Revista presei – 11 decembrie 2020

Echipa „Școli curate” din Timiș trage un semnal de alarmă cu privire la problemele învățământului din județ. „Drepturile elevilor nu intră în carantină! Solicităm prefectului de Timiș acțiune pentru educație!”, transmit reprezentanții Școli Curate. Conform Raportului alternativ privind starea învățământului, lansat de echipa „Școli curate” sub egida Societății Academice din România, în Timiș doar cinci primării din 99 respectă dreptul la burse al elevilor.

Conform acestui raport, doar cinci unități administrativ-teritoriale (primării) din 99 respectă dreptul la burse al elevilor, garantat de Constituția României și articolul 82 din Legea educației naționale.

„Restul de 94 își încalcă obligația prevăzută de lege, de a le acorda elevilor cele patru tipuri de burse (merit, studiu, ajutor social sau performanță) cu respectarea obligației de a avea adoptată o hotărâre de consiliu local în acest sens”, transmite echipa „Școli curate” (Constantin-Alexandru Manda, coordonator național și Andrada Mazilu, coordonator local).

Conform acestui raport, 41 de autorități publice locale din totalul de 99 refuză să își respecte obligațiile de finanțare a sistemului public de educație și nu alocă bani pentru cheltuielile cu investițiile, modernizările și reparațiile capitale ale unităților de învățământ.

Sub sigla deja bine-cunoscută „La UVT, Cultura este Capitală”, Universitatea de Vest din Timişoara a organizat, ieri seară, un nou eveniment live în cadrul seriei „Conferințele UVT”. A fost invitat scriitorul și jurnalistul Ioan T. Morar.

Fake-news-uri vesele și triste este tema dialogului moderat de Mircea Mihăieș, care l-a avut ca invitat pe scriitorul și jurnalistul Ioan T. Morar.

Activist și diplomat (fiind numit în 2010 în postul de consul general român la Marsilia, Franța, funcție în care a rămas timp de un an), Ioan T. Morar este absolvent, ca șef de promoție, al Facultății de Filologie a Universității Timișoara, secția română-franceză. În perioada 1981-1986 a fost profesor de limba română la Liceul Industrial „Textila” din Lugoj, iar din 1987 a devenit redactor al revistelor „Viața studențească” și „Amfiteatru”. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, membru fondator al „Academiei Cațavencu” și senior editor la „Cotidianul”, realizând totodată mai multe emisiuni de televiziune.

Întregul dialog poate fi urmărit AICI.

În întreaga Europă, peste 5 000 de instituții de învățământ superior sunt în prima linie a eforturilor depuse pentru a crea o lume mai bună, fie prin succese de răsunet, cum ar fi cercetarea de vârf în domeniul COVID-19, fie prin reușite mai personale, ca cea a lui Giuseppe Paternò din Sicilia, un cursant adult care și-a obținut diploma anul acesta, la vârsta de 96 de ani.

Învățământul superior transformă vieți, dar, în același timp, trebuie să se transforme pe sine, pentru a-și continua contribuția la conturarea unui viitor mai bun pentru Europa.

Pentru a iniția această transformare, lansez la 10 decembrie un proces de consultare privind o Agendă de transformare a învățământului superior, în cadrul Summitului european pentru educație. Aceasta va consta într-o consultare publică online, care va fi lansată la începutul anului viitor, precum și în consultări specifice ale comunităților din învățământul superior și cercetare, care se vor desfășura timp de mai multe luni. Studenții vor fi pe deplin implicați în acest proces. 2020 nu a fost un an obișnuit pentru studenți și pentru instituțiile de învățământ superior, care nu au avut altă opțiune decât să se transforme. Impactul crizei provocate de pandemia de COVID-19 a însemnat că universitățile din întreaga Europă au fost nevoite, aproape peste noapte, să treacă la învățarea online. Am remarcat hotărârea fermă de a face ca lucrurile să meargă din partea tuturor celor implicați: studenți, cercetători, cadre universitare și administratori.

Un grup de liceeni de clasa a X-a, din Bucureşti, cu rezultate excepţionale la matematică, a dezvoltat o platformă digitală cu ajutorul căreia pregătesc la această materie elevi de clasa a VIII-a care au de susţinut în vară examenele de Evaluare naţională. Iniţiativa liceenilor s-a bucurat de un succes neaşteptat.

Aşa că, şase elevi olimpici de la Liceul Internaţional de Informatică Bucureşti s-au gândit să devină ”profesori” pentru elevii de clasa a VIII-a care vor să se pregătească suplimentar pentru examenul de matematică de la Evaluarea naţională. Cei şase elevi sunt: Catinca Alexandru, Darius Vulturu, Ştefan Dima, Rareş Bălăşescu, Bianca Oţel şi Alexandru Radu, toţi, fondatori ai site-ului de matematică, informatică şi robotică matex.xyz. Lor s-au alăturat ca voluntari alţi patru elevi de clasa a X-a, trei de la Colegiul Naţional de Informatică ”Tudor Vianu” din Bucureşti: Ciprian Cristescu, Alina Liliac-Zajontz şi Şerban Vizireanu şi unul, David-Cristian Dragostin, de la Liceul Internaţional de Informatică Bucureşti.

Printr-un vot desfășurat miercuri seară la Bruxelles, reprezentanții statelor membre au decis ca viitorul Centru european de competențe industriale, tehnologice și de cercetare în domeniul securității cibernetice (ECCC) să aibă sediul la București.

Deși cu cele mai puține slujbe cu venit redus pierdute, în termeni procentuali, ca urmare a pandemiei dintre statele UE, România figurează în topul țărilor afectate pe segmentul de angajați cu venituri mijlocii.
Această dispunere avertizează în privința consecințelor pe termen mediu pentru situația finanțelor familiale și pentru capacitatea de a achitare a creditelor imobiliare contractate.

Motivul evident, cei cu venituri mici nu s-au calificat la credite iar cei cu venituri mari nu au avut nevoie sau nu depind în aceeași măsură de un venit constant.

Altminteri, infograficele publicate de Eurostat ne poziționează exact la mijlocul scăderilor de venituri consemnate în 2020 față de anul anterior și cu o compensare relativ bună din partea statului a pierderilor salariale.

AICI se pot găsi toate informațiile subiectului.