EȘTI AICI:
Revista presei – 12 februarie 2021

Revista presei – 12 februarie 2021

Revista presei – 12 februarie 2021
A fost înființat Consiliul de Strategie și Consiliere Economică (C.S.C.E.) al CJ Timiș
debanat.ro

A fost înființat Consiliul de Strategie și Consiliere Economică (C.S.C.E.), un mecanism de colaborare directă al insitituției cu mediul economic și universitar, acesta va ajuta la realizarea unei strategii de dezvoltare economico-socială a județului.

Din cadrul CSCE vor face parte președintele CJ, primarii Timișoarei și Lugojului, rectori ai universităților publice și reprezentanți ai mediului de afaceri și ai corpului consular. Joi a avut loc prima întâlnire CSCE, în format hibrid, atât fizic cât și online, unde au participat peste 60 de reprezentanți ai mediului de afaceri, fiind transmise invitațiile de aderare la Consiliu.

Pentru o interacțiune permanentă între membrii consiliului, s-a propus înființarea unui birou permanent format din cinci reprezentanți ai mediului de business care să dețină un mandat de un an, doi rectori – desemnați de către cele patru universități, președintele CJ, primarii municipiilor Timișoara și Lugoj, cât și un reprezentant al corpului consular. Totodată, în cadrul întâlnirii de joi a fost lansată invitația participanților de a face parte din Consiliul de Strategie și Consiliere Economică, urmând ca în prima jumătate a lunii martie să se realizeze o ședință de lucru pentru fundamentarea direcțiilor de dezvoltare economică a județului și posibilitățile de intervenție ale Consiliului Județean Timiș.

Revista presei – 12 februarie 2021
Patru elevi din Timiș, depistați pozitiv cu SARS-CoV-2
renasterea.ro

Închiderea școlilor din România s-a dovedit a fi o măsură prea puțin eficientă în încercarea de a reduce riscul răspândirii infecției cu SARS-CoV-2 în rândul populației. Aceasta, întrucât a continuat să existe o mobilitate accentuată în rândul populației, cu excursii și ieșiri în și din afara localităților, cu interacțiuni interumane fără respectarea măsurilor de distanțare fizică și portul măștilor.

Astfel, la câteva zile de la reîntoarcerea în clase, au fost deja identificate mai multe cazuri de elevi și de profesori infectați cu COVID-19. În ultimele zile, la nivelul județului Timiș, 19 elevi și 16 cadre didactice au fost depistate pozitiv. Cea mai mare parte dintre aceștia nu au fost însă prezenți la clase de la debutul celui de-al doilea semestru, aflându-se în scenariul și în ciclurile de învățământ care impun desfășurarea activităților didactice doar online.

Patru elevi, însă, care au participat la activități didactice față în față – doi din Timișoara, de la ciclul primar, unul de la Sânnicolau Mare (ciclul gimnazial), iar celălalt din Gătaia (ciclul liceal) – au fost fost depistați pozitiv în ultimele două zile. Clasele în care acești elevi învață au fost închise și dezinfectate, iar cursurile transferate în sistem online pentru o perioadă de14 zile. Niciunul dintre 16 profesori depistați pozitiv nu a predat fizic la clasă de la începutul celui de-al doilea semestru.

Revista presei – 12 februarie 2021
‘Medicina e greu de facut online’. Studentii se intorc la cursuri si in spitale la Timisoara. Sistemul in care vor invata.
opiniatimisoarei.ro

Dupa scoli, vine randul universitatilor sa inceapa cursurile. Autonomia invatamantului superior face ca fiecare institutie sa isi stabileasca propriile reguli. In timp ce majoritatea facultatilor de Medicina din tara au ales ca studentii sa faca macar practica, stadiile si unele cursuri in amfiteatre, facultatile tehnice si nu numai au ales sa continue in sistemul online.

Universitatea de Medicina si Farmacie din Timisoara va incepe semestrul intr-un sistem hibrid. Stadiile clinice, laboratoarele si lucrarile practice vor fi cu prezenta fizica in timp ce la cursuri, in functie de numarul de studenti din fiecare serie, se va stabili daca se va continua in sistem online sau in amfiteatre.

‘Nu mai putea continua online, era prea mult deja. S-a pierdut un semestru anul trecut, un semestru anul acesta. Eu spun ca s-a pierdut, nu ca nu s-a facut scoala online, dar Medicina e foarte greu de facut online. Medicina presupune contact al medicului cu pacientul si faptul ca acest lucru nu s-a intamplat poate sa aduca anumite gauri in stiinta studentilor‘, explica rectorul Universitatii de Medicina si Farmacie Timisoara prof. Octavian Cretu.

In salile de curs, in amfiteatre, dar si in salile de seminarii s-a facut dezinfectie. Au fost reamenajate salile de lectura astfel inca numarul celor care vor sa studieze sa respecte normele sanitare in vigoare. De asemenea, au fost amplasate dozatoare cu dezinfectant pe coridoarele universitatii.

In ceea ce-i priveste pe studentii straini, numarul lor fiind destul de mare la Timisoara, acestora li se va permite sa faca orele in sistem online, fara a fi nevoiti sa vina in Romania.

‘Studentii vor fi incurajati sa participe la serviciile de garda ale clinicilor universitare, astfel incat sa nu aglomeram numarul studentilor pe sectiile clinice unde se vor efectua stadii, fie cu timp partial, fie prin alternarea unor grupuri mai mici de studenti’, a precizat rectorul Universitatii de Medicina si Farmacie Timisoara prof. Octavian Cretu.

Revista presei – 12 februarie 2021
Klaus Iohannis: Am reușit să cristalizăm domeniile unde putem să facem diferența cu banii din PNRR – digitalizarea educației, dotarea laboratoarelor, construirea de școli verzi
edupedu.ro

Președintele Klaus Iohannis a anunțat domeniile din educație care vor fi finanțate din banii europeni prevăzuți în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). “Noi am căutat împreună cu ministerul [Educației – N.Red.] cele mai bune zone în care pot fi solicitați bani pentru a face școala românească mai bună”, a declarat Iohannis, care a precizat că “primul domeniu este digitalizarea. Învățământul românesc trebuie digitalizat, asta înseamnă și calculatoare, și tablete pentru toți elevii, dar înseamnă platforme digitale pentru învățământ online, fiindcă o să mai avem învățământ online, înseamnă digitalizarea întregului sistem, trebuie să avem o dată toate datele la un loc”.

“Este nevoie de materiale pentru învățământul online, e nevoie de materiale auxiliare, e nevoie de pregătirea profesorilor și a învățătorilor pentru învățământul online. Deci digitalizarea e un capitol mare și greu și poate fi rezolvat cu acești bani europeni”, a continuat Iohannis.

Al doilea domeniu în care banii europeni ar urma să finanțeze prioritar educația ține de mobilierul școlar: “de dotarea laboratoarelor, de dotarea bibliotecilor, de dotarea tuturor școlilor cu material didactic, cu material didactic auxiliar“, a declarat președintele.

Al treilea capitol este modernizarea școlilor, precum și construirea de școli verzi.

Peste 70% din totalul elevilor din România au reînceput fizic școala de luni, 8 februarie, a declarat președintele Klaus Iohannis, la finalul unei întâlniri cu ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu.

Revista presei – 12 februarie 2021
Universitatea Babeș-Bolyai – scrisoare deschisă către premierul Cîțu: E nevoie de schimbări fundamentale pentru relația dintre universități și mediul socio-economic
edupedu.ro

Universitățile și mediul socio-economic au nevoie de schimbări “fundamentale” în  legislația care acoperă legăturile dintre cele două medii – de la măsuri care să permită angajarea fondurilor dobândite direct din mediul privat la modificări fiscale, flexibilitate în achizițiile publice sau măsuri privind participațiile minimale ale universităților, arată Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj Napoca într-o scrisoare deschisă transmisă premierului Florin Cîțu. “Vă solicităm sprijinul pentru o modificare fundamentală de arhitectură și viziune în legislația relevantă pentru relația dintre universități și mediul socio-economic”, pentru a crește performanța instituțiilor de învățământ superior, se arată în scrisoarea semnată de rectorul Daniel David.

Exemple de măsuri menționate în scrisoare:

  1. Stabilirea unor excepții normative care să permită angajarea fondurilor dobândite direct din mediul privat sau prin colaborări cu mediul privat fără utilizarea mijloacelor generale de angajare a cheltuielilor publice.
  2. Modificarea legislației fiscale, astfel încât finanțările acordate de mediul privat să se bucure de regimul de facilitate fiscală reală.
  3. Stabilirea de excepții normative care să flexibilizeze regimul achizițiilor publice pentru necesarul de produse și servicii specifice destinate activităților de cercetare-dezvoltare-inovare din universități.
  4. Elaborarea de acte normative care să prevadă participațiile minimale ce pot fi asumate de universități, precum și crearea unui mecanism normat care să asigure selectarea partenerului din mediul privat în mod simplificat, în baza autonomiei universitare.
  5. Adoptarea de norme care să garanteze un regim special deschis și neîngrădit de cheltuire a fondurilor avansate de universități către societățile comerciale pe care le creează singure sau prin asociere.
Revista presei – 12 februarie 2021
Analiză a Consiliului Fiscal - Marile companii de stat profitabile nu pot compensa pierderile de miliarde ale celorlalte, peste 800
cursdeguvernare.ro

Companiile cu capital majoritar de stat au înregistrat pierderi nete cumulate de 1,8 miliarde de lei în 2019, în ciuda profitului net de 3,7 miliarde de lei ale celor mai profitabile 5 dintre ele. Și acestea și-au diminuat profitul cu 900 de milioane de lei față de 2018, potrivit unei analize a Consiliului Fiscal.

Majoritatea covârșitoare a celorlalte 822 de companii incluse în analiză au înregistrat „o adâncire abruptă a pierderilor până la 5,5 miliarde de lei, de la un nivel anterior de 2 miliarde de lei. (…) „Indicatorii economico-financiari ai companiilor de stat din România au suferit o deteriorare amplă pe parcursul anului 2019, rezultatul net agregat obținut de acestea reintrând în teritoriu negativ după 6 ani de valori pozitive (2013-2018)”, spune analiza citată.

Una dintre principalele cauze ale înrăutățirii rezultatelor companiilor de stat este desemnarea conducerilor acestora după criterii de clientelism politic – fapt sesizat indirect de analiza Consiliului Fiscal prin semnalarea deficiențelor de guvernanță corporatistă induse de legea 111/2016, de aprobare a OUG 101/ 2011.

„În pofida recomandărilor instituțiilor financiare internaționale de a consolida progresele realizate, modificările aduse prin Legea nr. 111/2016 de aprobare a Ordonanței de Urgență nr. 109/2011 (implementate în anul 2018), au limitat drastic sfera de aplicare a principiilor bunelor practici de guvernanță corporativă în companiile de stat, prin restrângerea semnificativă a numărului de companii de stat supuse acestei legi”.

Numirile de conduceri interimare, pe termen redus de 4 luni, cu prelungiri repetate, a devenit curând „Metoda 4 luni” de eludare a gubernanței corporatiste, la companiile unde numiri pe perioade mai lungi nu erau posibile. Consecințele au fost întârzieri greu de recuperat în dezvoltarea țării.

Revista presei – 12 februarie 2021
Proiectul bugetului pentru anul 2021 a fost publicat: deficit de peste 87 de milioane de lei
adevarul.ro

Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2021 a fost publicat, joi seară, pe site-ul Ministerului Finanţelor. Acesta prevede că bugetul de stat se stabileşte la venituri în sumă de 174.102,0 milioane lei, iar la cheltuieli în sumă de 318.456,6 milioane lei credite de angajament şi în sumă de 261.451,7 milioane lei credite bugetare, cu un deficit de 87.349,7 milioane lei.

Cele mai importante măsuri ale proiectului de buget pentru anul 2021 sunt:

- menţinerea cuantumului brut al salariilor de bază/soldelor de funcţie/salariilor de funcţie /indemnizaţiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, precum şi a indemnizaţiilor aferente funcţiilor de demnitate publică şi funcţiilor asimilate acestora, prevăzute în anexa nr. IX la Legea-cadru nr. 153/2017, la nivelul acordat pentru luna decembrie 2020;

- menţinerea în anul 2021 a cuantumului sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2020, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii;

- menţinerea în 2021 a cuantumului indemnizaţiei de hrană la nivelul stabilit pentru anul 2020;

- neacordarea de premii şi a indemnizaţiei de vacanţă prevăzută de Legea-cadru nr. 153/2017; - compensarea orelor suplimentare pentru personalul bugetar numai cu timp liber corespunzător;

- pentru poliţişti şi cadre militare se menţin reglementările din anii anteriori care vizează acordarea drepturilor salariale pentru activitatea desfăşurată în zilele de sărbători legale;

- prelungirea folosirii voucherelor de vacanţă emise în anul 2019 şi anul 2021 până la sfârşitul anului 2021 şi suspendarea emiterii de vouchere de vacanţă pentru anul 2021 de către autorităţile şi instituţiile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, inclusiv activităţile finanţate integral din venituri proprii, înfiinţate pe lângă instituţiile publice, precum şi serviciile publice autonome de interes naţional, cu personalitate juridică, reglementate prin Legea nr.41/1994;

- studenţii înmatriculaţi la forma de învăţământ cu frecvenţă, în instituţiile de învăţământ superior acreditate, în vârstă de până la 26 de ani, beneficiază de tarif redus cu 50% pe mijloacele de transport local în comun, transportul intern auto, transport intern feroviar la toate categoriile de trenuri şi naval. Studenţii orfani sau proveniţi din casele de copii beneficiază de gratuitate pentru aceste categorii de transport.

 

Revista presei – 12 februarie 2021
PIAȚA MUNCII - Politicile publice din ultimii ani au făcut ca piața muncii să fie deformată
dilemaveche.ro

Societatea românească trece printr-un moment delicat. Politicile publice din ultimii ani au făcut ca piața muncii să fie deformată. Și mai mult decît piața muncii, mentalitatea muncii este viciată. În urmă cu doi-trei ani, atunci cînd salariile au început să crească atît în administrația centrală, cît și în cea locală, antreprenorii au constatat că o parte din angajații lor se duc să se angajeze la stat.

Fenomenul s-a extins și a ajuns într-o zonă aproape periculoasă. Aspirațiile tinerilor sînt astăzi angajarea la stat, nu antreprenoriatul și nici creșterea în carieră într-o companie privată. Cei mai mulți dintre ei își doresc un loc călduț la stat, cu un salariu bunicel, cu un program lejer și cu minime responsabilități. Sectorul privat nu poate oferi aproape nimic din toate acestea. România este unul dintre puținele state europene în care, în medie, salariile din sectorul public sînt mai mari decît cele din mediul privat.

Acum, nu facem decît să constatăm rezultatele. Procesul a început cu mai bine de un deceniu în urmă, în anii 2006-2008. Atunci, aparatul bugetar a căpătat proporții pe baza a două evenimente. Intrarea României în Uniunea Europeană și creșterea economică. Pătrunderea în Uniunea Europeană a fost un bun prilej pentru guvernul de atunci să umfle cu personal instituțiile pe care aderarea la Uniunea Europeană le presupunea. Guvernul a populat în exces instituțiile publice, iar creșterea economică i-a dat prilejul să crească salariile. Adevărul este că politicienii s-au putut abține foarte rar să transfere beneficiile creșterii economice către sectorul public. Nu este vorba doar despre măriri de salarii și angajări, ci despre inventarea sporurilor, despre oferirea de tichete de vacanță și, în ultimă instanță, despre construirea pas cu pas a sistemului de pensii speciale.

Revista presei – 12 februarie 2021
UE - Parlamentul European: Rețelele de socializare trebuie reglementate pentru a apăra democrația
euractiv.ro

Eurodeputații cer exercitarea controlului democratic asupra giganților tehnologici pentru a garanta libertatea de exprimare.

În cadrul unei dezbateri cu secretarul de stat pentru afaceri europene, Ana Paula Zacarias, din partea Președinției portugheze a Consiliului, și cu vicepreședinta Comisiei, Věra Jourová, aproape toți vorbitorii au criticat vasta putere a rețelelor de socializare și impactul lor îngrijorător asupra politicii și libertății de exprimare.

Citând diverse decizii luate de rețele pentru a cenzura conținutul sau conturile, mulți eurodeputați au subliniat lipsa unor norme clare care să reglementeze astfel de decizii și lipsa transparenței în practicile giganților tehnologici, potrivit unui comunicat al PE.

Aceștia au îndemnat Comisia să abordeze această chestiune în Actul legislativ privind serviciile digitale și în Actul privind piețele digitale, precum și ca parte a Planului de acțiune pentru democrație.

Majoritatea vorbitorilor s-a concentrat asupra necesității de a oferi securitate juridică pentru situațiile când este eliminat conținut online și de a se asigura că astfel de decizii aparțin autorităților responsabile din punct de vedere democratic, și nu companiilor private, pentru a proteja libertatea de exprimare.

Revista presei – 12 februarie 2021
EDITORIAL - Bolnavul fericit. Invazia publicitara a medicamentelor
ziare.com

Stimati cititori, va asigur ca titlul acestei scrieri nu este gresit. Poate va ganditi ca am vrut sa scriu despre domnul Argan, celebrul personaj din piesa " Bolnavul inchipuit" a lui Moliere.

Nici vorba de asa ceva!

Vreau sa scriu chiar despre un bolnav fericit, nimeni altul decat cetateanul roman. Ce bucurie poate fi mai mare pentru cetateanul roman decat sa se imbolnaveasca, el sau familia lui? Numai atunci poate avea parte de acea mirifica fericire de a merge la farmacie. Toti membrii familiei se bucura ca a dat boala peste ei si se pot in sfarsit duce si ei in acel loc al beatitudinii celeste unde cu o ospitalitate debordanta doamnele si domnii farmacisti ii intampina cu sute de oferte atragatoare pentru capsule si siropuri miraculoase cu efecte mai benefice chiar decat jaratecul care a transformat gloaba lui Harap Alb in armasar focos.

Desigur, stimati cititori, v-ati dat seama ca cele de mai sus sunt o transcriere de pamflet a valului de reclame cu care societatile farmaceutice au inundat toate formele de exprimare ale mass mediei. Adevarate kitsch-uri, aceste reclame frizeaza absurdul si indecenta prin incercarea de a prezenta suferinta bolii ca pe o bine venita oportunitate de fericire.

Invazia publicitara a industrie si distributiei de medicamente nu este specifica doar Romaniei. Se remarca o crestere a acestui tip de advertising in toate tarile lumii conform publicatiei "Leem-les enterprises du medicament: etude:" Covid-19 et vaccins.2.02.2021"). Este adevarat ca nu peste tot se foloseste stilul publicitatii romanesti de "carnaval la Rio" cu cantece, dansuri si voie buna, dar ponderea publicitarii medicamentelor este peste tot in crestere.

Putem interpreta acest fenomen ca fiind stricto senso o politica de marketing comuna cu orice alta politica de promovare si marketing pentru orice alte produse.

Putem insa considera aceasta campanie publicitara si ca pe un element de caracterizare a transformarilor profunde pe care le inregistreaza modelul de functionare si dezvoltare al economiei globale. Poate fi semnalul intrarii omenirii intr-o etapa in care raporturile de dependenta economica dar si de putere politica dintre principalele puteri ale lumii se reevalueaza si se restructureaza.

Publicitatea, devenita una dintre principalele puteri de manipulare a opiniei publice poate juca in acest moment extrem de special al istoriei contemporane rolul de pregatire si orientare a populatiei in raport cu schimbarile ce se vor produce nu doar la nivel geopolitic si geo-economic, dar si la nivelul individului. Sunt schimbari ale stilului, modului si calitatii vietii fiecarui locuitor al planetei, in desfasurarea carora industria de medicamente joaca un rol primordial.

Pandemia a dat semnalul acestor schimbari prin trecerea omenirii de la un sistem politic si social bazat pe principiile democratiei si ale pietei libere la principiile si instrumentele unui alt tip de sistem politic si social numit "Biopower".

Notiunea nu este noua, ea a fost introdusa de catre filozoful francez Michel Foucault (1926-1984).

UVT utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru.

Te informam ca ne-am actualizat politicile pentru a integra in acestea si in activitatea curenta a UVT cele mai recente modificari propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrareadatelor cu caracter personal si pentru a citi si intelee continutul Politicii Cookie.

Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie.

Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmand instructiunile din Politica de Cookie.