Revista presei – 9 noiembrie 2021

IPR/IFRA din Katibougou și Universitatea din Ségou a semnat un parteneriat puternic cu Universitatea de Agricultură, Știință și Medicină Veterinară „Regele Mihai I” al Timișoarei al României.

Ministrul învățământului superior și cercetării științifice, prof. Amadou Keita, a prezidat ceremonia de semnare a unei convenţii între Universitatea de Agricultură, Ştiinţe şi Medicină Veterinară „Regele Mihai” al Timişoarei din România şi Katibougou IPR/IFRA şi Universitatea din Segou. O convenție care va facilita mobilitatea studenților și profesorilor din universitățile maliene și românești.

Cooperarea în domeniul universitar între Mali și România este la maximum. Semnarea acestei convenții între cele două țări ale noastre este o ilustrație perfectă. O cooperare care este inclusă în cadrul programului Erasmus +, un program de schimb de studenți și profesori între universități, școli europene mari și instituții de învățământ din întreaga lume. Acest program face parte din Spațiul european al învățământului superior. Aceasta este o subincluziune a programului de educație și formare pe tot parcursul vieții (EFTLV). Acest lucru le va permite studenților și profesorilor malieni să primească burse pentru predare și stagii de practică în România și invers. IPR/IFRA din Katibougou și Universitatea din Ségou sunt vizate în acest parteneriat. Mali va fi a 30-a țară parteneră a României în acest program conform lui Raul PASCALAU, responsabil de program.

Ocazia a fost bună pentru rectorul Cosmin Alin Popescu, al Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Regele Mihai I” al Timișoarei, de a-și exprima optimismul pentru succesul acestei cooperări. Potrivit acestuia, România și Mali dezvoltă o cooperare fructuoasă în mai multe domenii precum dezvoltarea economică, socială și educațională. De crezut, toată cooperarea cu alte țări a început în aceeași dinamică ca Mali.

Un total de 32 de miliarde este mobilizat de Uniunea Europeană pentru instruire și peste jumătate vor fi investiți în Africa printr-o astfel de cooperare, reprezentanți români expediați pentru constanța circului.

Studenții din primii ani de la Universitatea Politehnică din Timișoara vor beneficia de un program de educație financiară. Instituția de învățământ superior a câștigat o finanțare pentru un asemenea proiect.

Proiectul „Îmbunătățirea educației financiare pentru studenții Universității Politehnica Timișoara (EduFinUPT)” a câștugat finanțare în cadrul apelului „Raiffeisen Comunități 2021”. Este vorba de 50.000 de lei, iar beneficiarii vor fi 500 de studenți din anul I și II. Coordonatoarea de proiect este profesoara Larisa Ivașcu, iar sustenabilitatea proiectuluieste asigurată prin Centrul de Cercetări în Inginerie și Management din cadrul UPT. Se urmărește dezvoltarea cunoștințelor practice pentru studenți, prin programe de stimulare financiară, dezvoltarea metodelor interactive și practice de rpedare, prin atleire, plus identificarea de mentorat și de consultanță pentru studneții din grupul-țintă.

Se urmăresc schimbări pozitive în modul în care studenții își gestionează propriul buget sau pe cel al familiei, creștere nivelului de eficiență financiară a tinerilor, dobândire de noi cunoștințe și abilități financiare, pornind de la înțelegerea cocneptului de buget și plan de economii, informarea continuă a studnețiilor prin e-ook-ul devoltat în cadrul proiectului și reducerea riscurilor financiare. În cadrul proiectului se vor realiza: ateliere de lucru pe teme actuale, ateliere de lucru de tip „Meet your financial expert”, program de mentorat și consultanță și dezvoltarea, realizarea unui ghid de educație financiară pentru studenți de tip eBook și hard-copy și testarea unui joc pentru educație financiară.

Formatorii care se vor ocupa de cei 500 de studenți sunt cadre didactice, experți din mediul de afaceri, experți din brokeraj, experți din Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România și experți din mediul bancar.. De asemenea, ghidul ebook format cu această ocazie va fi foloit și pentru viitori studneți. Proiectul UPT a fost printre cele 11 care au câștigat finanțarea în cadrul apelului lansat de Raiffeisen.

Opt profesori universitari activi în instituții de învățământ superior din toată țara, de la Universitatea din București și ASE la Universitatea de Arte din Târgu Mureș, printre ei Valentin Popa, fost ministru al Educației în guvernul PSD din 2018, formează grupul de experți desemnat de ministrul Educației pentru a elabora anual un raport de metaranking ce are drept scop clasificarea și ierarhizarea programelor universitare. Grupul este alcătuit printr-un Ordin de ministru, document publicat luni în Monitorul Oficial. Este primul astfel de grup de experți stabilit în ultimii cinci ani, după cel care a elaborat Raportul asupra Exercițiului Național de Metaranking Universitar – 2016.

Ordinul a fost adoptat în baza Art. 193 din Legea Educației Naționale, care prevede, pe lângă evaluarea universităților în scopul autorizării provizorii și acreditării (evaluare realizată de către ARACIS), evaluarea în scopul ierarhizării programelor de studii și a clasificării universităților, pe baza unei metodologii de evaluare propuse de Ministerul Educației.

Context. În octombrie a.c., Consiliul Național al Rectorilor propunea Ministerului Educației “constituirea unui grup de lucru care să actualizeze  Metodologia de finanţare a cercetării ştiinţifice universitare în instituţiile de învăţământ superior de stat”.

Primul Exercițiu Național de Metaranking Universitar, desfășurat în 2016, s-a soldat cu un Raport elaborat de cei 8 membri ai grupului de experți de atunci, Acea echipă era formată din dr. Ovidiu Andronesi, dr. Dorel Banabic, dr. Carmen Buzea, dr. Daniel David (autor corespondent), dr. Adrian Miroiu, dr. Bogdan Murgescu, dr. Anca Prisăcariu şi dr. Lazăr Vlăsceanu.

Obiectivul acelui Metaranking a fost “cunoașterea poziționării universităților românești în clasamentele internaționale, având drept scop susținerea universităților inclusiv prin politici financiare – detalii despre raport și raportul din 2016 integral pot fi accesate aici.

• Atacurile cibernetice de tip „ransomware” au explodat în ultimul an. Costul mediu al unui astfel de atac a ajuns la aproape 5 milioane de dolari, iar companiile-victimă au plătit în ultimul an 350 de milioane de dolari ca răscumpărări către hackeri, pentru a-și redobândi accesul la sisteme și la datele furate.
• Cel mai afectat sector este cel medical, iar în pandemie atacurile asupra lui s-au întețit. Nu e ferit însă nimeni, de la infrastructură critică din domeniul energiei, până la companii, spitale sau școli.
• Securitatea cibernetică scăzută, dar și supraevaluarea arogantă a propriilor puteri fac din companii și instituții publice niște victime sigure ale noilor bandiți digitali.

În paralel cu pandemia care macină lumea sub ochii tuturor, în spațiul digital are loc o altă pandemie: cea a atacurilor cibernetice de tip ransomware. În ultimii doi ani, ritmul în care grupări de criminali cibernetici au ajuns să ia ostatice sisteme informatice ale companiilor și instituțiilor de stat sau computerele simplilor cetățeni care se uită la Netflix în propriile sufragerii a crescut amețitor.

Odată cu atacurile, au crescut și munții de bani produși de pe urma lor. Sumele de bani câștigate de acești bandiți moderni ai spațiului digital, pe post de răscumpărare (ransom) ca să deblocheze accesul la sistemele informatice pe care le-au luat prizoniere sau ca să nu publice datele sensibile pe care le fură, au ajuns în sfera sutelor de milioane de dolari.

Oricât de întunecată ar fi ironia sorții, în pandemia de coronavirus, sectorul cel mai afectat de astfel de atacuri a fost tot cel al instituțiilor medicale. Doar că acum a fost cu vârf și îndesat: hackerii au știut că presiunea pusă de criza sanitară pe spitale va fi un atu care va funcționa în favoarea lor, făcând instituțiile-victime mai predispuse să plătească banii ca să-și recupereze sistemele IT și datele blocate de atacatori.

Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a anunțat o nouă propunere pentru deschiderea școlilor: unde rata de infectare cu coronavirus este sub 3/1000 de locuitori să nu se țină cont de pragul de vaccinare de 60% a personalului.

Sorin Cîmpeanu a declarat luni că va propune ca toate școlile să fie deschise dacă rata de infectare în localitate este sub 3/1000 de locuitori, indiferent de procentul de angajați din învățământ vaccinați.

„Pentru a rezolva problema reală a micilor școli din mediul rural care nu au infectați, dar nici suficient de mult vaccinați, pentru a nu îi menține pe termen lung în online, știind că problemele predării online sunt amplificate tocmai în aceste localități, am asumat ca ministru al Educației să propun completarea ordinului comun cu o excepție, și anume – acolo unde rata este mai mică de 3 la mie, să se permită prezența fizică independent de rată de vaccinare, ca tranziție către normalitate”, a declarat luni, pentru HotNews.ro Sorin Cîmpeanu.

Cîmpeanu a precizat că propunerea trebuie analizată de Ministerul Sănătății și de Comitetul Național pentru Situații de Urgență.

Având în vedere faptul că USR nu mai are niciun interes politic să susţină mediocrităţile iohanniste în domeniul educaţiei, iar aducerea partidului legionar AUR în dezbaterea privind viitorul educaţiei româneşti n-a fost niciodată o miză, putem să ciulim urechile şi să ascultăm cum marele consens politic privind educaţia înmugureşte în plină toamnă: o reformă educaţională girată de PSD şi PNL.

Chiar dacă PSD-ul naţional (elita) nu mai are vreo treabă cu epoca Abramburica, iar oamenii trimişi de partid în comisiile de învăţământ sunt bine pregătiţi în domeniu (poate mai bine pregătiţi decât mulţi alţii care, în lipsa pregătirii profesionale, încearcă să compenseze cu sloganuri pe Facebook), asta nu înseamnă că acelaşi exerciţiu de igenizare a avut loc în teritoriu. Adevărul este că la nivel local, mai ales în organizaţiile rurale, procesul de schimbare/diversificare a cadrelor nu este la fel de dinamic precum cel de la Bucureşti, mai ales în satele şi comunele unde aceiaşi primari fac de mulţi ani parteneriat onest cu aceiaşi oameni de încredere, pe care îi susţin să rămână directori de şcoală.

Preşedintele nu e străin de vechii oameni de bază ai lui Ponta/Andronescu: pe lângă faptul că a încredinţat proiectul său de vază unui fost ministru în Guvernul Ponta, a avut grijă să implice în consultările asupra strategiei educaţionale pe adevăratele somităţi ale epocii Abramburica, Corina Standford Dumitrescu (aflată în primul rând la respectivele consultări) fiind doar un exemplu.