Revista presei – 17 februarie 2021

Recunoașterea internațională a celor patru universități din cadrul Consorțiului Universitaria – Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (locul 814), Universitatea din București (locul 959), Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (locul 1005) și Universitatea de Vest din Timișoara (locul 1183) – obținută ca urmare a activităților didactice și de cercetare derulate, precum și intensificarea proceselor de internaționalizare a mediului academic, obținută prin atragerea studenților străini și a cadrelor didactice din universități din afara României, confirmă încă o dată faptul că viziunea și strategia de dezvoltarea a învățământului superior românesc trebuie să fie în acord cu obiectivele propuse de Consorțiul Universitaria.

Metodologia utilizată în acest demers de ierarhizare a universităților este specifică tuturor proceselor derulate de QS și include următorii indicatori de performanță: reputaţie academică – 40%, reputaţia în rândul angajatorilor – 10%, raport studenţi/facultate – 20%, raport citări/lucrări – 20%, cadre didactice din străinătate – 5%, studenţi din străinătate – 5% – a subliniat prof. univ. dr. Marilen Gabriel Pirtea, rectorul Universității de Vest din Timișoara și președintele în exercițiu al Consorțiului Universitaria, marți 16 februarie 2021.

Ediția 2021 a QS World University Rankings confirmă performanțele academice și de cercetare ale universităților membre ale Consorțiului Universitaria.

Patru dintre cele cinci universități componente ale Consorțiului Universitaria sunt prezente în această ierarhizare, din totalul celor șapte universități românești incluse în acest clasament.

Pozițiile ocupate de cele patru universități din Consorțiul Universitaria sunt: Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (locul 814), Universitatea din București (locul 959), Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (locul 1005) și Universitatea de Vest din Timișoara (locul 1183).

Puţin peste 28 de miliarde de lei, aceştia sunt banii care merg la Educaţie din bugetul de stat, conform proiectului publicat de Ministerul Finanţelor. Raportat la PIB, vorbim despre 2,5%. Nici măcar jumătate din faimosul 6% din PIB pentru Educaţie care apare în programul de guvernare al partidului care şi-a asumat România Educată. Sorin Cîmpeanu, dar şi instituţiile media ne aruncă în faţă 31 miliarde, totalul general prezentat în fişa de buget pentru Ministerul Educaţiei, însă acei bani nu includ doar bugetul Educaţiei, ci şi veniturile proprii, dintre care enumerăm taxele studenţilor, Ministerul fiind ordonator principal de credite. În acest caz, vorbim de 28 de miliarde de lei pentru Ministerul Educaţiei, dar nu trebuie să uităm că la aceşti bani se adaugă banii din bugetele locale şi importantele fonduri europene, care vor merge şi în direcţia şcolii româneşti (într-o proporţie pe care nu o cunoaştem deocamdată, PNRR fiind în proces de rescriere după ce a fost respins de Comisia Europeană, o palmă bine meritată de PNL, după ce au transformat documentul în armă electorală - să nu uităm ditamai evenimentul pe care l-au organizat în campania electorală pentru parlamentare. De departe printre cele mai groteşti show-uri electorale din istoria recentă). Nu vreau să sun precum mama ta când te sfătuieşte să îţi alegi mai bine partenerii în dragoste, dar nici la educaţie, cum nici în viaţa amoroasă nu ar trebui să fie totul doar despre bani. Nu e totul doar despre bani, dar arată total anapoda ca partidul care a transformat o pseudo-viziune de ţară - România Educată, în hashtag electoral, să gireze alocarea a 2,5% din PIB pentru Educaţie. Vorba aia, măcar să fi fost 3, adică jumătatea lui 6, mai aproape de media europeană, să arate rotund! Sorin Cîmpeanu s-a salvat, totuşi, şi de această dată, nu şi-a mai dat demisia (nu cred că vom mai avea un ministru precum profesorul Mircea Miclea, singurul care a avut tăria de a îşi da demisia atunci când educaţia a primit un procent infim din PIB), prezentând bugetul într-o manieră superficială, o manieră superficială care prinde la public, pentru că Sorin Cîmpeanu, o fi el în multe feluri, dar cu siguranţă nu este un comunicator slab.

Alocarea celui mai mic buget pentru Ministerul Educației, prin raportare la PIB, din ultimii 30 de ani, va fi „compensată” prin fondurile alocate pentru proiecte din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență. Propunerile de proiecte care ar putea să fie finanțate din fondurile europene de urgență, făcute la Palatul Cotroceni, includ o rețea pilot de școli verzi, construirea de creșe eficiente energetic și reforma digitală a Educației, potrivit unui document consultat de Edupedu.ro.

Documentul consultat de Edupedu.ro prevede ca în cadrul PNRR secțiunea de Educației să fie numită „România Educată”.

Prima „reformă” conține proiectul Rețeaua școlilor verzi

Este vorba despre „dezvoltarea unei rețele-pilot de școli sustenabile, prietenoase cu mediul, în care există o amplă autonomie decizională, promovând în procesul educațional valorile și prioritățile europene, respectul față de mediul înconjurător și cetățenia activă”. Rețeaua repsectivă ar trebui să aibă 200 de școli care să intre în pilotarea acestui sistem.

„Pilotarea unui sistem care oferă o mai largă autonomie școlilor selectate, în luarea deciziilor (curriculare, financiare, administrative), salarizare diferențiată bazată pe performanță și participare activă în selecția resursei umane, potrvit proiectului. În document este oferit și exemple:

• introducerea de cursuri la decizia școlii pe teme ce țin de protecția mediului, rolul STEAM (concept educațional ce se bazează pe ideea de educare a elevilor și studenților în cinci domenii: știință, tehnologii, inginerie, arte și matematică, folosind o abordare multi-disciplinară și aplicată) în promovarea sustenabilității, cetățenie activă și multiculturalitate;
• organizarea și asigurarea resurselor financiare pentru un club al elevilor axat pe neutralitate climatică;
• prioritizarea și alocare investițiilor în dotări și materiale didactice;
• stabilirea criteriilor de performanță pentru salarizare diferențiată etc.

Investiții în infrastructura școlară orientate pe următoarele direcții:

• siguranță (avize ISU, sanitare etc),
• calitate (spații adecvate, laboratoare de specialitate, dotări) și
• sustenabilitate (izolare termică, laboratoare de științe ale naturii, panouri solare, amenajare spații verzi, colectare selectivă etc)”.

Sunt date apoi exemple de investiții:

• laboratoare cu dotări adecvate pentru promovarea STEAM,
• laboratoare de științe ale naturii/mediu și sustenabilitate,
• spații verzi în care biodiversitatea este conservată,
• organizarea de cluburi ale elevilor axate pe zona de ecologie și protecția mediului etc.

Autoritățile din Timiș le cer părinților să nu-i mai trimită pe copii la școală "puțin răciți și bolnăviori", mai ales în pandemie, scrie tion.ro. "O cultură a respectului față de celălalt nu este dezvoltată!”, afirmă șeful Inspectoratului Școlar Județean Timiș, Marin Popescu.

Doi specialiști IT au explicat pentru Școala 9 caracteristicile tehnice ale tabletelor cumpărate de Ministerul Educației pentru programul „Școala de acasă”. Sunt potrivite pentru activitatea de la școala online, dar dacă vor fi folosite mai mult, nu vor atinge doi ani de viață, cred aceștia.

Ministerul Educației a livrat 250.000 de tablete către copiii care nu aveau cum să se conecteze la orele online. Acum, fac în continuare școală de acasă în jur de jumătate de milion de elevi.  Doi specialiști IT au analizat pentru Școala 9 tableta Vonino Magnet M50 care a ajuns la cei mai mulți dintre elevii înscriși în programul „Școala de acasă”. Diferențele tehnice între modelele de tablete sunt foarte mici. Prețul unitar pentru o tabletă a fost, cel mai mic, de 503 lei, fără TVA. De asemenea, în acest preț intră și conexiunea la internet pentru o perioadă de 24 de luni.

„Chiar dacă nu vorbim de specificații de top pentru această tabletă, totuși, reușește să fie una fiabilă, oferind și o autonomie a bateriei relativ bună, grație acumulatorului de 6000 mAh”, e de părere specialistul în analiza de date Antonio Glodeanu, de la Ana Online Solutions. Despre ecranul tabletei, acesta spune că „este unul mediu ca performanță, însă putem spune că e suficient pentru a face teme online, a citi documente și a urmări lecția video predată de profesor”.

„Aceasta nu este un dispozitiv nici măcar din gama medie, ci mai degrabă din gama entry-level”, crede Bogdan Cazacu, CEO-ul SecretChip Consulting. Dacă sunt folosite doar pentru școală, tabletele pot ține în jur de doi ani, dar cum deja au început să apară filmulețe pe internet despre cum „deblochezi” tableta ca să mai adaugi aplicații, e posibil ca după un an și jumătate să nu mai poată fi folosite.

Simularea evaluării naţionale pentru elevii clasei a VIII-a va începe la 29 martie, cu proba la Limba şi literatura română, informează un comunicat de presă al Ministerului Educaţiei.

La 30 martie va avea loc simularea la Matematică şi elevii aparţinând minorităţilor naţionale care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă vor susţine la 31 martie simularea probei la Limba şi literatura maternă.

Potrivit sursei citate, simularea examenului naţional de bacalaureat pentru elevii claselor a XII-a şi a XIII-a va începe la 22 martie, cu proba la Limba şi literatura română - proba E.a), care va fi urmată la 23 martie de simularea probei obligatorii a profilului - proba E.c).

La 24 martie va avea loc proba la alegere a profilului şi specializării - proba E.d) şi pe 25 martie, simularea probei la Limba şi literatura maternă- proba E.b).

Președintele SUA, Joe Biden, merită felicitări pentru gestul Statelor Unite de a se alătura eforturilor globale de combatere a schimbărilor climatice. Dar America și lumea trebuie să răspundă în mod eficient provocării. Ordinul executiv al lui Biden, din 20 ianuarie, de înființare a unui grup de lucru interinstituțional privind costul social al gazelor cu efect de seră este un pas deosebit de important.

Sarcina grupului este de a face o estimare mai bună a costului în dolari, pentru societate (și planetă), a fiecărei tone de dioxid de carbon sau alte tipuri de gaze cu efect de seră emise în atmosferă. Numărul, denumit costul social al carbonului (SCC – abrevierea în limba engleză) le oferă factorilor politici de decizie și agențiilor guvernamentale o bază pentru evaluarea beneficiilor proiectelor publice și a reglementărilor menite să reducă emisiile de CO2 – sau ale oricărui proiect sau regulament care ar putea afecta indirect emisiile.

Dacă grupul de lucru merge pe un număr mic, multe proiecte și reglementări de reducere a emisiilor nu vor mai continua, deoarece preţul va depăși beneficiile climatice estimate. Deci, este vital să obținem numărul corect, iar prin corect a se înţelege că el trebuie să fie mai mare decât a fost în trecut.

În linii mari, există două modalități de a afla acest cost. O metodă, utilizată de administrația președintelui Barack Obama, este de a încerca să estimezi direct daunele viitoare generate de emiterea unei unități suplimentare de carbon.

Din păcate, a pune în aplicare cum trebuie această tehnică este extraordinar de dificil. Modul în care a făcut-o administrația Obama a fost profund defectuos, ceea ce a condus la un SCC estimat prea scăzut, de 50 de dolari pe tonă până în 2030 (în dolarii din 2007). Chiar și înainte ca Donald Trump să devină președinte, prin urmare, lumea – și în special SUA – era pe punctul de a face prea puțin pe tema schimbărilor climatice.

Problema a stat în utilizarea de către administrația Obama a modelelor de evaluare integrată, care, așa cum sugerează și numele, integrează științele economice și de mediu pentru a calcula evoluția economiei și a climatului în secolul următor sau mai mult. Integrarea economiei și a mediului este lăudabilă, dar diavolul se ascunde în detalii. Aceste modele s-au dovedit a fi nesigure, generând game variate de estimări, care sunt extrem de sensibile la anumite ipoteze.

De exemplu, un rezultat important al unei versiuni populare a acestor modele este că ar trebui să acceptăm încălzirea globală de 3,5 grade Celsius în raport cu nivelurile preindustriale. Aceasta este cu mult mai mare decât limita de 1,5 – 2°C, pe care a adoptat-o ​​comunitatea internațională în acordul de la Paris din 2015. De fapt, grupul interguvernamental privind schimbările climatice a subliniat că riscurile asociate încălzirii globale de 2°C sunt mult mai mari decât la 1,5°C, deci riscurile la 3,5°C sunt, evident, încă şi mai mari.

Creșterea temperaturii cu 3,5°C rezultă din ipotezele făcute în model, inclusiv eșecul periculos de a lua în serios riscurile extreme pe care schimbările climatice negestionate le prezintă pentru mediul, viețile și economia noastră. Mai mult, modelele de evaluare integrată nu recunosc în mod adecvat rolul potențial al inovației și creșterea rentabilității la scară în acțiunile climatice.

O altă problemă cu metodologia folosită în perioada Obama este că a dezavantajat generațiile viitoare. O mare parte din beneficiul reducerii emisiilor constă acum în evitarea riscului schimbărilor climatice periculoase în deceniile viitoare. Asta înseamnă că trebuie să ne întrebăm cât de mult ne pasă de copiii și nepoții noștri. Dacă răspunsul este „nu mult”, atunci nu trebuie să facem prea multe. Dar dacă ne pasă de ei, acest lucru trebuie reflectat în mod corespunzător în calculele noastre.

Oficial, metodologia din epoca Obama a abordat această problemă făcând ipoteze cu privire la reduceri, arătând cât de puțin va valora un dolar anul viitor (și anul următor) comparativ cu ziua de azi. Administrația Obama a folosit o rată anuală de reducere de 3%, ceea ce înseamnă că, pentru a economisi 1 dolar în 50 de ani, am fi dispuși să cheltuim doar 22 de cenți astăzi; pentru a economisi 1 USD în 100 de ani, am fi dispuși să cheltuim mai puțin de cinci cenți.

Nu există nicio justificare etică pentru a acorda atât de puțină greutate bunăstării generațiilor viitoare. Dar nu există nici măcar o justificare economică, odată luat în calcul riscul.