Revista presei – 9 ianuarie 2023

Burse în străinătate de cel puțin 1.000 de euro vor fi acordate pentru studii universitare de masterat, doctorat, stagii postdoctorale și de cercetare, printr-o hotărâre de guvern aflată în stare de proiect, care va pune în aplicare articolul din Legea actuală a Educației Naționale, referitor la acordarea de astfel de burse. Prin același proiect, e abrogată o hotărâre veche de peste 25 de ani în legătură cu acordarea de burse în străinătate.

Potrivit notei de fundamentare pentru noul proiect de HG, aflat de vineri în consultare publică, hotărârea urmărește să susțină o creștere a mobilității internaționale. Nota precizează:

“În absența consacrării normative a aspirațiilor României (…) de internaționalizare a învățământului românesc prin crearea oportunităților de mobilitate a educației, reprezentarea academică a țării noastre în cadrul instituțiilor de învățământ prestigioase la nivel european și internațional este periclitată. Această situație este cauzată de numărul redus al studenților români care efectuează studii sau cercetări în cadrul universităților și colegiilor de renume, principala cauză a desistării fiind lipsa resurselor financiare.”

Proiectul de HG prevede, la art. 1, că “Ministerul Educației, prin Agenția de Credite și Burse de Studii, acordă anual, în condiţiile legii, burse în străinătate pentru stagii de studii universitare de masterat, de doctorat, pentru stagii postdoctorale și de cercetare”. Bursele sunt acoperite din fondul valutar al ministerului și din donații. Potrivit art. 2, numărul lunilor de bursă acordate, tipurile de burse și durata stagiului unei burse se stabilesc anual prin ordin al ministrului Educației, în domeniile de interes ale României, care sunt aprobate tot printr-un ordin de ministru.

Consiliul Județean Timiș primește, prin PNRR, 6,4 milioane de lei pentru renovarea energetică a Liceului Gheorghe Atanasiu. Contractul de finanțare a fost semnat.

Suma va fi utilizată pentru renovarea energetică a corpurilor C4 și C5. Conform rapoartelor de audit energetic, pachetul de soluții propus cuprinde măsuri de reabilitare termică a anvelopei, de reabilitare și modernizare a sistemelor de instalații din clădire, inclusiv cu sisteme alternative de producere a energiei termice și electrice, din surse regenerabile.

De asemenea, pereții exteriori vor fi termoizolați, la fel planșeul și placa peste sol, tâmplăria va fi schimbată integral, va fi modernizată instalația de încălzire, de apă caldă menajeră, ventilație și climatizare, precum și cea de iluminat artificial. În plus, vor fi montate panouri fotovoltaice pentru producerea energiei electrice utilizate pentru iluminat și panouri solare termice pentru producerea apei calde.

Prin aceste investiții, autoritățile estimează o scădere a consumului anual specific de energie finală pentru încălzire  de aproximativ 63%, diminuând semnificativ costurile de funcționare.

O Gală a Cercetării Românești va fi organizată, în premieră, de către Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID), pe 31 ianuarie, pentru a “premia realizările celor mai valoroși cercetători români, din țară și din diaspora”, potrivit unui anunț făcut, vineri, de instituție. Reprezentanții ministerului au precizat pentru Edupedu.ro că premiile vor consta în trofee, o “recunoaștere simbolică” a realizărilor premiate.

Gala va avea loc în ultima zi a lunii, la Ateneul Român, de la 17:00. MCID precizează că la eveniment – prefațat printr-un anunț inițial făcut la sfârșitul anului trecut – și-a anunțat prezența și premierul Nicolae Ionel Ciucă, “dovadă a importanței pe care cercetarea o are la cel mai înalt nivel și a aprecierii muncii cercetătorilor români care construiesc viitorul României”.

Amintim că bugetul alocat Cercetării pentru 2023, în cadrul Ministerului Cercetării și Digitalizării, rămâne la un nivel de sub 0,2% din PIB, în condițiile în care a crescut, dar departe de nivelul “cel puțin dublu” anunțat în toamnă de premierul Ciucă. Ținta de finanțare a cercetării era, în programul de guvernare, de 2% din PIB (1% finanțare publică + 1% finanțare privată) în 2024, termen amânat în Strategia Națională de Cercetare până în 2027.

Potrivit anunțului MCID, “această primă ediție se dorește a fi începutul unui eveniment de tradiție, prin care să se recunoască meritele deosebite și rezultatele excepționale din domeniul de cercetare, proiecte aplicate, precum și potențialul de a anticipa și de a aborda provocările viitorului”.

Andrei Kelemen, CEO al clusterului Cluj IT, care reunește companii, universități și instituții cu activitate în sector, trasează, pentru Economedia, peisajul din domeniu și răspunde la o serie de întrebări despre evoluția sectorului în anii recenți, la Cluj și în România, despre impactul său în economia locală și proiecte în pregătire. Reprezentanții clusterului au sintetizat și o serie de cifre care reflectă evoluția sectorului în Cluj și la nivel național.

Câteva dintre declarații:

• Industria din Cluj a fost martora unei creșteri de peste 4 ori în 14 ani, în ceea ce privește resursa umană.
• Despre beneficiile dezvoltării pieței IT: Sunt și unele mai puțin vizibile, cum ar fi impactul în politicile publice. Mai exact, industria IT este ca un fel de val care cere societății să se adapteze, să inoveze și odată cu asta încurajează sau chiar forțează decidenții politici să ia măsuri care să susțină tot acest avânt.
• Cluj-Napoca este un oraș tot mai aglomerat și mai scump în raport cu altele din țară, iar afluxul de noi locuitori care răspund cererii de forță de muncă în zona companiilor de IT trebuie să-și găsească răspuns în privința politicilor pe care municipalitatea le are în privința pregătirii unei infrastructuri care să contribuie la toată această dinamică.
• România este privită în continuare de marile companii din domeniu ca o piață de outsourcing complexă

Direcția Politici și Strategie din Ministerul Dezvoltării a realizat un nou studiu privind disparitățile teritoriale, în fapt o actualizare cu cele mai recente date definitive (2020 sau 2019) ale INS și date BNR.

Studiul confirmă continuarea dezvoltării asimetrice a teritoriului național, iar disparitățile, nu doar cele teritoriale, ci și cele în context european, continuă să se adâncească.

Trendul nu se poate inversa cu investiții de tip PNDL sau Anghel Saligny, prezentate triumfător de diverse guverne, ci prin conceperea și aplicarea unor politici publice fundamentate pe realitate.

Iar realitățile din România actuală arată cam așa:

Produsul intern brut la preț de piață reprezintă rezultatul final al activităților de producție al unităților producătoare rezidente în decurs de un an.

• valoarea medie națională a indicatorului este de 8.838,5 eur/cap;
• valorile minime se înregistrează în județele Vaslui (4.973 eur/cap), Botoșani (5.438 eur/cap), Călărași (5.654 eur/cap), Suceava (6.047 eur/cap) și Teleorman (6.062 eur/cap);
• valorile maxime se înregistrează în municipiul București (26.969 eur/cap) și în județele Cluj (14.333
  eur/cap), Timiș (13.419 eur/cap), Brașov (12.569 eur/cap), Constanța (12.566 eur/cap) și Ilfov (12.131
  eur/cap);
• față de anul precedent, partea superioară a ierarhiei se menține, cu excepția județului Ilfov, care pierde o poziție, în timp ce județul Brașov câștigă două locuri;
• per ansamblu, zonele cu valori scăzute ale PIB sunt sudul țării și Moldova

Scriitorul susține că nu se mai face în școli literatură iar modul cum e predată duce mai degrabă la respingerea ei de către elevi.

Scriitorul Mircea Cărtărescu, care este și profesor universitar la Facultatea de Litere din Universitatea București, deplânge într-un interviu starea școlii și a disciplinei Literatură, despre care spune că mai bine ar dispărea ca materie de studiu având în vedere modul cum este ea predată.

„Azi, în școli, nu se face practic literatură. Cei responsabili cu programele nu înțeleg ei înșiși literatura. Li se prezintă elevilor un șir de vestigii și ruine din secolele trecute, greșit înțelese până și ele. Autorii vii de azi nu li se prezintă, de parcă nici n-ar exista”, a declarat scriitorul Mircea Cărtărescu.

Cărtărescu a mai spus că „literatura, cum se predă azi ca să treci bacul, e moartea pasiunii, mai bine ar dispărea cu totul ca materie. E rețeta sigură dacă vrei să faci tinerii să nu mai pună în veci mâna pe o carte”.

Scriitorul spune că sunt aleși să fie studiați scriitori nesemnificativi și date spre analiză texte slabe, ceea ce în opinia sa constituie o crimă culturală.

Totuși, acesta susține că tinerii citesc, chiar cu pasiune și plăcere, ba mai mult, scriu literatură de bună calitate.

Timișoara este al doilea oraș românesc care devine  capitală a culturii, după ce, în 2007, titlul a fost deținut de Sibiu.

Elefsina, Veszprém și Timișoara se alătură celor peste 60 de orașe selectate în anii precedenți, atât din întreaga UE, cât și din afara acesteia.

Pe parcursul anului 2023, noile Capitale Europene ale Culturii vor celebra deținerea acestui titlu prin evenimente, expoziții și spectacole.„Prin titlul de Capitală Europeană a Culturii se demonstrează bogăția și diversitatea culturilor din Europa, se stimulează turismul durabil și se promovează dezvoltarea orașelor prin cultură. De asemenea, titlul are un impact social și economic pozitiv pe termen lung atât pentru orașe, cât și pentru regiunile învecinate. Pentru a fi selectate, orașele au trebuit să elaboreze un program cultural cu o puternică dimensiune europeană, care să promoveze implicarea activă a locuitorilor și a comunităților lor”, transmite Comisia Europeană.

În școlile din România, elevii au adus arme albe, de pildă, cuțite și bricege, precum și pistoale cu bile. Unii le-au și folosit în instituțiile de învățământ. De exemplu, în toamna lui 2022, scrie Libertatea, un adolescent din Galați și-a înjunghiat un coleg în abdomen.

49% dintre elevii de gimnaziu și 55% dintre liceeni au fost martori la agresiuni verbale ale unor colegi, arată un raport al asociației World Vision Romania din 2021, la care au participat 817 de copii și adolescenți din șase județe. Iar 36% dintre cei de gimnaziu au fost de față la agresiuni fizice, respectiv 34% dintre elevii mai mari.

Comportamentul antisocial poate fi un indiciu că un elev va fi violent în școală, în general, spune o analiză de anul trecut, care include informații din 761 de studii. Dar „portul unei arme este mai dificil de prezis pe baza comportamentelor anterioare ale tinerilor sau a participării la alte forme de agresiune sau delincvență școlară", explică autorii analizei.

O soluție pentru împiedicarea acestor violențe extreme ar fi ca profesorii și elevii să fie atenți la cei care amenință că vor veni, de pildă, cu un pistol la ore. „Cel puțin o persoană avea informații că atacatorul se gândea sau plănuia atacul în școală", în 81% dintre cazurile de violență în școli analizate, scrie într-un raport al Serviciului Secret, agenție federală din State.