EȘTI AICI:
Revista presei – 25 ianuarie 2021

Revista presei – 25 ianuarie 2021

Revista presei – 25 ianuarie 2021
168.000 de persoane din sistemul de educaţie doresc să se vaccineze
digi24.ro

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a declarat vineri că un număr de 168.000 de persoane din sistemul naţional de învăţământ şi-au exprimat opţiunea de a se vaccina anti-COVID-19, informează Agerpres.

Potrivit ministrului, 126.000 de persoane din cele 168.000 care doresc să se vaccineze lucrează „nemijlocit” cu elevii şi studenţii.

„Această decizie a fost luată de către un număr de 168.000 de persoane din sistemul naţional de învăţământ. Pentru că acesta este numărul celor care au răspuns: da, dorim să ne vaccinăm în prima etapă. Toţi ceilalţi până la 355.000 nu sunt persoane care au respins vaccinarea. (...) Am încercat să facem o prioritizare la nivelul celor care şi-au declarat disponibilitatea pentru vaccinare din cei 168.000 de angajaţi - 126.000 sunt persoane pe care le-am identificat ca lucrând la interfaţa directă, nemijlocită, cu elevii şi studenţii. Sunt, spre exemplu, şi situaţii, este vorba despre grădiniţe, de şcoli speciale şi de alte astfel de situaţii în care am considerat că tot personalul interacţionează direct cu elevii, interacţionează direct cu copiii în cazul grădiniţelor cu copii care nu au obligativitatea de purta mască pe baza vârstei mici. Aceştia sunt o categorie prioritară”, a explicat ministrul cu prilejul unui webinar dedicat personalului din învăţământ privind vaccinarea anti-COVID.

El a spus că are deplină încredere că cei care organizează campania de vaccinare vor identifica soluţia prin care personalul din învăţământ, „îndeosebi” cel care lucrează nemijlocit cu elevii şi studenţii, va fi vaccinat prioritar.

Revista presei – 25 ianuarie 2021
Rata de infectare continuă să scadă în Capitală. Timiș e singurul județ rămas în zona roșie
rfi.ro

.816 cazuri noi de persoane infectate cu SARS–COV–2 în ultimele 24 ore în urma a puțin peste 10.900 de teste. Rata de pozitivare depășește 16%. 54 de persoane au murit, iar 1.020 de pacienți covid sunt internați la ATI în stare gravă. Judeţul Timiş are cea mai mare rată de infectare, respectiv 3,52 la mie.

Alte 1.816 cazuri noi de persoane infectate cu SARS–COV–2 în ultimele 24 ore. Au fost făcute puțin peste 10.900 de teste dintre care mai mult de 60% PCR, restul fiind teste rapide antigen. Rata de pozitivare depășește 16%. 54 de persoane au murit, iar 1.020 de paciențicovid sunt internați la ATI în stare gravă. Cel mai mare număr de îmbolnăviri a fost raportat în București, peste 300 de cazuri, urmat de județele Braşov şi Timiş.
De altfel judeţul Timiş are cea mai mare rată de infectare, respectiv 3,52 la mie. În Capitală, rata infectărilor a continuat să scadă comparativ cu ziua precedentă și a ajuns la 2,37 la mie.

”Până astăzi, 24 ianuarie, pe teritoriul României, au fost confirmate 711.010 cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19). 653.125 de pacienţi au fost declaraţi vindecaţi. În urma testelor efectuate la nivel naţional, faţă de ultima raportare, au fost înregistrate 1.816 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv”, a transmis, duminică, Grupul de Comunicare Strategică.

Cel  mai mare număr de îmbolnăviri a fost raportat în Capitală, respectiv 342 de cazuri, dar şi în judeţele Braşov şi Timiş.

Coeficientul infectărilor cumulate la 14 zile, raportate la 1.000 de locuitori este calculat de către Direcţiile de Sănătate Publică, la nivelul Municipiului Bucureşti şi al judeţelor. Judeţul Timiş are cea mai mare rată de infectare, respectiv 3,52 la mie. În Capitală, rata infectărilor este de 2,37 la mie.

Până astăzi, 17.776 de persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS – CoV – 2 au decedat.

Revista presei – 25 ianuarie 2021
ANTREPRENORIAT - Românii de la Elrond, linie dreaptă spre transformarea în unicorn: startup-ul de blockchain depășește evaluarea de 600 de mil. dolari
start-up.ro

La nivel global, primele doua rețele din punctul de vedere al capitalizarii de piață sunt Bitcoin, care a depășit o valoare totală de 600 de miliarde de dolari, și Ethereum, cu peste 120 de miliarde de dolari.

“Sunt convins că acesta este doar începutul unei transformări tehnologice semnificative, care ne va permite să schimbăm complet felul în care funcționează sistemul financiar global”, spune Beniamin Mincu, CEO Elrond.

Pentru a susține ritmul și viteza de creștere, Elrond se pregătește pentru extinderea pe piața americană. Beniamin Mincu a vizitat recent Florida pentru a discuta cu Francis Suarez, primarul orașului Miami, despre transformarea economiei globale și migrarea masivă către tehnologia blockchain proiectată pentru următorii 3-5 ani.

Revista presei – 25 ianuarie 2021
Antonia Pup în dialog cu Daniela Vișoianu, președinta Coaliției pentru Educație: „Proiectul România Educată nu poate fi implementat pe bucăți, să luăm doar câte un aliniat”
scoala9.ro

Ziua Micii Uniri coincide cu Ziua Internațională a Educației. Antonia Pup, coordonator advocacy la Societatea Academică din România, a găsit o similitudine esențială între cele două evenimente și anume: dacă vrei să faci o reformă, ai nevoie de o voință politică unită. Într-un dialog cu Daniela Vișoianu, președinta federației Coaliția pentru Educație și fostă consilieră în mandatul Monicăi Anisie, cele două discută despre programul „România educată”, despre cum ar trebui să arate planurile cadru și cum va ieși școala din pandemie. „Țara are istorie, adică timp nelimitat iar noi avem un timp limitat la dispoziție”, crede Daniela Vișoianu despre urgența de a lua măsuri acum.

24 ianuarie. Ziua în care sărbătorim Mica Unire de la 1859, momentul T0 al națiunii române, este și Ziua Internațională a Educației. Unirea din 1859 a dovedit, în primul rând, că pot fi generate schimbări extraordinare la nivel societal, dacă există consens politic. O lecție care ar putea fi lesne asimilată de sistemul educațional românesc care este, de altfel, unul dintre cele mai dense și comprehensive sisteme publice ale statului nostru, însumând milioane de copii, profesori și părinți. Adeseori, vorbim despre importanța consensului politic în educație, de agrearea unei direcții privind evoluția acestui sistem-mamut.

Cu ocazia Zilei Internaționale a Educației, am stat de vorbă cu Daniela Vișoianu, președinta federației Coaliția pentru Educație și fost consilier în cabinetul Monicăi Anisie. Implicată în dezbaterea privind politicile educaționale, Daniela Vișoianu a fost prezentă, în 2018, la lansarea Proiectului de țară „România Educată”, la Palatul Cotroceni despre care crede, de altfel, că are nevoie de aceeași unire a voinței politice ca acum 162 de ani.

Ați fost consilier în cabinetul ministrului Educației, Monica Anisie, în perioada noiembrie 2019 – august 2020. Cum ați caracteriza această experiență, precum și tranziția de la societate civilă la cabinetul de pe Berthelot? 

Eu am acceptat invitația doamnei ministru Anisie având în minte tocmai eforturile societății civile din ultimii ani și încercările acesteia de a sprijini sistemul de educație. Am considerat că știu să fundamentez politicile publice pe date și cercetări și că am experiență inclusiv în identificarea de resurse financiare complementare, prin programele cu finanțare externă.

Am avut trei obiective pe agendă: finanțarea sistemului, masteratul didactic și planurile cadru pentru liceu. La Coaliția pentru Educație am vorbit despre fenomenul de „Robin Hood inversat” – cum luăm bani de la școlile sărace și le ducem către școlile bogate, vezi analiza și documentul lansat de noi încă din 2017. Întâmplător sau nu, finanțarea per elev nu a mai trecut din anul următor prin bugetele autoritățile publice locale...

Am făcut parte din grupurile de lucru oficiale pentru celelalte două subiecte de interes. Masteratul didactic se implementează din acest an universitar. Înțelegerea mea despre acest subiect este, în primul rând, că a fost o greșeală să i se spună ”masterat”. Dacă LEN 1/2011 ar fi avut un capitol separat despre „formarea profesională inițială” (FPI), în relație cu „formarea profesională continuă” (FPC), transformarea modului în care se intră în profesia didactică nu s-ar fi blocat în limitele procesului Bologna. Două dintre aceste limite sunt:

i) masteratul este ceva ce continuă specializarea de bază și

ii) un student nu poate accesa decât un program de master pe locuri finanțate de la buget.

Revista presei – 25 ianuarie 2021
Tatăl racului bihorean - profesorul Pârvulescu, cercetător și conferențiar la Universitatea de Vest din Timișoara (UVT)
mindcraftstories.ro

Munții Apuseni ascund un rac unic în lume. Un cercetător bănățean face eforturi să-l protejeze.

În pâraiele limpezi și domoale ale Munților Apuseni, trăiește un rac unic în lume. Comunitatea științifică a aflat de racul bihorean în 2019 de la un biolog pasionat, Lucian Pârvulescu, care a arătat, cu analize genetice amănunțite, că racii din sectoarele superioare ale Crișurilor sunt un pic aparte și au un cuvânt de spus în istoria geologică a Europei.

Racul bihorean sau Austropotamobius bihariensis are mai puțin de 10 centimetri lungime și o carapace netedă, a cărei culoare poate varia între maro închis și portocaliu deschis. Pentru un ochi neantrenat, el nu diferă prea mult de ceilalți raci europeni, însă biologii observă trăsături distincte: are un bot mai scurt, solzii de pe antene sunt netezi, nu zimțați, iar tuberculii de pe suprafața cleștilor sunt mai mari și mai rari, spune Pârvulescu, cercetător și conferențiar la Universitatea de Vest din Timișoara (UVT).

El a descoperit din întâmplare, împreună cu o studentă și o echipă de biologi din Germania, racul deosebit al Apusenilor, și prima dată nu i-a venit să creadă că a găsit o specie nouă. Acum, își dorește să-l studieze mai bine și să înțeleagă cum poate fi ajutat să supraviețuiască. Speră să găsească „sanctuare ale racilor”, locuri în care populațiile să fie în stare bună, cu risc minim de a fi distruse, și să propună protejarea acestor raci prin lege.

„Dacă nu-i băgăm un pic în seamă mai ca lumea, riscăm să-i pierdem”, spune Pârvulescu. „Europa e săracă în specii native de rac.”

Lucian Pârvulescu s-a născut la Reșița, dar după clasa a VIII-a a plecat din oraș, pentru că visul lui era să fie asistent medical. A dat admitere la liceul sanitar din Arad, pentru că nu era liceu sanitar în Reșița.

Când a terminat clasa a XII-a, la puțin timp de la Revoluție, încă se mai dădeau posturi prin repartiție, după medie, și s-a bucurat să primească unul în satul bunicilor lui, Vermeș, din Caraș-Severin, unde își petrecuse toate vacanțele și cunoștea bine locurile și oamenii.

„Am profesat ca asistent în sat șapte ani, am făcut vaccinuri la copii”, spune el.

Doi dintre prietenii lui, au dat între timp la facultate, unul a ajuns istoric, iar celălalt geograf. Pârvulescu înghițea în sec de fiecare dată când îi spuneau „ce fain e-n practică” sau ce mai învață la cursuri. Se considera biologul echipei, pentru că îi plăceau păsările și învățase singur să le identifice, însă îl deranja că nu a terminat și el o facultate.

„S-a nimerit într-o zi ca prietenul meu geograf să ajungă la Timișoara să-și ia o diplomă de la Secretariat, iar eu eram cu el”, spune Pârvulescu. „Și pe holul facultății erau numai păsări împăiate. Și am zis: wow, eu aici trebuie să rămân.”

Peste câteva luni, dădea admitere la Biologie, Universitatea de Vest din Timișoara.

„Am intrat ultimul”, spune Pârvulescu. „Aveam 26 de ani.”

Pentru că a fost la coada clasamentului, n-a primit loc în cămin. Iar de bani de chirie nu putea fi vorba. Așa că mult timp a dormit pe jos, prin camerele prietenilor.

„Am avut și perioade când stăteam în mașină, o Dacia Break, în așteptarea vreunui prieten care avea cameră în cămin”, spune el. „A fost destul de tricky, am vrut să și renunț.”

În prima sesiune, a aflat însă că e printre cei mai buni și a căpătat încredere. Îi era simplu să ia 10, mai ales la examenele orale, iar lucrul ăsta l-a ambiționat să reziste. În scurt timp, a venit și o practică, de genul celor lăudate de prietenul lui de la geografie. S-a dus ca voluntar în Parcul Național Retezat, unde s-a plimbat cu Land Rover-ul, a dormit la cort, și inventariat amfipode.

„Pentru mine, a fost safari. A fost deja Discovery”, spune el.

Oamenii din parc l-au ținut minte pentru că lucra meticulos și îi plăcea să se murdărească pe mâini, iar la câțiva ani după l-au căutat pentru un proiect cu raci. Apoi, a făcut un alt studiu, tot pe raci, cu cercetătorul Iorgu Petrescu de la Muzeul Antipa.

Revista presei – 25 ianuarie 2021
PROGNOZE - Particularitățile României în procesul revenirii economice - ECE, mai rezilientă în fața crizei COVID-19 și va avea o revenire mai robustă decât zona euro
cursdeguvernare.ro

Perspectivele economice pe termen mediu rămân solide, Europa Centrală și de Est (ECE) fiind mai puțin expusă decât statele din zona euro la riscul de a înregistra efecte negative de durată ca urmare a pandemiei, beneficiind totodată de o creștere a finanțărilor europene, reiese dintr-un raport al agenției de rating Moody’s.

România, deși împarte o serie de atuuri cu statele din regiune, se confruntă cu o serie de vulnerabilități, majoritatea survenind ca urmare a poziției fiscale proaste cu care a intrat în recesiune.

Deficitul bugetar din România va fi în acest an cel mai mare din regiune, în contextul în care pachetul de măsuri implementat de Guvernul de la București pentru combaterea efectelor pandemiei a fost cel mai ”modest” din ECE. Povara datoriei publice va crește în România, în vreme ce în regiune se va stabiliza.

De asemenea, România a fost singurul stat din ECE care a avut parte de o decizie negativă de rating în 2020.

Economiile din ECE, mai robuste și reziliente în fața crizei COVID

Economiștii Moody’s anticipează că economia regiunii s-a contractat cu 5,1% din PIB în 2020 și va înregistra o revenire de 4,1% din PIB în 2021. După 2021, specialiștii sunt de părere că economia regiunii va avea un ritm de creștere superior celui din zona euro, fiind mai robustă și rezilientă la impactul crizei generate de pandemia de COVID-19.

Estimările cu privire la impactul crizei asupra regiunii variază de la contracții de mai puțin de 4% din PIB în 2020 în Polonia și până la 8% din PIB în Bulgaria, Cehia și Croația. După o revenire puternică în trimestrul al treilea al anului trecut, majoritatea statelor din regiune au înregistrat scăderi ale PIB-ului în ultimul trimestru, ca urmare a întăririi restricțiilor din cauza creșterii numărului de cazuri de COVID-19. Deși acestea vor continua să afecteze și rezultatele din primul semestru al acestui an, economiștii Moody’s se așteaptă la o revenire puternică a regiunii pe fondul creșterii consumului privat și a cererii externe. Politicile monetare ale BCE și ale băncilor naționale vor sprijini această revenire.

UVT utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru.

Te informam ca ne-am actualizat politicile pentru a integra in acestea si in activitatea curenta a UVT cele mai recente modificari propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrareadatelor cu caracter personal si pentru a citi si intelee continutul Politicii Cookie.

Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie.

Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmand instructiunile din Politica de Cookie.