EȘTI AICI:
Revista presei – 20 noiembrie 2020

Revista presei – 20 noiembrie 2020

GALA UVT 1068x559
Gala Premiilor Universităţii de Vest din Timişoara în sistem online - SÂMBĂTĂ, 21 noiembrie, ora 18
radioresita.ro

Preocupați de dezvoltarea științifică și profesională, de recunoașterea meritelor și performanțelor membrilor săi, care prin activitatea depusă contribuie în mod esențial la dezvoltarea comunității academice și la realizarea misiunii Universității de Vest din Timișoara, Gala Premiilor UVT este instituită ca o tradiție ce își propune premierea excelenței.

Astfel, în cadrul unui nou eveniment anual dedicat știinţelor, artelor și sportului, care se va desfăşura în data de 21 noiembrie 2020, începând de la ora 18, va avea loc a șasea ediţie a Galei Premiilor UVT, în cadrul căreia membrii ai comunității academice şi ai comunităţii timişorene vor fi premiați pentru activitatea lor.

Contextul pandemic actual obligă la o adaptare a actualei ediții și la organizarea unui eveniment online, deschis publicului larg.

Premiile acordate reflectă rezultatele deosebite obţinute de membrii comunităţii academice a UVT pe tărâmul știinţelor, artelor și sportului, precum și serviciile aduse universităţii de alte persoane sau instituţii. În cadrul galei se vor decerna 10 premii care poartă denumirea unor personalităţi ce au marcat istoria universităţii, contribuind la dezvoltarea culturii academice în partea de vest a ţării, dintre care 6 premii pentru diferite domenii ale știinţelor, artelor și sportului, 2 premii pentru contribuţia la implementarea politicilor Universităţii de Vest și 2 premii pentru contribuţia la creșterea prestigiului UVT în plan naţional şi internațional.

Prin acordarea acestor premii, în cadrul unei gale care va include și momente artistice situate la cote artistice de înaltă ținută, se vor recunoaște adevăratele valori și vor fi încurajate acele personalități pentru care inovarea înseamnă cu adevărat o plus-valoare comunitară și personală.

Cum apartenența la UVT este o stare de spirit care nu poate fi îngrădită de restricțiile fizice, decernarea premiilor va fi transmisă LIVE, din Aula Magna „Ioan Curea”, pe pagina de Facebook a UVT sau pe site-ul: www.uvt.ro/live.

Universitatea De Vest Uvt 2 1
Toate cele cinci proiecte depuse de UVT pentru finanțare în cadrul programului „Innotech Students” s-au calificat în ultima fază a jurizării pentru finanțare
cronicaromana.net

Preocupările pentru orientarea strategică în carieră a studenților Universității de Vest din Timișoara, pentru creșterea gradului lor de angajabilitate și a capacității de adaptare a acestora la cerințele pieței muncii sunt din ce mai accentuate, în pofida dificultăților inerente induse prin restricțiile crizei sanitare în care ne aflăm. Astfel, ca urmare a creșterii standardelor de calificări profesionale impuse în piața muncii, dar și ca urmare a vitezei tot mai mari de transformare a cerințelor specifice noilor meserii din economia reală, UVT se preocupă să dezvolte programe accesibile și utile studenților, prin care să promoveze o bună inserție profesională după absolvire.

Preocupându-se îndeaproape de accesarea finanțărilor pentru astfel de programe, Universitatea de Vest din Timișoara a depus în această toamnă cinci proiecte, în valoare totală de 48,200,809.13 lei, în cadrul Programului Operaţional Capital Uman. Proiectele au fost depuse în cadrul Apelului de proiecte „Innotech Student”, aparținând de măsura de finanțare POCU/829/6/13/ Creșterea numărului absolvenților de învățământ terțiar universitar și non-universitar care își găsesc un loc de muncă urmare a accesului la activități de învățare/cercetare/inovare la un potențial loc de muncă, cu accent pe sectoarele economice cu potențial competitiv, identificate conform SNC și domeniile de specializare inteligentă conform SNCDI.

Axa vizată prin proiectele propuse de UVT este Axa prioritară 6 ‐ Educaţie şi competențe, Obiectivul tematic 10: Efectuarea de investiții în domeniul educației, al formării și al formării profesionale în vederea dobândirii de competențe și a învățării pe tot parcursul vieții, Prioritatea de investiții 10.iv. Cele cinci proiecte depuse au fost admise în urma parcurgerii etapei de verificare a conformității administrative și eligibilității pentru apelul de proiecte „Innotech Student”, în data de 18 noiembrie 2020, iar pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene (www.mfe.gov.ro), a fost afișată lista proiectelor respinse în cadrul acestei etape de evaluare.

Rectorul UVT, prof.univ.dr. Marilen Pirtea, remarcă perspectivele bune deschise prin această etapă de verificare a conformității administrative și eligibilității:

„UVT se află în primul eșalon al universităților românești, fiind cunoscută drept cea mai dinamică universitate comprehensivă a țării. Reușim să ne profilăm public în acest mod prin valoarea proiectelor pe care le propunem în diferitele domenii ale educației și cercetării. Așa este, de pildă, și în cazul celor cinci proiecte care s-au calificat în ultima etapă de jurizare pentru finanțări de tip POCU, care sunt un bun exemplu pentru preocupările ambițioase pe care le avem în direcția pregătirii studenților și a obținerii de către aceștia a competențelor și abilităților necesare unei viitoare inserții de succes pe piața muncii. Suntem convinși că proiectele pe care le-am propus în Apelul „Innotech Student” vor determina o creștere semnificativă a pregătirii viitorilor absolvenți ai universității noastre pentru meseriile noi și specializările viitorului, un obiectiv primordial al comunității noastre universitare”.

Patapievicilauvt
La UVT Cultura e Capitală
facebook.com
Cultura este de o importanță fundamentală la UVT. Dornici de mai multă cunoaștere și experimente culturale, vă invităm să luați parte la o nouă conferință din seria de evenimente online „La UVT cultura e capitală”.
UVT organizează miercuri, 25.11.2020, de la ora 18:30, o seară de dialog pe tema „Civilizația și dreptul de a ofensa”, moderată de profesorul și scriitorul Mircea Mihăieș, avându-l ca invitat pe cunoscutul scriitor, filosof și eseist contemporan, domnul Horia-Roman Patapievici.
Membru de onoare al comunității noastre academice, încă din anul 2012 când i s-a acordat titlul de Doctor Honoris Causa al UVT, dl. Horia-Roman Patapievici are un bogat parcurs în domeniul culturii și publicisticii. Producător TV a două spectacole pentru TVR Cultural, membru de onoare al Institutului Ludwig von Mises și membru al Uniunii Scriitorilor din România, dl. Patapievici a debutat ca eseist în 1992, în Revista Contrapunct, iar de atunci a avut contribuții diferite, inclusiv editoriale, în Revista 22, Dilema Veche, Orizont, Vatra, Secolul 20 și Evenimentul Zilei.
Printre cele mai importante scrieri ale domniei sale amintim „Cerul văzut prin lentila”, „Zbor în bătaia săgeții. Eseu asupra formării”, „Politice” sau „Omul recent (Remarks on the Recentness in Man)”.
Vă invităm să vă bucurați de un schimb de idei alert, participând la acest eveniment transmis LIVE, pe pagina de Facebook a UVT.
3. Expo Isac
Guvernul oferă ajutoare stat de aproape 100 de milioane de euro pentru industria culturală
euractiv.ro

Guvernul urmează să acorde ajutoare de stat sub formă de granturi în valoare de aproape 100 de milioane de euro pentru industria culturală, în contextul crizei generate de epidemia COVID-19.

"Am făcut o evaluare, am discutat cu artiști și cu oameni de cultură și am identificat problemele cu care s-au confruntat în această perioadă și am găsit următoarea soluție: o schemă de ajutor de stat sub formă de granturi, cu un buget estimat de 100 de milioane de euro. (...) Ea va fi prezentată miercuri în ședința de Guvern și vor putea beneficia de ea industria culturală independentă, organizatorii de evenimente culturale și festivaluri de muzică, librăriile și editurile", a anunțat vicepremierul Raluca Turcan.

Potrivit acesteia, vor fi eligibile ONG-urile și societățile comerciale - IMM-uri și întreprinderi mari.

De asemenea, vor fi două tipuri de granturi - microgranturi cu o valoare fixă de 4.000 de euro și granturi variabile raportate fie la vânzarea de carte din anul 2019 sau la numărul de bilete comercializate în anul 2019, cu un plafon maxim de 800.000 de euro/beneficiar.

Pentru a beneficia de ajutor, entitățile care solicită banii trebuie să se înscrie în Registrul sectorului cultural - culturadata.ro -, a mai anunțat Turcan.

Ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, a precizat că perioada de preînscriere se va încheia miercuri, 25 octombrie, iar platforma și formularul de înscriere vor fi disponibile de joia aceasta.

Gl
EDITORIAL: Gabriel Liiceanu - Un genocid spiritual
contributors.ro

Când [1][2], în urmă cu treizeci de ani, am scris un Apel către lichele, nu am avut în vedere licheaua ca figură eternă a umanității. Știam, desigur, că îndeobște este considerat lichea orice individ activ în producerea răului altuia de dragul binelui propriu. O lichea nu stă prea mult pe gânduri când e vorba de a-şi construi căpătuiala pe nenorocirea semenului său. Licheaua este infractorul lumii morale. Dând ici şi colo lovitura în vieţile noastre, ea colorează de fapt peisajul lumii cu pitorescul ticăloşiilor sale. Dar, oricât de mare ar fi fervoarea cu care îşi fabrică abjecţia, licheaua rămâne izolată în performanţa ei individuală. Simplă punctuaţie într-un registru al răului, fapta sa „nu cuprinde lumea“ şi nu ia chipul unei epoci istorice. Prezentă în orice societate, licheaua operează în spaţiul universalităţii răului lipsit de o determinare istorică anume. Aceeaşi în Roma antică sau la o curte feudală, aceeaşi în Europa sau în Extremul Orient, ea este licheaua eternă.

În schimb, „licheaua mea“ din Apel, spre deosebire de licheaua eternă, reprezenta o epocă şi, confiscând puterea, ea ieșea din cotidian şi accidental și se organiza ca urgie planetară. Pentru că răul făcut semenilor de dragul binelui propriu se instituia ca politică de stat, lichelismul devenea regulă a lumii şi sistem. Începând din acel moment licheaua a creat istorie.

Lucrul acesta s-a petrecut în comunism. Spre deosebire de celelalte epoci ale istoriei, comunismul absoarbe toate lichelele existente difuz şi cotidian, le stârneşte pe cele care nu existaseră decât latent şi, alegându-le pe toate după vocaţia lor de lichele, le organizează şi le aşază pe scena istoriei ca „putere conducătoare în stat“. „Splendoarea“ comunismului, capacitatea lui infinită de a seduce şi longevitatea lui vin toate din faptul că, în el, lichelismul proliferează la adăpostul unui ideal. După ce, în confruntarea cu realitatea, idealul se goleşte de sens şi ajunge simplă carcasă, în locul rămas gol încape de minune toată scursura umanităţii. Când izvoarele fanatismului au secat, aşadar când prostia şi resentimentul aţâţate clipă de clipă nu au mai putut hrăni şi ţine în picioare idealul, s-a recurs în mod firesc la lichele. Crimei făcute iniţial din convingere i-a luat locul cea executată din interes şi cu sânge rece. Pentru prima oară în istoria omenirii nemernicia a devenit a priori rentabilă. În loc să fie prigonită, ea a fost răsplătită, „educată“ şi ocrotită. În felul acesta licheaua s-a lăţit peste lume şi a căpătat demnitate istorică. Ocupând întreg spaţiul public, ea a ajuns model al reuşitei, a căpătat morgă şi a început să se mişte printre noi cu un aer firesc.

Acestea au fost „lichelele mele“, cele pentru care am scris atunci Apelul. De vreme ce acest apel fusese făcut în numele tuturor celor care, ajunși la un liman al istoriei, îşi contemplau acum viaţa făcută praf după câteva decenii de comunism, lichelele mele erau de fapt lichelele noastre. Erau „ale noastre“ şi le aveam în comun cu celelalte state ale Europei de Est ieşite din comunism. Dar „ale noastre“ parcă fuseseră „mai frumoase“, mai viguroase, mai ţanţoşe şi neruşinate, mai crude şi eficace. Distruseseră tot, dar mai ales posibilitatea convieţuirii, regulile ei şi orice urmă de „omenie“. Creaseră modelul prădătorului perfect organizat ca haită umană.

Ce s-a întâmplat apoi?

Proaspăt ieşită din comunismul pe care-l făcuse cu putinţă, licheaua noastră s-a uitat în jur. Citind în politeţea privirii noastre perspectiva impunităţii ei, ea s-a grăbit să descindă pe celălalt mal al istoriei odată cu noi. Doar călătoriserăm atâta amar de vreme împreună! Ajunsă în „imperiul tranziţiei“, prima ei grijă a fost să îşi grefeze un nou corp pe structura osoasă a lichelismului vechi. Nu era păcat să rămână în paragină o întreagă logistică a Răului? Vechea ordine socială fusese abolită, dar nu şi apucăturile ei. După ce primul frison de spaimă a trecut, aroganţa, lăcomia şi vulgaritatea – precum şi acel mod, specific celui care înhaţă puterea, de a considera nemurirea din perspectiva lumescului – au reapărut la lumină. Fuseseră atât de mulţi! Şi, dincolo de toate, îi unea, pe lângă amintirea urâţeniilor făcute împreună, nevoia de a le ascunde cât mai bine. Rezultatul a fost licheaua paradoxală, o stranie prelungire a lichelei totalitare în dublul ei post-comunist care acum purta mască democrată.

Ce se întâmplă acum?

Licheaua care evoluează în postcomunism după ce a făcut cu putință comunismul a păstrat, în mod firesc, o mulțime din trăsăturile prototipului comunist. Tehnica de perpetuare a structurii și de încatenare a liderilor a fost preluată de PSD de la PCR. Dar, în timp ce partidele comuniste sunt mafii care joacă pe o scenă din care pluralismul politic lipsește pe față, PSD este o mafie care operează într-o societate în care, deși decorul democrației și pluralismul sunt prezente, democrația reală e doar simulată. Decorul e cel important. El camuflează identitatea mafioților, el dă onorabilitate unor escroci care apar pe scenă nu ca devastatori de bugete, ci ca parlamentari, miniștri, avocați ai poporului, președinți ai Curții Constituționale, ai televiziunii publice, ai CNA-ului, ai ANAF-ului, șefi ai Oficiului pentru combaterea spălării banilor, ai BNR-ului, membri ai Consiliului ASF, rectori de universități-fantomă, revoluționari cu certificate de eroism, procurori generali, șefi ai jandarmeriilor – cu toții funcționând întro democrație închipuită. Scenografia e atât de reușită, încât dă iluzia (o vreme chiar și la Bruxelles) că ne aflăm întrun peisaj natural, chiar dacă acesta e o simplă butaforie.

Resize Of Dreamstime M 14110829
CULTURA DE SECURITATE: România are în față un drum de dezvoltare rapidă care i-ar permite să devină independentă energetic și un pilon de stabilitate și siguranță la Marea Neagră în următorii 10 ani. Va ști să-l urmeze?
pressone.ro

În seria noastră de articole am analizat deja dimensiunile politice și militare ale modului în care se schimbă paradigma geopolitică într-o zonă ce privește România direct. În episodul de astăzi vom analiza situația economică a statelor din această parte a globului și ceea ce le leagă și le dezbină.

Există un fir roșu ce leagă economiile de pe flancul estic al NATO, și anume modul în care investițiile în proiecte gigantice din domeniul energiei și al infrastructurii influențează deciziile politice și alianțele de conjunctură.

Ar fi o greșeală să considerăm flanul estic al NATO ca fiind un monolit, el fiind mai degrabă o colecție alianțe locale, uneori cu mize mai puțin vizibile, influențate de interese economice.

SUA reintră pe un teritoriu curtat până acum de China

Competiția globală pentru influență între China și SUA reașază prioritățile economice în Europa de Est. După ce ani de zile investițiile strategice americane au lipsit din zona flancului estic al NATO, partea americană pare că dorește să schimbe această stare de fapt.

China a încercat să își extindă influența economică și politică în Europa de Est oferind, la fel ca peste tot în lume, împrumuturi pentru investiții în infrastructură și domeniul energetic, cu condiția ca toate investițiile să fie făcute cu ajutorul firmelor chineze.

Spre deosebire de alte părți ale globului însă, faptul că statele din Europa Centrală și de Est fac parte din Uniunea Europeană vine la pachet cu standarde mult mai înalte în ceea ce privește protecția mediului, anticorupție, calitate și siguranță. Aceasta a făcut ca mirajul investițiilor chineze să rămână doar la stadiul de propagandă politică folosită de diferiți actori interesați să se apropie de Beijing.

Practic, investițiile chineze nu s-au concretizat în Europa de Est, iar cel mai bun exemplu în acest sens este România, care a semnat în urmă cu câțiva ani o serie de memorandumuri prin care China promitea să ofere bani pentru modernizarea și extinderea centralei nucleare de la Cernavodă, spre exemplu. Pentru statele din regiune, regulile UE au făcut ca ele să evite capcana datoriilor întinsă de China prin Belt and Road Initiative (BRI).

În Africa și Asia însă, mai multe țări au văzut ce înseamnă de fapt investițiile cu bani de la guvernul chinez. Țările respective s-au bucurat inițial că pot dezvolta porturi, aeroporturi, baraje sau drumuri, dar aceste investiții au ajutat în special firmele chineze și, odată ce autoritățile locale nu au mai putut plăti împrumuturile, chinezii au preluat acele investiții ca plată pentru banii ce nu mai puteau fi înapoiați.

Pentru a evita un astfel de scenariu și pe flanul estic al NATO, SUA au anunțat propria versiune a BRI, oferind bani pentru investiții în infrastructură și domeniul energetic.

Reorientare strategică

La sfârșitul lunii iulie, premierul anunța un plan investiţii în valoare de până la 9 miliarde de euro la centrala nucleară de la Cernavodă, atât pentru retehnologizarea reactorului 1, cât și pentru construirea reactoarelor 3 şi 4.

UVT utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru.

Te informam ca ne-am actualizat politicile pentru a integra in acestea si in activitatea curenta a UVT cele mai recente modificari propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrareadatelor cu caracter personal si pentru a citi si intelee continutul Politicii Cookie.

Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie.

Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmand instructiunile din Politica de Cookie.