EȘTI AICI:
Revista presei – 21 ianuarie 2021

Revista presei – 21 ianuarie 2021

Revista presei – 21 ianuarie 2021
Revenim la normalitate! O campanie UVT pentru responsabilitate socială pro-vaccinare
sursadevest.ro

Conducerea UVT se implică în campania de imunizare împotriva COVID şi lansează o campanie de susţinere a vaccinării.

Consideră că doar prin vaccinarea unui număr cât mai mare de oameni, putem să ne reluăm vieţile de dinainte de pandemie.

„Estimările arată că procentul celor care intenționează să se vaccineze, din segmentul angajaților sectorului preuniversitar, este situat la sub 50%, iar procentul în cazul angajaților din universități nu trece de 60%. Sunt cifre care ne îngrijorează pe toți, pentru că dacă dascălii și universitarii nu înțeleg eficiența individuală și comunitară a vaccinării, atunci este destul de greu să vorbim despre un exemplu al celui de la catedră dat noilor generații”, transmit reprezentanţii UVT.

Aceştia anunţă că intenţia de vaccinare în rândul profesorilor de aici este mai mare decât media naţională.

Peste 70% dintre angajaţii instituţiei vor să se imunizeze.

În aceste condiţii, începând de astăzi, prin canalele de comunicare Social Media și prin comunicarea online, UVT derulează campania  „Revenim la normalitate!”.

Prima producție a acestei campanii, realizată de către televiziunea UVT-TV, cuprinde mesajul doamnei profesoare Adriana Babeți, scriitoare și editoare binecunoscută, premiată în 2020 cu titlul de

Cavaler al Protecției Sănătății Publice, ca recunoaștere a implicării sale de excepție în promovarea măsurilor de siguranță împortiva pandemiei.

„Metodele învățământului online și-au dovedit limitele. Imunizarea colectivă este cea mai sigură soluție pentru revenirea în spațiile școlilor și universităților. Vaccinul pentru COVID-19 administrat în România este sigur. Și eu mă vaccinez!”, este mesajul pro-vaccinare, transmis de rectorul UVT, Marilen Pirtea.

 

Revista presei – 21 ianuarie 2021
Peste 3000 de elevi au participat la prima sesiune de pregătire pentru examenul de bacalaureat organizată de Universitatea de Vest din Timișoara (UVT)
rador.ro

În acest weekend, Universitatea de Vest din Timișoara (UVT) a „adus la un loc” peste 3000 de elevi din clasa a XII-a din întreaga țară, în cadrul activităților de pregătire pentru examenul de bacalaureat, sesiunile de pregătire pentru toate disciplinele totalizând peste 5000 de participanți.

Programul de pregătire a debutat în data de 16 ianuarie 2021, după următorul orar:

  • 9:00-10:30 – Limba și literatura română;
  • 10:45-12:15 – Matematică și Istorie;
  • 12:30-14:00 – Biologie, Chimie, Economie, Fizică, Geografie și Informatică.

În următoarele săptămâni, lista disciplinelor incluse în programul de pregătire va fi completată și cu Filosofie, Logică, Comunicare și Argumentare, Psihologie și Sociologie.

Orarul programului de pregătire va rămâne același pentru fiecare dintre zilele de pregătire de sâmbăta, care vor urma, fiind stabilit în așa fel încât să le permită elevilor participarea la activitățile de pregătire pentru toate cele trei discipline la care urmează să susțină proba scrisă în cadrul examenului de bacalaureat.

Deși organizarea acestor activități reprezintă deja o tradiție pe care UVT o desfășoară anual, derularea online a acestora, în acest an, ne permite să venim în sprijinul elevilor din întreaga țară. Acest aspect a fost cu adevărat apreciat de elevi, care au ajuns să se cifreze la peste 6500 de participanți înscriși, din toate județele țării. De asemenea, feedback-ul primit de la elevii participanți la prima sesiune de pregătire ne confirmă nevoia desfășurării unor astfel de activități de sprijin, aceștia fiind încântați de conținutul programului propus.

Întâlnirea de sâmbătă, 16 ianuarie, a fost doar prima dintr-o serie de 19 întâlniri pe care le avem pregătite, programul de pregătire pentru examenul de bacalaureat continuând până la jumătatea lunii iunie 2021. Vestea bună, pentru elevii care nu au reușit până în acest moment să se înscrie pentru a participa la sesiunile didactice, este că se pot înscrie în continuare, prin completarea ACESTUI FORMULAR. Organizarea acestor activități presupune, pe lângă desfășurarea efectivă a sesiunilor de pregătire prin videoconferință live, și crearea unui „spațiu” virtual unde elevii pot accesa permanent toate materialele transmise de cadrele didactice (sub forma cursurilor pe platforma Google Classroom), asigurându-ne astfel că și elevii care se vor înscrie pe parcurs vor putea beneficia de toate informațiile prezentate anterior.

Programul tematicilor abordate săptămânal, pentru fiecare disciplină, este disponibil AICI.

Revista presei – 21 ianuarie 2021
Mohamad și Ebrahim, refugiații voluntari în spital COVID la Timișoara
pressone.ro

Ca orice student la medicină, Mohamad și Ebrahim, din Timișoara, au făcut în anul IV un curs de chirurgie. Online. Cu teorie și filmulețe de pe Youtube.

N-am asistat niciodată la o operație. E un subiect esențial și care trebuie învățat practic, dar n-am făcut nimic în sensul ăsta”, povestește Mohamad.

Pentru ei, ca și pentru mii de alți studenți la medicină din toată România, anul 2020 a fost un an aproape pierdut: fără a avea posibilitatea de a acumula cunoștințe practice în spitale, închiși în case, în fața laptopurilor, mulți se întreabă cum se vor descurca în viața reală, atunci când își vor începe rezidențiatul. Ce fel de doctori vor putea fi dacă abia au apucat să vadă pacienți în carne și oase, cu probleme reale?

Pentru Mohamad Alili și Ebrahim Musawa, de 23 de ani, soluția a fost simplă: voluntariatul în secția de terapie intensivă de la Spitalul Municipal de Urgență din Timișoara.

Nu poți să fii doctor cu cursuri online. E o idee proastă”, povestește Mohamad din fața camerei, cu Ebrahim lângă el. Tocmai au încheiat un examen, cu câteva minute în urmă. Online, în sistem grilă. „E o glumă. E ca și cum am juca într-o piesă de teatru. Dar la sfârșitul zilei fiecare învață pentru binele lui”, adaugă el.

Timp de aproape un an, până când au fost acceptați ca voluntari într-un spital Covid-19 din Timișoara, niciunul dintre ei nu văzuse interiorul vreunui spital.

De când a început pandemia am încercat să intrăm în spitale să facem practică acolo, pentru că e greu să stai acasă și să înveți doar online. Voiam să participăm, să ajutăm. Am tot încercat să ne înscriem ca voluntari, dar nu am fost acceptați până acum o lună și ceva”, povestește Ebrahim.

Suntem în ultimii ani de medicină. Poate după ce terminăm va trebui să facem lucruri în practică, dar din cauza școlii online n-o să știm să le facem. Așa că am decis că vreau să văd cum se fac lucrurile. Și dacă pot ajuta cumva, cu atât mai bine. În România, la sfârșitul anului, lucrurile mergeau din ce în ce mai prost din cauza pandemiei. Oameni tineri mor în spitale. Săptămâna trecută am avut pe cineva care a murit la 35 de ani. Am vrut să văd sistemul medical de aproape și să ajut, dacă pot”, adaugă Mohamad.

În Timișoara, spun ei, sunt deja în jur de 150-200 de voluntari studenți la medicină în spitalele Covid-19, mai mulți de când statul român a început să îi și premieze cu 2500 de lei pe lună pentru eforturile lor. Chiar și așa, în munca lor la ATI, amândoi au văzut cu ochii lor cât de dură  e criza de personal din sistemul medical românesc.

Sunt două asistente și două infirmiere la șase paturi. O mulțime de oameni nu făceau doar munca lor, ci și alte lucruri, care nu erau treaba lor, dar pe care nu avea cine altcineva să le facă. Când au început să vină voluntarii, lucrurile au devenit mai puțin haotice. A fost un lucru bun pentru spital”, explică ei.

Au încercat să se înscrie ca voluntari de două ori pe parcursul anului 2020. De două ori au fost respinși, nefiind considerați necesari. Abia în decembrie au primit o decizie semnată de Raed Arafat care spunea că au fost acceptați.

Cel mai greu e să stai în interiorul zonei roșii cu costumul pe tine. După câteva ore, începe să te doară capul. Ai mască, ai vizieră, ești învelit în plastic. Te încălzești foarte tare, transpiri, trebuie să mergi la baie sau îți e sete”, povestește Ebrahim.

Trebuie să ne pregătim bine înainte. Luăm micul dejun, mergem la baie, ne îmbrăcăm. Când intrăm, stăm câte două-trei ore odată. Apoi noi ieșim și intră altcineva în locul nostru”, adaugă Mohamad.

Pe parcursul unei zile de opt ore de muncă, dintre care jumătate în interiorul secției de Terapie Intensivă și jumătate în afara ei, studenții voluntari aduc medicamente de la farmacie, duc analizele recoltate la laborator, ajută infirmierele să schimbe și să spele pacienții sau să le dea medicamentele. Uneori, există pacienți pe care nu îi poți lăsa singuri, pentru că sunt foarte agitați și e nevoie de cineva care doar să stea lângă ei, fără să facă nimic altceva decât să le observe starea. Sau să schimbe o vorbă cu ei.

În secția de Terapie Intensivă, majoritatea pacienților sunt intubați și nu sunt conștienți. Dar cu cei cu care se poate vorbi, voluntarii se străduiesc să poarte un dialog, atât cât se poate, prin echipamentul de protecție în care nici nu auzi, nici nu vezi mare lucru.

Revista presei – 21 ianuarie 2021
PIAȚA MUNCII - Inegalitățile de gen din România, accentuate de telemuncă
rfi.ro

Conform lui Mirel Bănică, unul dintre motive ar fi că femeile din România lucrează de acasă, ajută copiii la școala online, fac cumpărături, gătesc și fac curat.

Un alt specific al telemuncii din România față de alte țări ale Uniunii Europene este legat de faptul că cei mai mulți dintre români locuiesc în apartamente mici, în care membrii familiei stau înghesuiți. Fără a uita, subliniază amar certătorul, de pasiunea românilor pentru bormașină sau ciocanul de șnițele.

Mirel Bănică intervievat de Violeta Cincu:

Telemunca din România nu este aceeași cu telemunca din Norvegia, Franța sau Bulgaria. Fiecare popor are propriul specific legat de telemuncă. De ce? Prin natura sa hibridă, telemunca poate capacita anumite aspecte la care nu ne-am fi gândit prima oară. De exemplu: Nu toți avem șansa de a locui la țară sau de a avea o vilă sau de a locui într-un apartamente cu patru camere. Așa cum se întâmplă în Occident printre cei care au o bună situație profesională și materială. De multe ori, în România, telemunca se face în apartamente mici de bloc, înghesuite, avem copii. Să nu uităm pasiunea românească pentru bormașină sau ciocanul de făcut șnițele. Nici măcar nu sunt ironic. E clar că avem anumite specificități care țin de modul nostru de locuire, mai ales în marile aglomerări urbane, destul de înghesuiți. Din această cauză nu suntem foarte fericiți pentru a practica o telemuncă de calitate”.

- Telemuncă, școală online. Care sunt consecințele asupra vieții private?

Prea multe „tele”care ajung în viața noastră șterg, bruiază frontiera dintre personal și profesional. Avem nevoie de a merge la serviciu, la școală, la clădirea de birouri, nu doar pentru a fugi de acasă. Ca să spun direct. Intrăm în alt spațiu, gândurile ni se limpezesc altfel, intrăm într-o altă liminalitate cum ar spune antropologii. Iar noi acum am adus biroul în casă și casa în birou. Iar efectele pe termen lung nu sunt bine studiate”.

- Dacă e să ne gândim la femei, bărbați. Cine suportă cele mai mari presiuni în sistemul de telemuncă?

Inegalitățile de gen sunt, în continuare, foarte foarte mari în România. Cele mai mari presiuni sunt asupra femeilor. Ele trebuie să aibă grijă de gospodărie, familie, temele copiilor. În continuare femeia este cea care se ocupă de bucătărie. Rolul femeilor în această pandemie cuplat cu telemunca a devenit tot mai important. Atenție. Discutam cu managerul unei mari companii și spunea că în întreprinderea lui, nici celibatarii și divorțații nu stau mai bine pe perioada izolării și a lucrului de acasă. Aceștia găseau prin a veni fizic la locul de muncă o formă de socializării pe care cei cu famili o au în spațiul locuinței”.

Revista presei – 21 ianuarie 2021
Google lansează un program de finanțări pentru proiecte caritabile. Printre obiective: educația pentru creșterea digitalizării, alfabetizarea digitală și incluziunea economică
edupedu.ro

Google anunță lansearea unei competiții dedicate țărilor din Europa Centrală și de Est, prin care va distribui 2 milioane de euro în granturi către organizații din România și alte 10 țări din regiune, pentru susținerea unor proiecte caritabile. Aceste granturi urmăresc să susțină alfabetizarea digitală și incluziunea economică, acțiuni care să ajute la redresarea economiei.

Google, despre competiția Impact Challenge, derulată prin google.org:

  • “Prin competiția Impact Challenge derulată de Google.org („brațul” caritabil al lui Google), Google își propune să sprijine aceste obiective. Sunt căutate inițiative care să ajute la redresarea economiei, având în centru conceptul de incluziune socială. Proiectele caritabile care vor fi finanțate trebuie să aibă ca scop educația pentru creșterea gradului de digitalizare și crearea de oportunități economice. Valoarea fiecărui grant va fi între 50.000 euro și 250.000 euro, suma totală a acestor fiind de 2 milioane de euro.”

Organizațiile non/pro-profit și instituțiile academice pot aplica pentru granturi pe pagina proiectului (g.co/ceechallenge) până la data de 1 martie 2021.

Compania precizează că “proiectele trebuie să fie caritabile, de orice mărime și orice nivel de maturitate – poate fi o idee nouă sau una care funcționează deja și are nevoie de resurse pentru extindere.”

Sunt eligibile organizațiile din România, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia și Slovenia. Proiectele alese pentru finanțare vor fi selectate de Google, cu sprijinul INCO Group și a unui grup de experți.

Revista presei – 21 ianuarie 2021
Fondurile necesare pentru plata burselor elevilor la cuantumurile minime stabilite de Guvern
edumanager.ro

Un număr de 17 organizaţii din domeniul educaţiei, printre care reprezentanţi ai elevilor, părinţilor şi tinerilor, au transmis premierului Florin Cîţu, miniştrilor Educaţiei şi Finanţelor, Sorin Cîmpeanu şi Alexandru Nazare, precum şi liderilor coaliţiei de guvernare, o scrisoare deschisă prin care solicită ca în bugetul de stat pe anul 2021 să existe fondurile necesare pentru plata burselor elevilor la cuantumurile minime stabilite de Guvern în luna decembrie 2020.

„În acest sens, ca urmare a numeroaselor solicitări ale societăţii civile, Guvernul României a instituit pentru anul şcolar 2020-2021, prin Hotărârea nr. 1064 din 4 decembrie 2020, un cuantum minim de 100 de lei/lună pentru toate cele patru tipuri de burse (performanţă, merit, studiu şi ajutorul social) pe care autorităţile publice locale trebuie să le acorde elevilor, în baza criteriilor prevăzute de Ordinului ministrului educaţiei nr. 5576/2011. (…) Dacă ne dorim ca instituţia cuantumului minim să fie cu adevărată eficientă şi bursele şcolare pentru elevi, în cuantumuri decente şi care răspund nevoilor elevilor, să fie cu adevărat acordate în fapt, Guvernul României trebuie să cuprindă în proiectul Legii bugetului de stat, din sume defalcate din taxa pe valoare adăugată, banii aferenţi plăţii cuantumurilor minime ale burselor, conform art. 105 alin. (2) din Legea educaţiei naţionale”, se arată într-un comunicat de presă al Societăţii Academice din România.

Semnatarii scrisorii deschise solicită realizarea, prin intermediul inspectoratelor şcolare judeţene, în cel mai scurt timp, a unei evidenţe a numărului de potenţiali beneficiari de burse şcolare, includerea în proiectul Legii bugetului de stat, din sume defalcate din taxa pe valoare adăugată sau alte venituri ale bugetului naţional, pentru fiecare unitate administrativ-teritorială în parte, a fondurilor necesare pentru plata integrală a burselor şcolare pentru elevi la valoarea minimă stabilită prin HG nr. 1064 din 4 decembrie 2020.

„În acest moment, în România părăsirea timpurie a şcolii (PTŞ), adică totalul tinerilor între 18 şi 24 de ani care nu au finalizat mai mult decât învăţământul gimnazial, este de 15,3%, cu 4 puncte procentuale peste cât România şi-a asumat acum 10 ani că va avea la orizontul anului 2020. Strict raportat la tinerii din mediul rural, rata părăsirii timpurii a şcolii este de 22,4%, conform Eurostat, ceea ce arată un puternic clivaj între mediul rural şi cel urban, întâiul fiind mai expus abandonului şcolar”, afirmă aceeaşi sursă.

UVT utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru.

Te informam ca ne-am actualizat politicile pentru a integra in acestea si in activitatea curenta a UVT cele mai recente modificari propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrareadatelor cu caracter personal si pentru a citi si intelee continutul Politicii Cookie.

Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie.

Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmand instructiunile din Politica de Cookie.