim - vocea străzii - prin lip-sync pe tik tok), Florin Piersic Jr. cu o demență de horoscop săptămânal.

Festivalurile s-au transferat, unele cu succes, în mediul online: FITS, Festivalul Interferențe de la Cluj, DebutanT, Stagiunea de Teatru Politic, Povești la Replika 2020. Ce nu poți lăsa în urmă și Stagiunea de Teatru Educațional Participativ - Step online, Platforma Internațională de Teatru, Focus: Decalaj. Narațiuni Intergeneraționale la Reactor). Deși accesul gratuit din fotoliul personal la teatru a stârnit mare interes inițial, în timp, el a uzat publicul și a banalizat actul cultural - „cultura e gratuită și neesențială” - o idee-capcană în care au picat și autoritățile. Căci în timp ce unii cuceresc (gratuit) internetul, sectorul independent se zbate să supraviețuiască în condițiile în care activitatea sa, prin urmare veniturile, este restricționată (unii nu au reușit - Teatrul Rampa a renunțat la spațiul din Plant Village, București). Dezbaterea europeană privind calitatea de lucrători esențiali a artiștilor, care le-ar permite să activeze în timpul carantinei, a ajuns și la noi, dar a rămas în umbră.

În acest context, producțiile noi, difuzate online sau reprezentate în spațiu fizic, au fost puține.

Cu ce am rămas din 2020?

Revista presei – 28 ianuarie 2021
ISTORIE - «Convoiul 77», un proiect european care vorbeşte altfel despre istoria Holocaustului
rfi.ro

In data de 27 ianuarie se comemorează Ziua memorialà a Holocaustului. Cu această ocazie, canalul de televiziune France 24 a decis să pună în lumină proiectul european botezat «Convoiul 77». Despre ce este vorba şi cum au fost implicaţi tineri francezi şi străini în aceste proiect ?

Convoiul 77 este ultimul convoi de deportaţi care a plecat în ziua de 31 iulie 1944 din lagărul de internare de la Drancy din periferia capitalei franceze spre lagărul de exterminare de la Auschwitz. 1310 persoane – bărbaţi, femei şi copii – au luat atunci drumul morţii la bordul unor vagoane de animale. Odată ajunşi la Auschwitz, 836 aveau să fie trimişi direct în camerele de gazare. Din totalul deportaţilor, doar 250 au scăpat cu viaţă.

Proiectul european botezat «Convoiul 77», iniţiat de Georges Mayer şi lansat în 2014, reuneşte copii, nepoţi, familii apropiate sau simpli prieteni ai deportaţilor din convoiul 77. Oameni, tineri sau mai în vârstă, evrei şi non-evrei, practicanţi sau atei, care trăiesc azi în diverse ţări din lume şi au un singur scop: să facă cunoscut destinul deportaţilor din 31 iulie 1944. Acţiunile întreprinse de asociaţia «Convoiul 77» nu s-ar fi putut realiza fără munca şi implicarea în proiect a miticului cuplu de militanţi anti-nazişti Serge şi Beate Klarsfeld.

Cu ocazia comemorării Zilei mondiale a Holocaustului, cele mai reprezentative 11 proiecte realizate de elevii francezi şi străini în cadrul proiectului european «Convoiul 77» urmau să fie onorate de preşedintele Emmanuel Macron la Elysée. Din cauza epidemiei de coronavirus, ceremonia prevăzută la palatul prezidenţial a fost amânată pentru o dată ulterioară. Să notăm totuşi că dintre cele 11 proiecte selecţionate, 5 sunt de origine franceză restul provenind de la şcoli sau licee din Germania, Austria, Danemarca, Lituania, Polonia şi Elveţia.

UVT utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru.

Te informam ca ne-am actualizat politicile pentru a integra in acestea si in activitatea curenta a UVT cele mai recente modificari propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrareadatelor cu caracter personal si pentru a citi si intelee continutul Politicii Cookie.

Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie.

Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmand instructiunile din Politica de Cookie.