Revista presei – 21 ianuarie 2021

În acest weekend, Universitatea de Vest din Timișoara (UVT) a „adus la un loc” peste 3000 de elevi din clasa a XII-a din întreaga țară, în cadrul activităților de pregătire pentru examenul de bacalaureat, sesiunile de pregătire pentru toate disciplinele totalizând peste 5000 de participanți.

Programul de pregătire a debutat în data de 16 ianuarie 2021, după următorul orar:

• 9:00-10:30 – Limba și literatura română;
• 10:45-12:15 – Matematică și Istorie;
• 12:30-14:00 – Biologie, Chimie, Economie, Fizică, Geografie și Informatică.

În următoarele săptămâni, lista disciplinelor incluse în programul de pregătire va fi completată și cu Filosofie, Logică, Comunicare și Argumentare, Psihologie și Sociologie.

Orarul programului de pregătire va rămâne același pentru fiecare dintre zilele de pregătire de sâmbăta, care vor urma, fiind stabilit în așa fel încât să le permită elevilor participarea la activitățile de pregătire pentru toate cele trei discipline la care urmează să susțină proba scrisă în cadrul examenului de bacalaureat.

Deși organizarea acestor activități reprezintă deja o tradiție pe care UVT o desfășoară anual, derularea online a acestora, în acest an, ne permite să venim în sprijinul elevilor din întreaga țară. Acest aspect a fost cu adevărat apreciat de elevi, care au ajuns să se cifreze la peste 6500 de participanți înscriși, din toate județele țării. De asemenea, feedback-ul primit de la elevii participanți la prima sesiune de pregătire ne confirmă nevoia desfășurării unor astfel de activități de sprijin, aceștia fiind încântați de conținutul programului propus.

Întâlnirea de sâmbătă, 16 ianuarie, a fost doar prima dintr-o serie de 19 întâlniri pe care le avem pregătite, programul de pregătire pentru examenul de bacalaureat continuând până la jumătatea lunii iunie 2021. Vestea bună, pentru elevii care nu au reușit până în acest moment să se înscrie pentru a participa la sesiunile didactice, este că se pot înscrie în continuare, prin completarea ACESTUI FORMULAR. Organizarea acestor activități presupune, pe lângă desfășurarea efectivă a sesiunilor de pregătire prin videoconferință live, și crearea unui „spațiu” virtual unde elevii pot accesa permanent toate materialele transmise de cadrele didactice (sub forma cursurilor pe platforma Google Classroom), asigurându-ne astfel că și elevii care se vor înscrie pe parcurs vor putea beneficia de toate informațiile prezentate anterior.

Programul tematicilor abordate săptămânal, pentru fiecare disciplină, este disponibil AICI.

Ca orice student la medicină, Mohamad și Ebrahim, din Timișoara, au făcut în anul IV un curs de chirurgie. Online. Cu teorie și filmulețe de pe Youtube.

„N-am asistat niciodată la o operație. E un subiect esențial și care trebuie învățat practic, dar n-am făcut nimic în sensul ăsta”, povestește Mohamad.

Pentru ei, ca și pentru mii de alți studenți la medicină din toată România, anul 2020 a fost un an aproape pierdut: fără a avea posibilitatea de a acumula cunoștințe practice în spitale, închiși în case, în fața laptopurilor, mulți se întreabă cum se vor descurca în viața reală, atunci când își vor începe rezidențiatul. Ce fel de doctori vor putea fi dacă abia au apucat să vadă pacienți în carne și oase, cu probleme reale?

Conform lui Mirel Bănică, unul dintre motive ar fi că femeile din România lucrează de acasă, ajută copiii la școala online, fac cumpărături, gătesc și fac curat.

Un alt specific al telemuncii din România față de alte țări ale Uniunii Europene este legat de faptul că cei mai mulți dintre români locuiesc în apartamente mici, în care membrii familiei stau înghesuiți. Fără a uita, subliniază amar certătorul, de pasiunea românilor pentru bormașină sau ciocanul de șnițele.

Mirel Bănică intervievat de Violeta Cincu:

„Telemunca din România nu este aceeași cu telemunca din Norvegia, Franța sau Bulgaria. Fiecare popor are propriul specific legat de telemuncă. De ce? Prin natura sa hibridă, telemunca poate capacita anumite aspecte la care nu ne-am fi gândit prima oară. De exemplu: Nu toți avem șansa de a locui la țară sau de a avea o vilă sau de a locui într-un apartamente cu patru camere. Așa cum se întâmplă în Occident printre cei care au o bună situație profesională și materială. De multe ori, în România, telemunca se face în apartamente mici de bloc, înghesuite, avem copii. Să nu uităm pasiunea românească pentru bormașină sau ciocanul de făcut șnițele. Nici măcar nu sunt ironic. E clar că avem anumite specificități care țin de modul nostru de locuire, mai ales în marile aglomerări urbane, destul de înghesuiți. Din această cauză nu suntem foarte fericiți pentru a practica o telemuncă de calitate”.

- Telemuncă, școală online. Care sunt consecințele asupra vieții private?

„Prea multe „tele”care ajung în viața noastră șterg, bruiază frontiera dintre personal și profesional. Avem nevoie de a merge la serviciu, la școală, la clădirea de birouri, nu doar pentru a fugi de acasă. Ca să spun direct. Intrăm în alt spațiu, gândurile ni se limpezesc altfel, intrăm într-o altă liminalitate cum ar spune antropologii. Iar noi acum am adus biroul în casă și casa în birou. Iar efectele pe termen lung nu sunt bine studiate”.

- Dacă e să ne gândim la femei, bărbați. Cine suportă cele mai mari presiuni în sistemul de telemuncă?

„Inegalitățile de gen sunt, în continuare, foarte foarte mari în România. Cele mai mari presiuni sunt asupra femeilor. Ele trebuie să aibă grijă de gospodărie, familie, temele copiilor. În continuare femeia este cea care se ocupă de bucătărie. Rolul femeilor în această pandemie cuplat cu telemunca a devenit tot mai important. Atenție. Discutam cu managerul unei mari companii și spunea că în întreprinderea lui, nici celibatarii și divorțații nu stau mai bine pe perioada izolării și a lucrului de acasă. Aceștia găseau prin a veni fizic la locul de muncă o formă de socializării pe care cei cu famili o au în spațiul locuinței”.

Google anunță lansearea unei competiții dedicate țărilor din Europa Centrală și de Est, prin care va distribui 2 milioane de euro în granturi către organizații din România și alte 10 țări din regiune, pentru susținerea unor proiecte caritabile. Aceste granturi urmăresc să susțină alfabetizarea digitală și incluziunea economică, acțiuni care să ajute la redresarea economiei.

Google, despre competiția Impact Challenge, derulată prin google.org:

• “Prin competiția Impact Challenge derulată de Google.org („brațul” caritabil al lui Google), Google își propune să sprijine aceste obiective. Sunt căutate inițiative care să ajute la redresarea economiei, având în centru conceptul de incluziune socială. Proiectele caritabile care vor fi finanțate trebuie să aibă ca scop educația pentru creșterea gradului de digitalizare și crearea de oportunități economice. Valoarea fiecărui grant va fi între 50.000 euro și 250.000 euro, suma totală a acestor fiind de 2 milioane de euro.”

Organizațiile non/pro-profit și instituțiile academice pot aplica pentru granturi pe pagina proiectului (g.co/ceechallenge) până la data de 1 martie 2021.

Compania precizează că “proiectele trebuie să fie caritabile, de orice mărime și orice nivel de maturitate – poate fi o idee nouă sau una care funcționează deja și are nevoie de resurse pentru extindere.”

Sunt eligibile organizațiile din România, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia și Slovenia. Proiectele alese pentru finanțare vor fi selectate de Google, cu sprijinul INCO Group și a unui grup de experți.

Un număr de 17 organizaţii din domeniul educaţiei, printre care reprezentanţi ai elevilor, părinţilor şi tinerilor, au transmis premierului Florin Cîţu, miniştrilor Educaţiei şi Finanţelor, Sorin Cîmpeanu şi Alexandru Nazare, precum şi liderilor coaliţiei de guvernare, o scrisoare deschisă prin care solicită ca în bugetul de stat pe anul 2021 să existe fondurile necesare pentru plata burselor elevilor la cuantumurile minime stabilite de Guvern în luna decembrie 2020.

„În acest sens, ca urmare a numeroaselor solicitări ale societăţii civile, Guvernul României a instituit pentru anul şcolar 2020-2021, prin Hotărârea nr. 1064 din 4 decembrie 2020, un cuantum minim de 100 de lei/lună pentru toate cele patru tipuri de burse (performanţă, merit, studiu şi ajutorul social) pe care autorităţile publice locale trebuie să le acorde elevilor, în baza criteriilor prevăzute de Ordinului ministrului educaţiei nr. 5576/2011. (…) Dacă ne dorim ca instituţia cuantumului minim să fie cu adevărată eficientă şi bursele şcolare pentru elevi, în cuantumuri decente şi care răspund nevoilor elevilor, să fie cu adevărat acordate în fapt, Guvernul României trebuie să cuprindă în proiectul Legii bugetului de stat, din sume defalcate din taxa pe valoare adăugată, banii aferenţi plăţii cuantumurilor minime ale burselor, conform art. 105 alin. (2) din Legea educaţiei naţionale”, se arată într-un comunicat de presă al Societăţii Academice din România.

Semnatarii scrisorii deschise solicită realizarea, prin intermediul inspectoratelor şcolare judeţene, în cel mai scurt timp, a unei evidenţe a numărului de potenţiali beneficiari de burse şcolare, includerea în proiectul Legii bugetului de stat, din sume defalcate din taxa pe valoare adăugată sau alte venituri ale bugetului naţional, pentru fiecare unitate administrativ-teritorială în parte, a fondurilor necesare pentru plata integrală a burselor şcolare pentru elevi la valoarea minimă stabilită prin HG nr. 1064 din 4 decembrie 2020.

„În acest moment, în România părăsirea timpurie a şcolii (PTŞ), adică totalul tinerilor între 18 şi 24 de ani care nu au finalizat mai mult decât învăţământul gimnazial, este de 15,3%, cu 4 puncte procentuale peste cât România şi-a asumat acum 10 ani că va avea la orizontul anului 2020. Strict raportat la tinerii din mediul rural, rata părăsirii timpurii a şcolii este de 22,4%, conform Eurostat, ceea ce arată un puternic clivaj între mediul rural şi cel urban, întâiul fiind mai expus abandonului şcolar”, afirmă aceeaşi sursă.