Revista presei – 2 decembrie 2020

Un eveniment tradițional, organizat de Departamentul de Sociologie din cadrul Facultății de Sociologie și Psihologie din Universitatea de Vest din Timișoara în scop social are o nouă ediție, acum una specială. Pentru al treilea an consecutiv, în proiectul pentru comunitate ”Calitatea vieții copiilor cu autism (TSA) din jud. Timiș”, are loc evenimentul Socio Claus, unul cu scop caritabil destinat copiilor cu dizabilități.

Intitulat sugestiv ”Socio Claus de pandemie – Dăruim inimi”, evenimentul de anul acesta se va desfășura în perioada 1-24 decembrie 2020, în mediul online.

În fiecare zi din cele 24 premergătoare sărbătorii de Crăciun, pe pagina proiectului ”Calitatea vieții copiilor cu autism (TSA) din jud. Timiș” (https://www.facebook.com/UVTeam.Autism ) va fi postat câte un interviu cu părinți ai unor copii speciali, care vor vorbi despre diagnostic, terapii, dificultățile întâlnite în recuperare sau problemele cu care se confruntă în viața de zi cu zi, inclusiv pe plan social.

Dincolo de aspectul caritabil, manifestarea se dorește o campanie de conștientizare și sensibilizare a publicului larg în ceea ce privește situația copiilor cu dizabilități și a familiilor acestora, de educare a mentalităților în direcția promovării acceptării și a cultivării respectului pentru diversitatea și demnitatea umană.

Partenerii evenimentului de anul acesta sunt: Fundația de Abilitare Speranța, Centrul pentru Resurse și Asistență Educațională Speranța, Direcția de Asistență Socială a Municipiului Timișoara, Centrul de zi pentru copii cu dizabilități ”Podul Lung”, Centrul de recuperare Marisa, Asociația Micile Comori, Școala Mamei Junior, Asociația Casa Faenza, Asociația Copii și zâne.

Temele pentru acasă – care, în condițiile produse de pandemie, înlocuiesc în unele cazuri chiar și o parte din predarea online – au un rol de întărire a diferențelor dintre copiii avantajați și cei din medii dezavantajate, susține un nou studiu dat publicității de trei cercetătoare americane.

Cele trei, reprezentând Indiana University și Vanderbilt University, au încercat să verifice dacă temele au un rol de diferențiere între elevi, în funcție de statutul lor socio-economic, așa cum s-a demonstrat că se întâmplă în chestiuni precum gruparea elevilor în funcție de abilități sau în examenele standardizate. Ele pleacă de la cercetări deja existente care afirmă că elevii favorizați beneficiază mai mult de pe urma temelor și că temele determină rezultate diferențiate, în programele de testare, pentru elevii din diverse categorii socio-economice.

Principalele concluzii:

• Pentru că familiile lor au resurse mai mari pentru a susține activitatea de completare a temelor, elevii din medii favorizate au avut teme mai corecte și consistent complete, comparativ cu elevii din medii mai puțin favorizate.
• Profesorii conștientizează contextele diferite legate de completarea temelor, dar, pentru că temele sunt tratate, prin abordări oficiale, drept activități individuale, ele ajung să fie interpretate prin metode ce întăresc diferențele de statut socio-economic.
• Copiii cu teme complete și mai corecte – deci preponderent cei cu resurse și sprijin familial – erau văzuți drept responsabili, capabili, motivați și erau răsplătiți cu aprecieri și oportunități școlare, pe când ceilalți tindeau să fie calificați drept iresponsabili, incapabili, nemotivați, putând să fie penalizați.

Cercetarea arată că este nerealist să te aștepți ca părinții elevilor din medii socio-economice superioare să nu se implice în temele copiilor, în timp ce programele de tip after-school, ce suplinesc această nevoie, favorizează aceeași categorie de elevi.

Universitatea de Vest din Timișoara (UVT) a fost întotdeauna preocupată să promoveze știința în comunitatea timișoreană, într-un mod accesibil publicului larg. În acest final de an, prin intermediul seriei de evenimente „Future & Science”, aducem în fața voastră profesioniști din diverse domenii care vor dezbate împreună cu voi teme de actualitate.

Luni, 30 noiembrie 2020, începând de la ora 18:00, în cadrul conceptului „Portrete de fizicieni români”, publicul a fost invitat să se întâlnească cu Cristian Presură, fizician, inventator, autor și cercetător român.

Cristian Presură este inventatorul senzorului optic din ceasurile inteligente ce ne măsoară pulsul. Numele lui Presură este cunoscut pentru popularizarea fizicii avansate, printr-un limbaj ușor de înțeles tuturor categoriilor de vârstă, în contextul diverselor conferințe susținute în România, dar și prin intermediul canalului său de Youtube. Actualmente cercetător la Philips Research Eindhoven din Olanda, fizicianul a publicat deja mai multe titluri la Humanitas, în care explică ample fenomene și capitole ale fizicii („Fizica povestită”, „O călătorie prin univers – Astrofizica povestită”, „Care este diferența dintre un copil și un laptop?”).

Întâlnirea a fost moderată de conf. univ. dr. Mădălin Bunoiu și a fost transmisă live pe pagina de Facebook a UVT.

Am intrat în ultima lună din 2020 şi evoluţia economiei în trimestrul al treilea, ultimele date disponibile de la Statistică, a fost bună, însă T4 se anunţă unul deosebit de greu. Optimismul guvernului, mai ales în perioada electorală în care încă se află România, nu poate fi temperat, însă datele disponibile până acum, precum şi prognozele analiştilor şi instituţiilor internaţionale nu sunt atât de optimiste.

Prognozele, odată cu extinderea virusului şi în România, au fost foarte fluide şi chiar şi acum, la o lună până la încheierea anului, rămân semne de întrebare. Cu toate acestea, dacă în martie mai multe instituţii şi analişti financiari vedeau căderi economice în România de 7-8%, acum prognozele arată o medie undeva de 5%. Pe de altă parte, optimismul guvernului s-a mai temperat. Dacă în primăvară Finanţele mizau pe o „creştere negativă” a PIB de -1,9%, acum admit o scădere economică de 4,2% şi, pentru prima dată de la începutul crizei, o scădere a PIB şi în termeni nominali.

Datele, până în acest moment, nu arată atât de sumbru. Desigur, 2020 este an de recesiune în toată lumea, însă România nu pare să se îndrepte către căderea economică de peste 7% din 2009, din criza precedentă. În afară de sectorul agricol, marea surpriză neplăcută, care s-a trezit luptând pe două fronturi odată cu seceta extremă din acest an, au fost şi surprize plăcute, cum ar fi construcţiile şi IT-ul, care cresc cu câte două cifre.

Agricultura românească încheie 2020, cel mai prost an din ultimii 30, cu un minus de 21,2 al valorii adăugate brute în economie, spune Prognoza. În ciuda potenţialului pe care îl are sectorul agricol românesc, acesta face doar aproximativ 4% din economia României, chiar dacă antrenează aproape un sfert din forţa de muncă totală a României.

Pe partea de resurse, marea slăbiciune a PIB-ului rămâne industria. Cu o pondere în economia naţională de 20-25%, industria are, la 9 luni, o cădere de 12,1% prin comparaţie cu primele 9 luni din 2019, chiar dacă în dinamica lunară este în creştere. De asemenea, industria românească este puternic conectată la industriile vestice şi evoluţia pieţelor germane sau franceze determină evoluţia industriei româneşti.

Tot pe partea de resurse, construcţiile şi IT-ul sunt vedetele acestei crize. Ambele cresc cu două cifre, însă, pe măsură ce intrăm în iarnă, sectorul construcţiilor se restrânge. Creşterea, totuşi, la 9 luni a acestui sector este de aproape 18% pe volum.

Consumul, de departe motorul economiei româneşti din ultimii ani, s-a menţinut oarecum pe o linie de plutire, chiar dacă, până la finalul anului va trage economia în teritoriu negativ. Cifra de afaceri în comerţul cu amănuntul, cel mai important indicator pentru consumul privat, este, la 9 luni, pe un plus de 1,7% faţă de 9 luni din 2019. Luna decembrie va veni, ca în fiecare an, cu susţinerea consumului privat pe fondul sărbătorilor de iarnă. De asemenea, consumul guvernamental este aşteptat să crească şi să contribuie pozitiv la evoluţia economică din 2020, în condiţiile în care pandemia a urcat cheltuielile de stat cu bunuri şi servicii în mod semnificativ.

Pe partea de investiţii, în orice criză statul este aşteptat să aloce bani şi să atenueze şocul crizei, să dea proiecte companiilor, să ajute la păstrarea locurilor de muncă şi la menţinerea consumului. Chiar dacă cele mai multe companii private şi-au pus investiţiile pe hold, statul şi-a majorat puternic la 10 luni cheltuielile de capital, care au ajuns la 22 mld. lei, în creştere cu 27%.

România a luat de la Uniunea Europeană peste 22 mld. lei, ceea ce a ajutat foarte mult bugetul consolidat, întrucât deşi veniturile bugetului au trecut pe plus cu peste 2 mld. lei la 10 luni, veniturile fiscale (din taxe şi impozite) sunt în continuare sub cele înregistrate în aceeaşi perioadă a anului trecu, ceea ce înseamnă, iată, că fondurile europene au ajutat foarte mult statul să se menţină pe linia de plutire.

Guvernul se aşteaptă ca în al patrulea trimestru din 2020 să se menţină tendinţa de revenire economică şi, până la finalul anului, economia României să sufere o contracţie de 4,2%.

Alte instituţii, precum Comisia Europeană, văd o contracţie ceva mai mare, în jurul a 5%, însă problema este pentru 2021. Guvernul şi-a păstrat, deocamdată, optimismul şi mizează pe o revenire a economiei de 4,5%, în vreme ce cele mai optimiste prognoze ale analiştilor din afara sectorului public românesc sunt de o creştere cu puţin peste 3 procente şi o revenire a economiei la nivelul precriză undeva în 2022.

Sistemele și aplicațiile informatice care vor fi utilizate la alegerile parlamentare, dezvoltate de Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) pe baza Hotărârii Autorității Electorale Permanente (AEP) nr. 29/2020, au implementată tehnologia blockchain, anunță STS. Această soluție complementară ar putea garanta integritatea și consolidează transparența și trasabilitatea procesului electoral.

Specialiștii STS au dezvoltat și au implementat soluția tehnologică modernă blockchain care nu permite modificarea sau alterarea datelor înregistrate pe parcursul procesului electoral, nici măcar de către administratorii acestora, asigurând integritatea și transparența acestora.

Atât datele din SIMPV, cât și datele din SICPV vor putea fi verificate pe site-ul web dedicat – https://voting.roaep.ro, în care vor fi prezentate, în timp real, informațiile înregistrate și detaliile acestora.

Tehnologia blockchain, folosită în nenumărate industrii, constă în calcularea unor amprente digitale unice și nerepetabile, care se reactualizeză din 5 în 5 secunde. O eventuală modificare a informației generează o nouă amprentă, făcând schimbarea vizibilă. Pe scurt, tehnologia blockchain formează un lanț de încredere pe fluxul de informație în care orice modificare este vizibilă.

Toate informațiile vor fi făcute publice, în timp real, pe site-ul web https://voting.roaep.ro și vor putea fi accesate de oricine este interesat.

STS a predat sistemele informatice către AEP, pentru a fi testate și auditate. Atât SIMPV, cât și SICPV au fost adaptate la specificul alegerilor parlamentare și au rolul de a semnala tentativele de vot ilegal și de a preveni votul multiplu, respectiv de a realiza managementul proceselor-verbale.

Generația VOT, o gașcă de 500 de tineri sub 30 de ani, transformă votul pe zi ce trece într-un manifest democratic tot mai „cool“ cu ajutorul Instagramului. Totul a început vara trecută, când doi băieți s-au săturat să vadă articole în mass-media care îi critică pe cei din generația lor pentru absenteismul de la vot.

Într-o seară de august, vara trecută, pe o bancă din parcul Cișmigiu din București, doi băieți căutau de pe smartphone știri și statistici despre prezența tinerilor la vot. Mai erau câteva săptămâni până la alegerile locale, iar Capitala era împânzită de afișe electorale.

„La parlamentarele de acum patru ani, țin minte că toată presa scria că tinerii nu merg la vot“,  i-a spus Cristi Drăgan prietenului său Tushar Advani. Tushar e cetățean român, de origine indiană, stabilit în România de cinci ani.

La o singură căutare pe Google despre prezența tinerilor la alegerile parlamentare din 2016 au găsit titluri ca „Absenteism major la vot al generației 18 - 34 de ani“, „Anul în care bătrânii au preluat controlul“ sau „Tinerii chiulesc, rezultatul e decis de segmentul 45-64 de ani“.

Cei doi s-au întrebat de ce se aruncă vina numai pe tineri pentru absenteismul de la vot. De ce trăiesc într-un film în care adulții sunt dezbinați de generația lor? De ce învrăjbirea nu lasă loc de empatie și de un discurs constructiv? „De bătrâni se iau pentru că votează cu partidul ăla, de tineri se iau că nu merg la vot“, a spus Cristi pe un ton mai ridicat decât vorbește de obicei.

La alegerile parlamentare din 2016 a fost cea mai scăzută prezență la vot din ultimii patru ani - 39,49%, potrivit Biroului Electoral Central (BEC). Din 1.501.624 de persoane între 18 și 24 de ani au votat 437.073. De atunci, prezența la vot în rândul acestei categorii a fost mai mare cu fiecare scrutin, însă Cristi și Tushar s-au temut că, în contextul pandemic, scenariul din 2016 se poate repeta.

„Oh my God! Prezență de 29% la votanții până în 24 de ani (la parlamentarele din 2016 - n.r.)“, au tresărit cei doi. Acela a fost momentul în care s-au hotărât să pornească „Generația VOT“ - o campanie de încurajare a tinerilor să meargă la vot. Și 2020, cu două rânduri de alegeri, locale și parlamentare, a fost momentul potrivit pentru a o demara.

Mai ales că și ei fac parte din categoria celor mai tineri votanți: Tushar are 20 de ani, iar Cristi este cu doi ani mai mare.

S-au hotărât încă din acea seară să lase în urmă vibe-ul negativ al alegerilor din 2016 și să folosească timpul prezent și rețeaua de socializare Instagram pentru ca votul să devină „cool“ - interesant pentru tineri, ne explică cei doi, într-o discuție pe ZOOM, cu câteva zile înainte de alegerile parlamentare din 6 decembrie.

La doar 33 de ani, Gabriel Bebeșelea este deja considerat de către specialiștii din întreaga lume drept unul dintre cei mai talentați dirijori născuți în România în ultimele decenii. A câștigat numeroase concursuri internaționale, printre care și o bursă la celebra Royal Concertgebow din Amsterdam.

Toamna aceasta a fost numit dirijor principal al Filarmonicii George Enescu, fiind în paralel dirijor principal și la Filarmonica de Stat „Transilvania” Cluj-Napoca. A dirijat importante orchestre, precum Rundfunk Sinfonieorchester Berlin, Barcelona Symphony Orchestra (OBC), Orchestre National du Capitole de Toulouse, Konzerthausorchester Berlin, Filarmonica Arturo Toscanini, Orchestra Naţională Filarmonică Rusă sau Singapore Symphony Orchestra.

Putem să vorbim despre cele mai mari orchestre din România, care nu se vor ridica niciodată la nivel financiar cu orchestre din Ungaria, să spunem. Nu pot deveni competitive din acest punct de vedere.

Circuitul internațional al artiștilor importanți ajunge în România cu ocazia Festivalului Enescu, care are un imens aport.

Și ca să ajungem și la artiști, punctul critic, aici e și problema sistemului educațional, care de foarte multe ori are, îmi pare rău s-o spun, diverse lacune.

Și e un punct nevralgic, asupra căruia aș insista, pentru că toți acești muzicieni au plecat din timpul studiilor.

Au plecat să-și perfecționeze arta și și-au găsit acolo sensul artistic. Atunci, e dificil să te întorci în România, unde sistemul educațional e subfinanțat, domeniul cultural e subfinanțat.

”Patriotismul este contrariul corupției și al iresponsabilității. Modelele celor care au crezut în energia și puterea acestui neam nu ne exonerează de la rolul pe care trebuie să ni-l asumăm azi făcând astfel încât și noi peste ani să fim modele pentru cei care vor urma”, a scris diplomatul pe Facebook.

”Dragi compatrioți, vă întâmpin cu urarea “Trăiască România!” și mulțumiri celor care îi onorează numele și prestigiul, pentru că astăzi despre asta este vorba, nu despre o zi în care fluturăm bine intenționați mesaje virtuale frumoase ca formă dar care pentru mulți sunt fără conținut. Patriotismul este un mod de viață, este o cultură profundă care inspiră un comportament responsabil, solidar, atitudini motivate de curajul înaintașilor și a celor care au scris cu sângele lor paginile de istorie ale neamului”, a mai scris George Bologan.