Revista presei – 25 ianuarie 2021

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a declarat vineri că un număr de 168.000 de persoane din sistemul naţional de învăţământ şi-au exprimat opţiunea de a se vaccina anti-COVID-19, informează Agerpres.

Potrivit ministrului, 126.000 de persoane din cele 168.000 care doresc să se vaccineze lucrează „nemijlocit” cu elevii şi studenţii.

„Această decizie a fost luată de către un număr de 168.000 de persoane din sistemul naţional de învăţământ. Pentru că acesta este numărul celor care au răspuns: da, dorim să ne vaccinăm în prima etapă. Toţi ceilalţi până la 355.000 nu sunt persoane care au respins vaccinarea. (...) Am încercat să facem o prioritizare la nivelul celor care şi-au declarat disponibilitatea pentru vaccinare din cei 168.000 de angajaţi - 126.000 sunt persoane pe care le-am identificat ca lucrând la interfaţa directă, nemijlocită, cu elevii şi studenţii. Sunt, spre exemplu, şi situaţii, este vorba despre grădiniţe, de şcoli speciale şi de alte astfel de situaţii în care am considerat că tot personalul interacţionează direct cu elevii, interacţionează direct cu copiii în cazul grădiniţelor cu copii care nu au obligativitatea de purta mască pe baza vârstei mici. Aceştia sunt o categorie prioritară”, a explicat ministrul cu prilejul unui webinar dedicat personalului din învăţământ privind vaccinarea anti-COVID.

El a spus că are deplină încredere că cei care organizează campania de vaccinare vor identifica soluţia prin care personalul din învăţământ, „îndeosebi” cel care lucrează nemijlocit cu elevii şi studenţii, va fi vaccinat prioritar.

La nivel global, primele doua rețele din punctul de vedere al capitalizarii de piață sunt Bitcoin, care a depășit o valoare totală de 600 de miliarde de dolari, și Ethereum, cu peste 120 de miliarde de dolari.

“Sunt convins că acesta este doar începutul unei transformări tehnologice semnificative, care ne va permite să schimbăm complet felul în care funcționează sistemul financiar global”, spune Beniamin Mincu, CEO Elrond.

Pentru a susține ritmul și viteza de creștere, Elrond se pregătește pentru extinderea pe piața americană. Beniamin Mincu a vizitat recent Florida pentru a discuta cu Francis Suarez, primarul orașului Miami, despre transformarea economiei globale și migrarea masivă către tehnologia blockchain proiectată pentru următorii 3-5 ani.

Munții Apuseni ascund un rac unic în lume. Un cercetător bănățean face eforturi să-l protejeze.

În pâraiele limpezi și domoale ale Munților Apuseni, trăiește un rac unic în lume. Comunitatea științifică a aflat de racul bihorean în 2019 de la un biolog pasionat, Lucian Pârvulescu, care a arătat, cu analize genetice amănunțite, că racii din sectoarele superioare ale Crișurilor sunt un pic aparte și au un cuvânt de spus în istoria geologică a Europei.

Racul bihorean sau Austropotamobius bihariensis are mai puțin de 10 centimetri lungime și o carapace netedă, a cărei culoare poate varia între maro închis și portocaliu deschis. Pentru un ochi neantrenat, el nu diferă prea mult de ceilalți raci europeni, însă biologii observă trăsături distincte: are un bot mai scurt, solzii de pe antene sunt netezi, nu zimțați, iar tuberculii de pe suprafața cleștilor sunt mai mari și mai rari, spune Pârvulescu, cercetător și conferențiar la Universitatea de Vest din Timișoara (UVT).

El a descoperit din întâmplare, împreună cu o studentă și o echipă de biologi din Germania, racul deosebit al Apusenilor, și prima dată nu i-a venit să creadă că a găsit o specie nouă. Acum, își dorește să-l studieze mai bine și să înțeleagă cum poate fi ajutat să supraviețuiască. Speră să găsească „sanctuare ale racilor”, locuri în care populațiile să fie în stare bună, cu risc minim de a fi distruse, și să propună protejarea acestor raci prin lege.

„Dacă nu-i băgăm un pic în seamă mai ca lumea, riscăm să-i pierdem”, spune Pârvulescu. „Europa e săracă în specii native de rac.”

Lucian Pârvulescu s-a născut la Reșița, dar după clasa a VIII-a a plecat din oraș, pentru că visul lui era să fie asistent medical. A dat admitere la liceul sanitar din Arad, pentru că nu era liceu sanitar în Reșița.

Când a terminat clasa a XII-a, la puțin timp de la Revoluție, încă se mai dădeau posturi prin repartiție, după medie, și s-a bucurat să primească unul în satul bunicilor lui, Vermeș, din Caraș-Severin, unde își petrecuse toate vacanțele și cunoștea bine locurile și oamenii.

„Am profesat ca asistent în sat șapte ani, am făcut vaccinuri la copii”, spune el.

Doi dintre prietenii lui, au dat între timp la facultate, unul a ajuns istoric, iar celălalt geograf. Pârvulescu înghițea în sec de fiecare dată când îi spuneau „ce fain e-n practică” sau ce mai învață la cursuri. Se considera biologul echipei, pentru că îi plăceau păsările și învățase singur să le identifice, însă îl deranja că nu a terminat și el o facultate.

„S-a nimerit într-o zi ca prietenul meu geograf să ajungă la Timișoara să-și ia o diplomă de la Secretariat, iar eu eram cu el”, spune Pârvulescu. „Și pe holul facultății erau numai păsări împăiate. Și am zis: wow, eu aici trebuie să rămân.”

Peste câteva luni, dădea admitere la Biologie, Universitatea de Vest din Timișoara.

„Am intrat ultimul”, spune Pârvulescu. „Aveam 26 de ani.”

Pentru că a fost la coada clasamentului, n-a primit loc în cămin. Iar de bani de chirie nu putea fi vorba. Așa că mult timp a dormit pe jos, prin camerele prietenilor.

„Am avut și perioade când stăteam în mașină, o Dacia Break, în așteptarea vreunui prieten care avea cameră în cămin”, spune el. „A fost destul de tricky, am vrut să și renunț.”

În prima sesiune, a aflat însă că e printre cei mai buni și a căpătat încredere. Îi era simplu să ia 10, mai ales la examenele orale, iar lucrul ăsta l-a ambiționat să reziste. În scurt timp, a venit și o practică, de genul celor lăudate de prietenul lui de la geografie. S-a dus ca voluntar în Parcul Național Retezat, unde s-a plimbat cu Land Rover-ul, a dormit la cort, și inventariat amfipode.

„Pentru mine, a fost safari. A fost deja Discovery”, spune el.

Oamenii din parc l-au ținut minte pentru că lucra meticulos și îi plăcea să se murdărească pe mâini, iar la câțiva ani după l-au căutat pentru un proiect cu raci. Apoi, a făcut un alt studiu, tot pe raci, cu cercetătorul Iorgu Petrescu de la Muzeul Antipa.

Perspectivele economice pe termen mediu rămân solide, Europa Centrală și de Est (ECE) fiind mai puțin expusă decât statele din zona euro la riscul de a înregistra efecte negative de durată ca urmare a pandemiei, beneficiind totodată de o creștere a finanțărilor europene, reiese dintr-un raport al agenției de rating Moody’s.

România, deși împarte o serie de atuuri cu statele din regiune, se confruntă cu o serie de vulnerabilități, majoritatea survenind ca urmare a poziției fiscale proaste cu care a intrat în recesiune.

Deficitul bugetar din România va fi în acest an cel mai mare din regiune, în contextul în care pachetul de măsuri implementat de Guvernul de la București pentru combaterea efectelor pandemiei a fost cel mai ”modest” din ECE. Povara datoriei publice va crește în România, în vreme ce în regiune se va stabiliza.

De asemenea, România a fost singurul stat din ECE care a avut parte de o decizie negativă de rating în 2020.

Economiile din ECE, mai robuste și reziliente în fața crizei COVID

Economiștii Moody’s anticipează că economia regiunii s-a contractat cu 5,1% din PIB în 2020 și va înregistra o revenire de 4,1% din PIB în 2021. După 2021, specialiștii sunt de părere că economia regiunii va avea un ritm de creștere superior celui din zona euro, fiind mai robustă și rezilientă la impactul crizei generate de pandemia de COVID-19.

Estimările cu privire la impactul crizei asupra regiunii variază de la contracții de mai puțin de 4% din PIB în 2020 în Polonia și până la 8% din PIB în Bulgaria, Cehia și Croația. După o revenire puternică în trimestrul al treilea al anului trecut, majoritatea statelor din regiune au înregistrat scăderi ale PIB-ului în ultimul trimestru, ca urmare a întăririi restricțiilor din cauza creșterii numărului de cazuri de COVID-19. Deși acestea vor continua să afecteze și rezultatele din primul semestru al acestui an, economiștii Moody’s se așteaptă la o revenire puternică a regiunii pe fondul creșterii consumului privat și a cererii externe. Politicile monetare ale BCE și ale băncilor naționale vor sprijini această revenire.