EȘTI AICI:
Revista presei – 13 ianuarie 2021

Revista presei – 13 ianuarie 2021

Revista presei – 13 ianuarie 2021
Doi din 3 angajați ai sistemului de învățământ doresc să se vaccineze / Rata din mai multe școli s-a situat în prima perioadă pe undeva pe la 66% – Cîmpeanu despre rezultatele preliminare la chestionarul privind disponibilitatea de vaccinare a personalului din învățământ
edupedu.ro

Până acum, doi din trei angajați din preuniversitar sunt dispuși să se vaccineze împotriva COVID-19, a declarat ministrul Sorin Cîmpeanu la Libertatea. Este vorba de 66% din personalul didactic al mai multor școli care au răspuns la chestionarul privind disponibilitatea de vaccinare, acestea fiind datele parțiale, cele finale vor fi comunicate vineri, a mai spus ministrul.

De asemenea, în cazul unei universități, „în primele 40 de minute de la deschiderea platformei, raportul a fost 88% pentru vaccinare, 12% împotriva vaccinării”, a mai spus Cîmpeanu.

  • Va conta în decizie și răspunsul pe care-l vom primi la sfârșitul aceste săptămâni, în ziua de vineri, cu privire la disponibilitatea de vaccinare a personalului din învățământ. Avem date parțiale.
  • Sunt situații în care, în cadrul unei universități, în primele 40 de minute de la deschiderea platformei, raportul a fost 88% pentru vaccinare, 12% împotriva vaccinării.
  • Avem multe unități de învățământ preuniversitare care s-au situat în prima perioadă pe undeva pe la 66%, deci doi din trei angajați ai sistemului de învățământ doresc să se vaccineze. Avem și situații în care rata de vaccinare este mai scăzută.
  • Nu o să mă antepronunț, s-au făcut deja sondaje pe eșantioane limitate. În data de 15 ianuarie, după-amiază, la orele 16:00, vom avea rezultatul exact al interogării cu privire la disponibilitatea de vaccinare a fiecăruia dintre cei 340.000 de angajați ai sistemului de învățământ din România.
  • Acest rezultat nu condiționează deschiderea școlilor, însă m-aș bucura să înțelegem cu toții că fiecare profesor ce se va vaccina va însemna o creștere a siguranței în școli pentru elevi și profesori.
Revista presei – 13 ianuarie 2021
Iohannis, despre schimbarea directorilor de scoli: "Ce s-a facut acum a fost de azi pe maine, la repezeala"
ziare.com

Presedintele Klaus Iohannis a declarat marti seara, referitor la schimbarea directorilor de scoli, ca actiunea nu a fost pregatita din timp de Ministerul Educatiei si "ce s-a facut acum a fost de azi pe maine, la repezeala".

El a adaugat ca atunci cand vor avea loc primele concursuri pentru aceste functii va urmari cum se respecta principiul meritocratiei.

Iohannis a fost intrebat, in conferinta de presa de marti, despre schimbarea unor directori de scoli.

El a afirmat ca este o actiune care nu a fost pregatita din timp de Ministerul Educatiei, stiut fiind faptul ca mandatele multor directori de scoli se terminau in 9 ianuarie, mentionand ca pentru unii dintre ei mandatele au fost prelungite.

"Cred ca vom putea vorbi de o Romanie normala si Romanie educata abia dupa ce terminam cu aceasta pandemie, organizam concursuri ca la carte si atunci vom intra in normalitate. Ce s-a facut acum a fost de azi pe maine, la repezeala, ori s-au prelungit mandatele, ori s-au dat mandate noi pentru cateva luni de zile", a spus Iohannis.

El a adaugat ca atunci cand vor avea loc primele concursuri va urmari "cu foarte mare atentie cum se respecta principiul meritocratiei in aceste chestiuni".

Revista presei – 13 ianuarie 2021
Instituţia orei de dirigenţie
dw.com/ro

Profesorii și învățătorii, în marea lor majoritate, nu știu pedagogie. Sau dacă știu, nu o aplică. Orele de școală sînt aride, cadrele didactice predau mecanic, elevii fiind priviți doar ca receptori ai informației prevăzute în programa școlară. Pedagogia oferă calea prin care relația profesor-elev să fie una prin care dascălul să se apropie cu abilitate de personalitatea școlarului, în așa fel încît acesta să simtă că nu este un simplu anonim în sala de clasă.

Cadrele didactice din România alături de cele din Cipru au cele mai puține ore de predare la clasă din Europa. Pe de altă parte, timpul destinat pregătirii orelor este unul destul de generos în raport cu media europeană.

Sistemul de învățămînt are zeci de mii de suplinitori, mai ales în mediul rural, iar la examenele de titularizare profesorii obțin nu de puține ori media cinci. Acești educatori aproape corigenți își găsesc, iată, locul la catedră, în condițiile în care multe cadre didactice au dispărut din sistem, iar numărul de elevi din învățămîntul primar și gimnazial a scăzut în ultimii treizeci de ani cu aproape un milion.

Statisticile arată că sînt situații în care la 1500 de elevi există un singur psiholog școlar, în situația dramatică în care rata depresiilor în rîndul școlarilor este tot mai mare de la an la an. În această situație, timpul mediu pe care un psiholog îl poate folosi pentru a acorda asistență de specialitate fiecărui elev s-ar rezuma la de cîteva minute.

Revista presei – 13 ianuarie 2021
DIGITALIZARE - Digitalizarea administrației fiscale din România, pe calea cea bună. Ce măsuri așteptăm în 2021?
spotmedia.ro

Țara noastră se află, de mai mulți ani, pe locuri codașe în UE la digitalizare şi colectarea taxei pe valoarea adăugată (TVA), potrivit studiilor realizate de Comisia Europeană.

Deficitul de încasare la TVA în România (diferența dintre veniturile din TVA preconizate și cele încasate efectiv) s-a situat la 33,8% în 2018, iar pentru 2020 este estimat să se adâncească la 37,4% pe fondul blocajelor cauzate de pandemie, potrivit celui mai recent raport publicat de Comisia Europeană.

Având în vedere experiența țărilor vecine, introducerea sistemului SAF-T ar putea determina scăderea deficitului de încasare la TVA, demonstrându-se a fi benefic atât pentru contribuabili (procedura de control fiscal va fi mai puțin îngreunată, pregătirea datelor esențiale pentru declarare și control va fi automatizată, rambursarea de TVA va fi posibilă într-un timp mai scurt, diminuarea concurenței neloiale etc.), cât și pentru administrația fiscală (va avea acces permanent la toate operațiunile efectuate de către contribuabili, evaziunea fiscală se va reduce datorită identificării mai rapide a tranzacțiilor care prezintă un risc ridicat de fraudă etc.).

Așadar, analizând impactul generat de implementarea acestui sistem în economiile altor state, introducerea SAF-T poate fi considerată un prim pas în digitalizarea sistemului fiscal din România, care va duce la creșterea veniturilor la bugetul de stat, prin extinderea gradului de colectare și diminuarea deficitului de încasare la TVA.

Cu toate acestea, efectele implementării noului sistem se vor resimți abia în anii care urmează.

Sistemul SAF-T a contribuit, incontestabil, la succesul unei mai bune colectări a taxelor în ultimii ani în statele în care a fost implementat (de exemplu Polonia), însă acesta nu a fost singurul instrument utilizat pentru îmbunătățirea situației finanțelor publice.

Mai multe state membre ale UE utilizează în prezent raportarea electronică a unor documente, realizează controale fiscale online și au în funcțiune casele de marcat cu jurnal electronic.

Revista presei – 13 ianuarie 2021
EUROPA - Depresivi, angoasaţi, blazaţi - studenţii din Franţa, fără perspective din cauza pandemiei de Covid
rfi.ro
Universităţile şi studenţii din Franţa sunt în mare dificultate. Uitate de pe lista „priorităţilor” guvernamentale, „universităţile din Hexagon trăiesc o mare suferinţă” nota zilele trecute editorialistul ziarului Le Monde. Constrângeri sanitare în permanenţă schimbate, ezitări privind prezenţa sau nu a studenţilor în localuri – tinerii care studiază azi în Franţa sunt foarte descurajaţi.
Relaţii sociale şi amicale egale cu zero, fără perspective de viitor, angoasaţi de ipoteza eşecului, mulţi dintre ei deprimaţi – e puţin probabil ca tinerii de azi să rămână cu amintiri plăcute din anii studenţiei.Când izolaţi în camere de cămin minuscule, când nevoiţi să revină acasă la mama şi la tata unde nici acolo condiţiile de învăţat nu sunt ideale, studenţii francezi trec prin perioade foarte grele, probabil ca mulţi alţi semeni de-ai lor de pe alte meridiane.Cum nota însă zilele trecute editorialistul de la Le Monde, „universităţile anglo-saxone au adoptat politici mai radicale dar care au avut darul de a fi mai clare. Incă de anul trecut, multe dintre ele au decis să închidă porţile fie un semestru, fie un an întreg, pentru a preda totul online. In Franţa însă, autorităţile au ezitat – şi continuă să o facă – în permanenţă. După ce au închis porţile universităţilor la prima carantină naţională din primăvara trecută, le-au redeschis apoi în toamnă dar doar pentru două luni – septembrie-octombrie – după care iarăşi s-au închis complet”. Iar orizontul e pentru moment neclar. Cert este însă că o redeschidere a instituţiilor de învăţământ superior pe 20 ianuarie – ipoteză vehiculată în decembrie de guvern – devine tot mai ipotetică având în vedere situaţia sanitară din ţară.Problema este că şi la acest capitol, există un soi de învăţământ cu două viteze. Astfel, elevii din clasele pregătitoare – cele care-i pregătesc pe tineri pentru concursurile la marile şcoli – şi studenţii care pregătesc brevetul tehnic – BTS, diplomă în doi ani – au putut veni din vară şi până acum în permanenţă în licee – localurile unde li se predau aceste cursuri. In schimb, universităţile, acolo unde merg în general tinerii mai puţin favorizaţi pe plan social şi unde cursurile sunt mai puţin riguroase, studenţii stau acasă de două luni şi pentru încă o perioadă nedeterminată, pentru a urmări – pentru cei care pot, adică au material adevcat şi conexiune internet corectă – cursuri online, predate adesea de profesori care nu sunt nici ei nişte aşi ai predării la distanţă.
Revista presei – 13 ianuarie 2021
PIAȚA MUNCII - Firmele au continuat să angajeze în 2020, în pofida pandemiei. Mulți angajați reclamă însă un stres crescut și spun că au ajuns deja la epuizare
profit.ro

Piața muncii a trecut printr-o schimbare bruscă în 2020, ca urmare a pandemiei de Covid-19, iar efectele au fost resimțite fără întârziere atât de angajatori, cât și de candidați. Deși au fost domenii și firme puternic afectate de criza epidemiologică, măsurile de sprijin guvernamental vizând păstrarea relațiilor de muncă și sectoarele care au cunoscut creșteri importante în 2020 au contrabalansat din impactul negativ în domeniile afectate. Astfel, mai ales în ultimul semestru din 2020, s-a observat o creștere a numărului locurilor de muncă cu 5% față de aceeași perioadă a anului trecut, în contextul în care tot mai mulți angajatori au căutat să angajeze personal din categoriile white collar (angajați birouri) și blue collar (lucrători).

Din totalul locurilor de muncă active în 2020, mai mult de jumătate (52%) au fost din categoria white collar, 33% au fost joburi din categoria blue collar, în timp ce 15% au fost joburi pentru poziții de management și coordonare echipe. Joburile remote, care au putut fi desfășurate de acasă (work from home), au fost  vedeta anului pandemic astfel că, în 2020, candidații au efectuat în total peste 600.000 de căutări pentru joburi în care activitatea de zi cu zi poate fi desfășurată de oriunde. În ceea ce privește perspectiva joburilor remote în 2021, este estimată o nouă creștere, de aproximativ 60% față de 2020, pentru joburile white collar în sistem work from home. Cei mai mari angajatori ai anului 2020 au fost companiile care activează în domenii precum retail, medical&pharma, IT&C, financiar-consultanță, construcții și BPO. Cumulat, cele șase domenii au fost responsabile pentru mai mult de 60% din numărul de locuri de muncă pentru care angajatorii au postat anunțuri pe platforma BestJobs, în perioada ianuarie-decembrie 2020. Chiar dacă pandemia a modificat într-o mare măsură întreg procesul de recrutare, angajatorii au continuat să fie activi în contactarea candidaților, iar în 2020 volumul total al contactărilor directe din platformă a crescut cu 19% față de 2019. În același timp, și interesul angajaților în ceea ce privește căutarea unui un nou job sau, cel puțin, de a evalua ofertele angajatorilor a crescut. În „anul pandemic”,  numărul total de aplicări pentru joburi noi a fost cu 58% mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut. Cele mai căutate locuri de muncă în 2020 au fost în domenii precum transport - cu peste 260.000 de căutări, financiar-contabilitate - cu peste 250.000 de căutări, transport - cu peste 75.000 de căutări, inginerie - cu peste 54.000 de căutări, medical&pharma - cu aproape 180.000 de căutări, IT&C - cu peste 160.000 de căutări și vânzări - cu peste 145.000 de căutări de joburi.

Revista presei – 13 ianuarie 2021
Planurile cadru pentru liceu: o programă cu mai multe ore de religie decât de fizică. Cercetătorul Cristian Presură explică de ce ar trebui privilegiată cunoașterea științifică
rfi.ro

Noile planuri-cadru pentru liceu și școala profesională au fost lansate în dezbatere publică de Ministerul Educației. Este vorba despre documentele care stabilesc ce materii vor studia elevii începând cu clasa a IX-a, precum și de numărul de ore alocat acestor discipline, pe săptămână.

Cristian Presură, cercetător la compania Philips în Olanda, atrage atenția că planurile conțin, de exemplu, mai multe ore de religie decât de fizică și explică- doar un licean la profilul teoretic real va face mai multe ore de fizică decât de religie, pe tot parcursul celor 4 ani de studiu.Mai ales în acest context sanitar complicat, în care teoriile conspirației și știrile false abundă, e important să fie privilegiată informația științifică, crede cercetătorul care avertizează că altfel nici un stat nu poate fi competitiv la nivel mondial. Corelarea programei școlare la piața muncii, manuale diferențiate în funcție de aptitudinile elevului și aplicarea în practică a noțiunilor acumulate sunt alte probleme vechi ale școlii românești care ar trebui soluționate, mai spune Cristian Presură.“Informația științifică este foarte importantă dacă vrem să avem o economie performantă. Trăim într-o societate globală în care bunăstarea este dată de performanța economiei. Ca să faci față unei economii globale, tu trebuie să ai o economie foarte performantă și în felul acesta să ai bunăstare la tine în țară.…De ce? Pentru că așa sunt mecanismele economiei globale. Cum construiești o economie performantă? O construiești pe baza cunoașterii științifice.….Că vorbim de matematică, de fizică, de biologie, toată aceasta este informație științifică… Una dintre probleme, cea pe termen scurt, este problema manualelor. Și a programei, care nu trebuie să mai fie veche, plina cu lucruri de care elevul nu este interesat, ci lucruri utile pentru elev, adaptate la realitatea concretă.…Schimbarea, dacă va fi, va fi foarte mică, pentru că sistemul în esență este același și sistemul decide.“

Revista presei – 13 ianuarie 2021
ECONOMIE - Argo Blockchain, o companie care minează bitcoin şi care a crescut cu 1.400% într-un an, crede că piaţa criptomonedelor are nevoie de mai multe reglementări
ZF.RO

Câştigurile colosale aduse de bitcoin în ultimele luni atrag din ce în ce mai mult atenţia regelementatorilor asupra pieţei criptomonedelor, iar unii actori din piaţă consideră că o nouă serie de reglementări ar putea avea un impact pozitiv asupra monedelor digitale, potrivit Bloomberg.

Argo Blockchain este o companie care minează bitcoin, iar acţiunile companiei listate la Londra au crescut cu 1.400% în ultimul an. Peter Wall, CEO-ul Argo Blockchain, a declarat că el vede bitcoin „mergând într-o singură direcţie”, pe măsură ce interesul în acest sector creşte, iar investitorii instituţionali îşi exercită acest interes. În mod natural, evoluţia atrage şi atenţia autorităţilor de reglementare.

„Ca orice alt sector, va trece printr-un dans cu regulatorii, un fel de înainte-înapoi. Noi credem că sunt bune câteva balustrade”, a declarat Peter Wall.

Mediul de reglementare pentru criptomonede se află încă la început în mare parte, însă analiştii sunt de părere că regulile se vor dezvolta pe măsură ce industria va creşte. Autoritatea de supraveghere financiară din Marea Britanie a interzis recent vânzarea instrumentelor derivate pentru criptomonede către investitorii de retail şi i-a avertizat pe cumpărători că riscă să îşi piardă toţi banii.

În SUA, multe firme de investiţii au încercat să creeze ETF-uri, însă s-au lovit de refuzul autorităţii de supraveghere financiară (SEC).

UVT utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru.

Te informam ca ne-am actualizat politicile pentru a integra in acestea si in activitatea curenta a UVT cele mai recente modificari propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrareadatelor cu caracter personal si pentru a citi si intelee continutul Politicii Cookie.

Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie.

Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmand instructiunile din Politica de Cookie.