EȘTI AICI:
Revista presei – 19 februarie 2021

Revista presei – 19 februarie 2021

Revista presei – 19 februarie 2021
Profesorii primesc vaccin anti-COVID de Mărţişor. Cum se va desfăşura campania de imunizare
adevarul.ro

Imunizarea profesorilor, dar şi a celorlalţi angajaţi din Educaţie va începe la 1 martie, a anunţat coordonatorul campaniei, dr. Valeriu Gheorghiţă. O variantă luată în calcul de autorităţi este organizarea de centre de vaccinare în universităţi şi Case ale corpului didactic.

În perioada următoare, autorităţile au în vedere vaccinarea cu prioritate a profesorilor ca măsură de reducere a incindenţei infecţiilor cu SARS-CoV-2, dar şi de menţinere a şcolilor deschise. Pentru aceasta, a anunţat coordonatorul campaniei, dr. Valeriu Gheorghiţă, vor fi deschise centre de vaccinare dedicate în incintele universităţilor şi ale caselor corpului didactic. Acţiunea ar urma să înceapă la 1 martie.  „Procentul celor care vor să se vacineze a crescut“  Un sondaj realizat în rândul angajaţilor din Educaţie indica sub 50% proporţia celor care doreau să se vaccineze. Între timp, situaţia s-a schimbat. „Procentul celor care doresc să se vaccineze a crescut. Pe măsură ce unii se vaccinează – şi eu m-am vaccinat – şi văd că nu se întâmplă nimic, s-au convins şi ei şi vor accepta din ce în ce mai mulţi să facă acest pas. Este în interesul lor. În opinia mea, toată linia asta de gândire împotriva vaccinurilor cam bate în retragere. Văd că în Israel, de exemplu, s-au vaccinat nu ştiu câte milioane şi nu a murit nimeni. Mai mult decât atât, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a anunţat că a scăzut numărul de noi infectări cu 50%. probabil şi datorită vaccinării”, a subliniat profesorul Ştefan Vlaston, expert în educaţie.

 

Revista presei – 19 februarie 2021
Educația la distanță nu este ceva nou: în pandemia de poliomielită, ea se făcea prin radio
editiadedimineata.ro

Un sondaj realizat de UNICEF a constatat că 94% dintre țări au implementat o formă de învățare la distanță atunci când COVID-19 a închis școlile în primăvara trecută. Nu este prima dată când educația este întreruptă în lume. În SUA, în 1937, sistemul școlar din Chicago a folosit radioul pentru a preda lecții copiilor în timpul unui focar de poliomielită.

La acea vreme, acest virus contagios nu avea niciun remediu și producea paralizie. În toată țara, locurile de joacă și piscinele s-au închis, iar copiilor li s-a interzis accesul la cinematografe și alte spații publice. Chicago a înregistrat 109 cazuri în august 1937, determinând Consiliul Sănătății să amâne începutul școlii pentru trei săptămâni.

Poliomielita este o boală infecțioasă produsă de virusul poliomielitic (virus din clasa enterovirusurilor); există trei tipuri de virus polio (tip 1, 2, 3). Boala este de o gravitate deosebită prin mortalitatea indusă dar şi prin handicapurile motorii pe care le lasă pe viaţă. Ultimul caz de poliomielită a fost înregistrat în România în anul 1992 (virusul a fost importat din Bulgaria).

Această întârziere a declanșat primul experiment la scară largă de „școală radio”: aproximativ 315.000 de copii din clasele a III-a până la a VIII-a au continuat educația acasă, primind lecții la radio. Peste 80% dintre gospodăriile din SUA dețineau cel puțin un aparat de radio, deși existau mai puține în sudul SUA, în zonele rurale și în rândul persoanelor de culoare.

Revista presei – 19 februarie 2021
Alexandru Manda, activistul care a împins Ministerul Educației să dea bani pentru bursele elevilor: „Zeci de mii de copii au abandonat școala pentru că primarul din orașul lor nu le-a acordat bursele prevăzute de lege”
scoala9.ro

Noul buget pentru Ministerul Educației este cel mai mic din ultimii 30 de ani ca procent din PIB (2,5%), iar cel total pentru educație are doar cu 2,2 miliarde de lei mai mult decât anul trecut. Totuși, pentru prima dată în istoria postdecembristă, bugetul de stat prevede o sumă de bani pentru bursele elevilor: peste jumătate de miliard de lei. Într-un interviu pentru Școala 9, Alexandru Manda, coordonator de programe la Societatea Academică din România și student în anul III la Facultatea de Drept de la Universitatea din București, explică cum a început lupta pentru bursele elevilor și de ce ar trebui să ne uităm la bugetul pentru educație și dincolo de banii alocați doar pentru minister.

Primarii nu vor mai da burse de doar 6 lei pe lună și nici nu le vor mai da elevilor citate din Biblie atunci când aceștia își cer dreptul legal. „Educația a primit cu 2,2 miliarde de lei mai mulți bani față de anul trecut”, a declarat ministrul Sorin Cîmpeanu pentru Școala 9. Din această sumă, peste 527 de milioane de lei va merge către bursele elevilor.

Este prima oară când bugetul de stat prevede o sumă special în acest scop. Niciun elev bursier din România nu va primi sub 100 de lei pe lună începând din acest an, după ce banii pentru burse vor ajunge la primării.

Lupta pentru obținerea banilor prevăzuți de lege pentru elevi a dus-o, în plină pandemie, Alexandru Manda și colegii săi de la Societatea Academică din România (SAR). Totodată, activistul a explicat pentru Școala 9 cum este compus bugetul educației, de unde vin banii și pe ce se duc.

Revista presei – 19 februarie 2021
Ce COMPETENȚE îi GARANTEAZA unui absolvent ȘCOALA de azi, pentru a face față economiei de peste 5-10-15 ani?
cursdeguvernare.ro

Când e vorba de educație, de ”sistemul de educație”, discuțiile se blochează în problemele de infrastructură: WC-ul din fundul curții, canalizare, apă, naveta profesorilor și elevilor. Și discuția moare aici.

În paralel, însă, ar trebui pornită MAREA DISCUȚIE – aceea despre menirea școlii și despre relația ei cu economia și mai ales cu economia viitorului, în care vor intra copiii de azi :

Ce COMPETENȚE îi GARANTEAZA unui absolvent Școala de azi, pentru a face față economiei de peste 5-10-15 ani? Și cum trebuie procedat pentru o adaptabilitate ridicată în viitoarea piață a muncii?

La această întrebare atât de precisă și de grea au căutat să găsească răspunsuri și soluții speakerii conferinței organizate de cursdeguvernare.

E greu să rezumăm într-un ”intro” prezentările foarte dense și venind din direcții de expertiză pedagogică diferită, ale vorbitorilor:

Însă un sumar al intervențiilor și răspunsurilor fiecăruia poate fi citit mai jos.

Revista presei – 19 februarie 2021
Despre biopolitica natalității
dw.com/ro

Anul 2020 este al 31-lea an în care se înregistrează un declin demografic, adică al 31-lea an în care numărul morților a fost mai mare decât numărul noilor născuți. Anul trecut s-au născut cu 40.000 de copii mai puțin decât în 2019 și această scădere nu are legătură cu epidemia de coronavirus. În luna decembrie, însă, s-au născut primii copii concepuți în lockdown, cu 400 mai mulți decât în aceeași lună a anului precedent. Au murit, în schimb, cu 25.000 de oameni mai mulți față de 2019, din care, peste, 15.000 au fost contaminați cu noul coronavirus.

Cifrele dramatice au legătură cu sărăcia de la periferie, cu spitale fără posibilități, dar și cu voința de a trăi mai bine a celor peste 2 milioane de români plecați din țară, care se adaugă și ei la scăderea demografică a României. Atâta vreme cât nivelul de trai din țară va fi net sub cel din Vest, oamenii vor continua să plece, iar cei care vor rămâne nu e sigur că vor dori să contribuie la creșterea natalității. Instabilitatea, complicațiile familiale, detaliile modernității, grijile cele mai banale, absența creșelor și grădinițelor publice, permanentele crize politice, sociale, economice sunt motive care-i determină pe mulți să aibă câte un copil sau să renunțe la acest vis.

De fapt, după 1990, natalitatea a scăzut constant, inversând în acest fel excedentul permanent de după cel de-al Doilea Război Mondial. Până în urmă cu zece ani, statul român a ignorat această scădere sau a preferat filosofia non-intervenței. Pe urmă, în 2012,  natalitatea a fost încurajată printr-o legislație favorabilă, mai ales femeilor care aveau salarii mari, fiindcă puteau profita de un an concediu pentru creșterea copilului având o indemnizație de 85% din venitul anual. Tot atunci, insistând să dezvolte această linie pro-natalistă, reprezentanții partidului aflat la guvernare au propus o lege care urmărea să pună piedici femeilor care ar fi vrut să renunțe la sarcină.

Între necesitatea politicilor care să ducă la creșterea natalității și trecerea avortului în ilegalitate pare să fie o linie foarte fină. Deși legea care propunea „consilierea” femeilor înainte să decidă avortul, a căzut la vot, medicii din sistemul public refuză în număr tot mai mare să facă întreruperi de sarcini.

Revista presei – 19 februarie 2021
Agenția Spațială Europeană caută noi astronauți. Selecția este deschisă și pentru România
revistasinteza.ro

Agenția Spațială Europeană (ESA) a organizat marți o conferință de presă în care a prezentat planurile de a căuta noi astronauți pentru programele sale spațiale. Discuția a avut în vedere inclusiv tema diversității de gen, rasă și sex pe care o au în vedere oficialii ESA în formarea noilor echipe de astronauți. Femeile sunt încurajate tot mai mult să candideze, la fel și persoanele cu dizabilități fizice pentru care a fost creat un proiect special: Parastronaut Feasibility Project. Selecția este deschisă tuturor țărilor membre ESA, iar naționalitatea nu este un criteriu de selecție.

„Diversitatea nu este doar o aspirație, ci este realitatea pe care o trăim”, a fost concluzia oficialilor ESA.

Alături de oficiali ai ESA, printre care directorul general Jan Wörner, au luat parte la conferință și astronauții Tim Peake (care a participat într-o misiune pe ISS în 2015 fiind selectat din 8000 de candidați) și Samantha Cristoforetti (care s-a întors pe Pământ în 2015, după o misiune de 199 de zile pe ISS).Aceștia au vorbit despre experiența lor în spațiu și despre procesul de selecție prin care au trecut pentru a ocupa un loc pe Stația Spațială Internațională (ISS).

Pentru prima dată în decurs de 11 ani, Agenția Spațială Europeană (ESA) este în căutare de noi astronauți, iar Agenția Spațială Română (ROSA) invită cetățenii români care răspund criteriilor de selecție să candideze. Procesul de recrutare este deschis și candidaților din România, țara noastră fiind Stat Membru ESA.

UVT utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru.

Te informam ca ne-am actualizat politicile pentru a integra in acestea si in activitatea curenta a UVT cele mai recente modificari propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrareadatelor cu caracter personal si pentru a citi si intelee continutul Politicii Cookie.

Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie.

Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmand instructiunile din Politica de Cookie.