EȘTI AICI:
Revista presei – 21 decembrie 2020

Revista presei – 21 decembrie 2020

Revista presei – 21 decembrie 2020
ASTĂZI, la UVT: IMAGINE.SUNET.’89 Fotografie și multimedia: locuri de memorie ale Revoluției
ziuadevest.ro

La 31 de ani de la Revoluția de la Timișoara din 1989: la Universitatea de Vest din Timișoara, luni, 21 decembrie, ora 18, va avea loc conferința „Imagine. Sunet.89. Fotografie și multimedia: locuri de memorie ale Revoluției”

Evenimentul este organizat de Facultatea de Arte și Design din UVT, cu participarea  Institutului de Romanistică din cadrul Universității din Viena.

Conferința „IMAGINE.SUNET.’89 Fotografie și multimedia: locuri de memorie ale Revoluției” nu își propune să politizeze istoria recentă și nici nu este un „revelator” de adevăruri, precum soluția folosită în tehnica developării filmului fotografic.

Publicul va interacționa, prin intermediul invitaților, cu trecutul zilelor Revoluției din 1989, prin istoriile personale rememorate în centrul Europei (Petrea Lindenbauer), sau prin istoriile auzite transformate în imagini (Bede Kincsö), ca și prin istorisirile transmise din mijlocul evenimentelor (Andrei Pandele), ori prin teatrul și filmul documentar (Carmen-Lidia Vidu), printr-o manieră specifică de filtrare interdisciplinară (Florin Oprescu).

Toate acestea sunt formule de a aduce momentul ’89 mai aproape de noi și de înțelegerea noastră.

Conferința are loc în spațiul virtual cu susținerea Universității de Vest din Timișoara, a Facultății de Arte și Design și prin participarea Institutului de Romanistică din cadrul Universității din Viena.

Vă așteptăm luni, 21 decembrie 2020, ora 18:00 LIVE pe facebook.com/uvtromania. Coordonarea generală a evenimentului:  lect. univ. dr. Mădălin Mărienuț – este mesajul UVT.

Revista presei – 21 decembrie 2020
Ministerul Educaţiei a lansat programul prin care 90% din populaţia României ar putea fi alfabetizată digital până în 2027
adevarul.ro

Ministerul Educaţiei şi Cercetării a lansat vineri Strategia de Digitalizare a Educaţiei în România 2021 – 2027, care îşi propune, între altele alfabetizarea digitală a cel puţin 90% din populaţia ţării şi dotarea tuturor şcolilor din ţară cu infrastructură şi resurse tehnologice.

Ministrul Educaţiei, Monica Anisie, a declarat vineri, că acestă Strategie de Digitalizare a Educaţiei în România trebuie să devină un proiect de ţară.    „După un lung şir de consultări cu industria IT şi de Telecomunicaţii, cu societatea civilă, cu partenerii de dialog social, lansăm Strategia de Digitalizare a Educaţiei în România 2021 – 2027 – Smart Edu. Această strategie trebuie să devină un proiect de ţară pentru că dacă ne dorim să construim o Românie modernă trebuie în primul rând să construim o Românie educată. Până la acest moment România nu avea o strategie naţională privind digitalizarea sistemului de educaţie şi formare, iar aceasta, pentru mandatul meu de ministru, reprezintă un proiect prioritar”, a afirmat Anisie.   Ea a menţionat că în ultimii zece ani bugetul de investiţii al Ministerului Educaţiei pentru digitalizare a fost de zero lei.    Anisie a mai afirmat că această strategie cuprinde opt domenii de interes.    „Din perspectivă structurală strategia privind digitalizarea educaţiei cuprinde opt domenii de interes printre care şi curriculum şcolar pentru meserii emergente. Este o realitate că viitorul pieţei forţei de muncă va aduce permanente schimbări astfel încât populaţia activă ar trebui să urmeze programe de învăţare continuă. Problematica dezvoltării durabile va deschide noi porţi către meserii legate de economia verde, descoperirea şi valorificarea de noi resurse regenerabile, de descoperirea şi prezentarea ecosistemelor şi de cultură şi civilizaţie. Un curriculum emergent care să formeze oameni pregătiţi pentru profesii emergente presupune facilitarea învăţării bazate pe interesele elevilor şi coordonarea educaţiei în direcţia tendinţelor actuale”, a transmis ministrul Educaţiei.

 

Revista presei – 21 decembrie 2020
PIAȚA MUNCII - Cum a afectat pandemia angajaţii români: Sondaj: Nivelul de stres s-a dublat în timpul pandemiei pentru unul din patru angajaţi
zf.ro

Pentru unul din patru angajaţi români nivelul de stres s-a dublat la serviciu, iar cei mai mulţi se simt epuizaţi, simt teamă şi izolare socială în această perioadă de pandemie de coronavirus.

După 10 luni de pandemie, angajaţii români se simt copleşiţi de sarcini la serviciu, teamă, incertitudine şi izolare socială, aproape trei din 10 respondenţi admit că deja au ajuns la burnout.

Oboseala resimţită în urma unui program solicitant îi face pe alţi aproape 20% dintre angajaţi să creadă că în cel mult o jumătate de an vor ajunge la epuizare, dacă stresul se va menţine la acelaşi nivel, în timp ce aproape 16% estimează că vor ajunge la epuizare în cel mult un an.

Angajaţii simt că mediul de lucru este dezorganizat şi haotic (31,6%), alţii se simt supraîncărcaţi (26,6%) şi spun că au noi responsabilităţi care ies din aria lor de competenţe (24,6%). Aceştia sunt principalii trei factori de stres invocaţi de angajaţii care au răspuns sondajului BestJobs.

Alţi 23,8% dintre respondenţi explică stresul ridicat prin faptul că nu găsesc un echilibru între viaţa personală şi cea profesională, iar 21% sunt stresaţi pentru că sunt nevoiţi să preia din responsabilităţile colegilor.

Revista presei – 21 decembrie 2020
Școlile s-ar putea redeschide în siguranță la sfârșitul lunii martie-început de aprilie, după ce se încheie a doua etapă de vaccinare anti-Covid, transmite medicul Valeriu Gheorghiță
g4media.ro

Școlile s-ar putea redeschide în siguranță la sfârșitul lunii martie-început de aprilie, după ce se încheie a doua etapă de vaccinare anti-Covid, care vizează cadrele didactice, vârstnicii și persoanele din categoriile vulnerabile, a transmis medicul Valeriu Gheorghiță la Digi23.

Președinte al Comitetului Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19, medicul Valeriu Gheorghiță a explicat la Digi24 de ce este important să se vaccineze cadrele didactice și persoanele din categoriile vulnerabile, astfel încât școlile să se poată redeschide în siguranță.

El a subliniat că în cazul copiilor nu s-a pus problema severității bolii, ci că aceștia se pot infecta, pot să fie asimptomatici și să transmită altor persoane acest virus.

Gheorghiță a adăugat că la școală, activitatea este foarte bine organizată, cel puțin pentru copiii mici și că riscul de expunere al acestora în timpul orelor era foarte mic. Riscul era legat de activitățile din afara școlii – transport în comun, parc sau alte activități.

„În faza a doua de vaccinare intră profesorii și populația în vârstă. Asta înseamnă că am putea redeschide școala în siguranță la sfârșitul lui martie – începutul lui aprilie când începem etapa a treia de vaccinare. Atunci am fi terminat etapa a doua pentru categoriile vulnerabile”, a spus Valeriu Gheorghiță, potrivit Digi24.

Revista presei – 21 decembrie 2020
400.000 de elevi din 3 milioane nu au acces la internet
hotnews.ro

400.000 de elevi din trei milioane nu au acces la internet în locuințele lor deoarece comunitățile în care trăiesc nu beneficiază de acest serviciu, a declarat vineri, la prezentarea strategiei de digitalizare a educației din România, subsecretarul de stat în Ministerul Educației și Cercetării (MEC), Jean Badea. Acesta a declarat că speră ca în doi ani toți acești elevi să aibă acces la internet.

"Aproximativ 400.000 de elevi la momentul acesta nu au acces la internet din 3 milioane. (...) Nu au acces acasă. Este vorba de comunitățile care nu au acces la momentul acesta la internet. Ne interesează fiecare elev în parte și un elev, dacă nu are, noi trebuie să susținem măsuri inclusiv pentru un elev. Nu putem să spunem că sunt puțini elevi și nu ar trebui să susținem niște măsuri pentru ei doar pentru că sunt mai puțini. Sper ca în doi ani, din discuțiile pe care le avem, în funcție și de prognoza pe care și Ministerul Comunicațiilor a făcut-o în doi ani vom avea internet în toate comunitățile”, a declarat Jean Badea.
Jean Badea a menționat că autoritățile ar putea acorda vouchere elevilor care nu își permit plata unui abonament la internet, care să acopere contravaloarea acestuia.
”Pentru a susține procesul de educație, măsurile pe care le vizăm sunt acelea de a avea tehnologie și infrastructură adecvată. Un telefon nu este potrivit pentru învățarea pe termen lung în online. Conexiunile mai jos de 4G nu pot susține învățarea în format sincron. Targetul pe care ni l-am propus este ca fiecare elev să beneficieze de conexiune minim 4G în ideea în care să existe o viteză suficientă că să poată participa inclusiv la lecții sincron ca să poată accesa cum trebuie resursele, platformele educaționale", a explicat acesta.

 

Revista presei – 21 decembrie 2020
România are trei priorități mari: Educația, Educația și Educația – Interviu cu un expert de la Comisia Europeană despre cum ar trebui să fie noul ministru al Învăţământului
spotmedia.ro

E nevoie de o viziune pe termen lung, iar ”primul pas ar fi definirea clară a responsabilităților și asumarea acestor responsabilități de către toți cei implicați”, spune Radu Szekely, expert în educație la Comisia Europeană.

Pe fondul negocierilor care se poartă zilele acestea pentru formarea unui nou Guvern, continuăm să ne întrebăm ce fel de miniștri ar fi de dorit pentru fiecare domeniu în parte, spre binele nostru, al tuturor.

Astăzi vorbim despre Educație, această Cenușăreasă de care par să fugă toți pretendenții, deși marele și singurul proiect al președintelui Klaus Iohannis poartă de ani de zile titlul suprem ”România Educată”.

Pe rețelele de socializare dezbaterile sunt profunde și intense, iar așteptările profesorilor, părinților și elevilor de la viitorul ministru al Educației sunt foarte mari.

Radu Szekely, consultant în Comisia Europeană pentru Educație și Cultură (2006), fondator al Școlii Finlandeze din Sibiu și fost consilier special pe probleme de strategie în educație al ministrului Educației (2019), vorbește într-un scurt interviu acordat pentru cititorii SpotMedia.ro despre problemele din acest domeniu, creionează portretul unui ministru al Educației eficient și propune câțiva pași importanți pentru îmbunătățirea și modernizarea sistemului românesc de învățământ.

După anii de experiență în țările nordice, părerea mea este că printr-un proces de consultare și de explicare a măsurilor care urmează a fi luate ( nu care s-au luat!) am avea susținerea majorității oamenilor.

Revista presei – 21 decembrie 2020
4 noi reglementări europene cu impact asupra pieței digitale europene începând din 2021
cursdeguvernare.ro

Reglementarea pieței digitale europene este o preocupare constantă a Comisiei Europe. Fie că sunt în scopul creșterii bunăstării consumatorilor, așa cum afirmă Comisia Europeană, sau în scopul blocării giganților din tehnologie în planul lor de a domina spațiul digital european, acestea sunt cele mai importante reglementări europene care vor modela spațiul digital european în 2021.

Servicii audiovizuale – ținând pasul cu noile modele de distribuție a conținutului video

Directiva Serviciilor Audiovizuale[1] din 2018 este deja în vigoare și aduce schimbări semnificative pentru radiodifuzorii liniari și furnizorii de servicii la cerere, oferind standarde minime de armonizare. Una dintre cele mai notabile modificări aduse constă în introducerea de reguli privind platformele de partajare a conținutului video, care vor fi supuse unor obligații mai stricte de a proteja publicul, în special minorii, de conținutul dăunător din mediul online și vor trebui să ia măsurile adecvate pentru a proteja publicul de incitarea la violență sau ură și de conținut care constituie infracțiuni (în esență, provocare publică de a comite infracțiuni de terorism, pornografie infantilă și rasism/xenofobie).

Deși termenul limită de implementare din 19 septembrie 2020 a trecut, România încă nu a lansat pentru consultare publică un proiect de lege de implementare.

Codul European al Comunicațiilor Electronice – consolidare și reformă

În decembrie 2018 a fost adoptat primul Cod European al Comunicațiilor Electronice („CECE”)[2], ce reprezintă o amplă reformă a cadrului european în domeniul comunicațiilor electronice. Un aspect foarte important al CECE este acela că noțiunea de serviciu de comunicații electronice a fost extinsă pentru a încorpora schimbările evolutive din sector, ceea ce a dus la creșterea numărului de furnizori de servicii care fac obiectul prevederilor CECE (e.g. serviciile de comunicații interpersonale furnizate prin intermediul internetului, cum ar fi WhatsApp, sunt acum incluse în serviciile de comunicații electronice).

CECE trebuie transpus de către statele membre până la 21 decembrie 2020. În România, proiectul de implementare se află în prezent în dezbatere și, având în vedere timpul scurt rămas la dispoziție și un Parlament în formare, este puțin probabil ca legea de punere în aplicare să fie adoptată la timp.

Extinderea Drepturilor Consumatorilor din Sfera Digitală

Directiva privind Conținutul Digital[3] din 2019 și Directiva privind Vânzarea de Bunuri[4] din 2019 vizează reducerea costurilor de tranzacție pentru afaceri prin alinierea legislației UE și creșterea nivelului de protecție și securitate juridică pentru consumatori atunci când fac achiziții din întreaga UE. Acestea vin în plus față de Regulamentul Platforms-to-Business[5] din 2019, care tratează relația dintre platforme și utilizatorii lor de afaceri, care a intrat în vigoare în iulie 2020.

Cea mai amplă revizuire a legislației privind drepturilor de autor din ultimii 20 de ani

Directiva privind Drepturile de Autor [6] din 2019 este cea mai amplă revizuire a legislației europene privind drepturile de autor din 2001, menită să adreseze provocările utilizării transfrontaliere sporite a conținutului digital. Noile reguli oferă o protecție sporită pentru autori și artiști, deschizând în același timp noi posibilități de accesare și partajare online a conținutului protejat prin drepturi de autor în întreaga Uniune Europeană.

Bonus: Pachetul Legislativ privind Serviciile Digitale („Digital Services Act Package”)

Pachetul Legislativ privind Serviciile Digitale este un pachet legislativ anunțat de CE chiar în timp ce scriem acest articol, care își propune să creeze un cadru juridic modern pentru serviciile digitale in Europa[7]. Pachetul reprezintă cel mai mare efort de reformare a reglementării în sectorul serviciilor digitale de la Directiva privind Comerțul Electronic din 2000 și are ca scop consolidarea Pieței Digitale Unice și asigurarea că furnizorii de servicii digitale din Uniunea Europeană acționează în mod responsabil pentru a atenua riscurile cu care se confruntă utilizatorii lor și pentru a le proteja drepturile.

Revista presei – 21 decembrie 2020
10 cărți din 2020
scena9.ro

Nu-i nevoie să mai reamintesc nimănui că 2020 a fost un an ciudat. Nici cărțile nu au dus-o prea bine. Librăriile au fost închise, vânzările au avut de suferit (deși cele online au crescut), iar editurile s-au văzut nevoite să se adapteze – fie reducând investițiile și volumul de noi apariții, fie mizând în primul rând pe nume vandabile și pe traduceri.

În prima parte a anului a murit Paul Goma. S-au făcut 100 de ani de la publicarea romanului Ion de Liviu Rebreanu. Radu Cosașu a împlinit 90 de ani. S-a anunțat că Nostalgia lui Mircea Cărtărescu va fi publicată la Penguin UK. Decernarea premiilor literare (de la Sofia Nădejde la „Observator cultural”) a avut loc fie cu public redus, fie online. Pentru cei mai mulți, viața a mers mai departe.

Iată o selecție de 10 titluri care mi s-au părut importante pentru anul 2020. Majoritatea au un caracter nonficțional și sunt traduceri. Ordinea nu este valorică.

Vocabularul european al filosofiilor

Eseuri. Cartea întâi

Izolare

Alwarda

Datoria. Primii 5 000 de ani

Piranesi

Prin România. Carnete de drum

Mama tuturor întrebărilor

Pământul făgăduinței

Lectura lui Dante: Infernul. Purgatoriul. Paradisul

 

UVT utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru.

Te informam ca ne-am actualizat politicile pentru a integra in acestea si in activitatea curenta a UVT cele mai recente modificari propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrareadatelor cu caracter personal si pentru a citi si intelee continutul Politicii Cookie.

Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie.

Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmand instructiunile din Politica de Cookie.