Revista presei – 9 februarie 2023

Universitatea de Vest din Timișoara și Primăria Municipiului Timișoara realizează, și în 2023, studiul „Barometrul Calității Vieți în Timișoara”. Cetățenii care doresc să completeze chestionarul – cu date valabile pentru anul 2022 – mai au doar trei zile să o facă, anunță marți, 6 februarie, reprezentanții primăriei.

„Primăria Municipiului Timișoara dorește să identifice gradul de mulțumire al cetățenilor ei prin acest sondaj de opinie publică. Acesta vizează persoanele de peste 18 ani care locuiesc într-unul din cele 24 de cartiere ale Timișoarei și are ca obiectiv principal identificarea opiniei cetățenilor cu privire la direcția în care se îndreaptă Timișoara. Gradul de satisfacție al timișorenilor se va raporta la infrastructura orașului, la problemele de mediu și la viața personală în oraș, pentru ca instituția să poată avea o idee clară și completă a ceea ce mai are de  îmbunătățit în aceste sectoare”, se arată într-un comunicat de presă al primăriei.

Studiul este realizat anual, în medie răspunzând aproximativ 1.200 de persoane. Pentru a stârni interesul, în acest an, 50 de persoane vor câștiga câte un voucher de 100 de lei, potrivit site-ului cu chestionarul. Acesta poate fi accesat aici: https://e-uvt.questionpro.com/a/TakeSurvey?tt=9tmld3yVruMECHrPeIW9eQ%3D%3D.

Bunica a fost învățătoare într-un sat din Maramureș, Remetea Chioarului. Deși era de loc dintr-un sat de lîngă Cluj, Satul Lung, ajunsese în Maramureș prin căsătoria cu bunicul. Între timp, în același sat al bunicului a mai deținut și funcția de director al Căminului Cultural. Din această slujbă de învățătoare s-a și pensionat. Și îmi aduc aminte, din copilăria mea, respectul pe care i-l purta întreaga comunitate pentru munca pe care o depusese în acel loc, ani de zile. Era un fel de bunică mitică a locului. De altfel, fusese, pe vremea ei, singura femeie din comunitate care avusese și drept de vot, pentru că studiile medii erau o condiție a acestui drept, pentru femei. Una dintre amintirile care mi-au rămas vii este povestea ei despre cum îi învăța pe copii să scrie pe litere. Fiindcă aceștia vorbeau în familii și în comunitate cu termeni regionali, o poantă se născuse involuntar. Punîndu-i să scrie cuvîntul dop, să-l spună pe litere și apoi cursiv, aceștia citeau d-o-p, iar apoi rosteau dintr-o suflare: stupuș. Bunica nu avea studii universitare. Avea doar liceul. Nici măcar liceu pedagogic nu avea. Dar liceul îți dădea dreptul, în acele vremuri, să fii învățător.

Ajuns și eu la școală, am avut o învățătoare pentru care am fost ultima generație. După ce a încheiat cu noi clasa a IV-a s-a pensionat. Avea o figură aspră, oarecum severă, dar cu toate acestea o îndrăgiserăm, pentru că știa, probabil, să îmbine strictețea și rigurozitatea cu blîndețea și se vedea că iubea copiii. Ani de zile, apoi, în clasele gimnaziale, o vizitam cîte un grup de colegi, de obicei de Crăciun, colindînd-o, în apartamentul pe care-l avea undeva pe lîngă parcul mare din Cluj-Napoca. Doamna nu avea nici ea studii universitare, dar avea liceul pedagogic.

Extreme Light Infrastructure (ELI), cea mai avansată infrastructură de cercetare bazată pe laseri de mare putere, lansează al doilea apel de proiecte la care cercetătorii sunt invitați să depună propuneri, anunță Ministerul Cercetării. Apelul include și centrul de cercetare de la Măgurele, ELI-NP.

“Ca urmare a colaborării fructuoase dintre ELI ERIC și Institutul Național de Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” (IFIN-HH), cu sprijinul Proiectului IMPULSE din Programul Horizon 2020, apelul include toate cele trei centre de cercetare ELI”, precizează Ministerul Cercetării. Anunțul apare și pe site-ul consorțiului.

Aplicanții pot să realizeze experimente inovative folosind tehnologiile de vârf disponibile la infrastructurile de cercetare ELI, respectiv la:

• ELI ALPS în Szeged, Ungaria (Termen depunere aplicații: 25 aprilie 2023; 16:00 CET)
• ELI Beamlines în Dolní Břežany, Republica Cehă (Termen depunere aplicații: 25 aprilie 2023; 16:00 CET)
• ELI Nuclear Physics în Măgurele, România (Termen depunere aplicații: 24 martie 2023; 16:00 CET)

Noi servere și calculatoare ultraperformante, vehicule de zbor autonome, roboți mobili programabili, toate aceste dotări vor fi achiziționate de Universitatea Politehnica Timișoara, care a accesat 5,2 milioane de euro pentru digitalizare prin intermediul PNRR. O parte din bani va fi alocată pentru proiecte ce îi vor pregăti pe studenți pentru profesiile viitorului.

Universitatea Politehnica Timișoara a obținut fonduri importante pentru digitalizarea instituției, prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Proiectele universității sunt pe mai multe componente: infrastructură globală (2,1 milioane de euro), tehnologii emergente (2,1 milioane de euro), domenii de specializare prioritare (600.000 de euro), formare profesională (200.000 de euro), precum și pentru o platformă de cercetare (100.000 de euro);
Prin aceste fonduri, UPT va cumpăra servere ce permit rularea unor aplicații de inteligență artificială, întreaga rețea Wi-Fi din campusul universitar va fi modernizată, iar studenții vor avea acces la noi laboratoare, care îi vor ajuta să se pregătească pentru noile cerințe ale companiilor.

Confederatia Nationala pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF)* si Inspectoratul Scolar Judetean Bihor au semnat marti, 7 februarie la Oradea, „Pactul pentru Educatie Antreprenoriala”. Acesta prevede dezvoltarea competentelor antreprenoriale in randul elevilor din invatamantul gimnazial si liceal, este esential pentru ca tinerii romani sa-si dezvolte abilitatile de intelegere si rezolvare a problemelor complexe, carora le vor face fata dupa terminarea scolii.

Protocolul de colaborare a fost semnat de catre domnul Horea Abrudan, Inspector Scolar General, doamna Cristina Chiriac, presedinta CONAF si doamna Elizabeth Balla, presedinta CONAF Bihor. Pactul propune modalitati noi si creative de predare si invatare, prin promovarea unei educatii competitive la nivel european si corelarea educatiei antreprenoriale cu o strategie coerenta, transparenta si eficienta de dezvoltare a pietei muncii din Romania.

Prin acest pact, Inspectoratul Scolar Judetean Bihor si Confederatia Nationala pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), sucursala Bihor, vor sustine dezvoltarea competentelor antreprenoriale in randul tinerilor, prin modalitati noi si creative de predare si invatare.

„Semnarea „Pactului pentru Educatie Antreprenoriala” inseamna un pas important pentru judetul Bihor. Ne bucuram ca directiile de la nivel national au ajuns si in judetul nostru si ne dorim ca tinerii, care sunt viitorul acestei tari, sa beneficieze de educatia antreprenoriala corecta si eficienta care le va dezvolta imaginatia si creativitatea. Credem cu tarie ca tinerii din ziua de astazi, care au acces la informatie corecta si tehnologie, sunt antreprenorii de succes de maine”, a declarat doamna Elizabeth Balla, presedinta CONAF Bihor.

Salarizarea concurențială a profesorilor, pe bază de „reușite”, este susținută de Natalia Intotero, președinta Comisiei de învățământ din Camera Deputaților: „Trebuie să avem o salarizare corespunzătoare, motivată, dar, în egală măsură, cred că ar trebui să ne gândim și la o salarizare concurențială, pe bază de reușite, astfel încât să existe o competiție permanentă”. Declarațiile au fost făcute în cadrul conferinței “Educația timpurie – o provocare pentru copiii din România”, organizată de Fundaţia World Vision România şi Fundaţia OMV Petrom care au lansat proiectul “Start în educaţie”, pentru a sprijini frecventarea grădiniței de către cei mici, în zonele defavorizate.

• Natalia Intotero face parte din cei cinci experți desemnați de PSD pentru a „corecta” proiectele de legi propuse de ministrul Educației, Ligia Deca. – detalii aici

„Nu este suficientă investiția doar în partea de infrastructură, ce înseamnă clădiri, construcții. Investiția în capitalul uman trebuie să fie în egală măsură o prioritate, inclusiv partea de salarizarea. Și pe partea de salarizare, știm cu toții, în momentul de față, undeva peste 50-60 % dintre cadrele didactice titulare în învățământ au vârsta de la 50 de ani spre înainte. Deci, să aducem cadre didactice bine pregătite.

În legătura cu posibila desființare a specializării de învățător din cadrul liceelor pedagogice, aceasta este de părere rolul lor „ar trebuit dezvoltat, nu îngrădit”: „Vreau să vă spun că, în urmă cu o săptămână, am participat la o întrunire a Asociației Naționale a Colegilor Pedalogice, care sunt îngrijorați de o posibilă diminuare a rolului colegilor pedagogice. Din acest sens, vă spun, în calitate de absolvent al unui colegiu pedagogic, Școala Normală, mă rog, toate toate denumirile care au fost în timp, cred că rolul acestor instituții ar trebui dezvoltat, nu îngrădit.”

Ministerul Educaţiei a lansat apelul competitiv de proiecte pentru "Dezvoltarea serviciilor de educaţie timpurie complementare", finanţat din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), prin care se alocă 103 milioane de euro pentru a creşte capacitatea sistemului şi a calităţii serviciilor de educaţie timpurie.

"Alocăm 103 milioane de euro pentru a creşte capacitatea sistemului şi a calităţii serviciilor de educaţie timpurie, de a îmbunătăţi ratele de participare, atât la nivel antepreşcolar, cât şi la nivel preşcolar, prin deservirea de până la 20.000 de copii, provenind din grupuri defavorizate. În cadrul prezentului apel, vor fi prioritizate proiectele care se vor implementa în comunităţi rurale izolate, defavorizate din punct de vedere economic sau care vizează grupuri vulnerabile de copii", informează un comunicat de presă al Ministerului Educaţiei.

Bugetele proiectelor se vor utiliza pentru: amenajarea, igienizarea şi dotarea a minimum 2 săli pentru activităţi cu copiii, achiziţionarea de mobilier, echipamente şi materiale necesare amenajării spaţiilor serviciilor complementare nou înfiinţate, achiziţionarea materialelor didactice, a hranei, precum şi a transportului pentru copii, pentru o perioadă de cel puţin 12 luni şi servicii de informare, consiliere şi sprijin pentru părinţii/reprezentanţii legali/persoana în grija căreia se află copilul.

"Solicitanţii eligibili din cadrul acestui apel de proiecte vor aplica sub forma unui parteneriat stabilit la nivel local. Acesta va fi alcătuit, în mod obligatoriu, din următoarele părţi: o autoritate publică locală şi o unitate de învăţământ preuniversitar acreditată cu personalitate juridică. Parteneriatul poate conţine şi alte instituţii publice/private, conform art. 31 din HG nr. 1.604/2022, care pot face parte din reţeaua de suport profesional, în funcţie de nevoia identificată la nivel local. De asemenea, pot face parte din cadrul parteneriatului şi organizaţii neguvernamentale care se pot implica în managementul, operarea sau acoperirea totală sau parţială a activităţilor eligibile", afirmă sursa citată.

Peste 60% din cei 830 de milioane de tineri cu vârste între 15 și 24 de ani care există la nivel global nu vor avea competențele necesare pentru piața muncii din 2030 și riscă să rateze inclusiv numeroasele oprtunități oferite de tranziția la economia verde, arată raportul ”Why the world needs to upskill young people to enable the net zero transition”, realizat de PwC, UNICEF și Generation Unlimited.

Până la viitorul sumbru din 2030, statisticile internaționale arată că situația tinerilor se deteriorează la nivel global, ei fiind principalele victime ale policrizei – numărul celor care nu au un loc de muncă, nu urmează o formă de învățământ sau o formare profesională (tinerii NEET) se află în prezent la cel mai ridicat nivel din 2005, arată datele Organizației Mondiale a Muncii (OIM), iar pandemia a adâncit și mai mult criza în educație și formare.

Principalele cauze ale acestei inadecvări sunt:

• lipsa unei strategii de educare și formare pentru piața muncii, bazată pe colaborarea dintre guverne, mediul de afaceri și organizațiile neguvernamentale
• acesul limitat sau inexistent la internet.

Mânată de dorința de a întări legăturile dintre membrii comunității sale, românca Otilia Tunaru a organizat inițial ateliere de "brain gym" și spectacole interculturale într-un centru comunitar din Rosemont. De la această fundație, Otilia a continuat să construiască școala „Școala Junimea Română“, acum Jeunesse Richesse, care are acum aproximativ 100 de elevi cu vârste cuprinse între 4 și 18 ani.

Pe lângă cursurile de limba română, școala oferă sprijin academic în franceză, engleză și matematică pentru tineri din toate mediile, precum și ajutor în pregătirea pentru examenele de admitere la liceu. În întregime autofinanțată, școala organizează, de asemenea, ateliere, excursii, spectacole, turnee de șah și o Gală Meritas anuală.

„Misiunea noastră este dublă: să luptăm împotriva abandonului școlar și să păstrăm limba și cultura noastră românească“, afirmă Otilia Tunaru, fondatoarea Jeunesse Richesse. "Trebuie să trezim dragostea pentru școală la copii încă de la grădiniță, pentru a preveni abandonul școlar. Dacă un copil este nefericit la școală când este foarte mic, va fi nefericit pentru tot restul vieții", mai spune cea care se dedică trup și suflet școlii, pe lângă slujba sa cu normă întreagă de tehnician de bibliotecă la Bibliothèque et Archives nationales du Québec.

"Este important să dăm un sens la ceea ce facem și să îi facem pe elevi să dorească să învețe și să știe", spune Adriana Pavel, educatoare la grădiniță la Jeunesse Richesse și educatoare la o grădiniță din Montreal. Ea le prezintă elevilor săi conceptele școlare într-un mod distractiv, pentru a-i face mai interesați.

Grupul de evaluare științifică al Protocolului de la Montreal privind substanțele care contribuie la epuizarea stratului de ozon, susținut de ONU, ne-a prezentat recent un scenariu optimist în ceea ce privește stratul de ozon – acesta este pe cale să se refacă în patru decenii. Cu toate acestea, obiectivul ambițios al industriei cimentului de a deveni neutră din punct de vedere climatic până în 2050 trebuie să rămână prioritar, iar asta se poate obține prin digitalizare și prioritizarea soluțiilor de tip Industrie 4.0 – automatizări, robotică, inteligență artificială.  Pe 4-5 octombrie, la Atena, Conferința și Expoziția Internațională Industry 4.0 – Smart Solutions for Cement and Construction (Industria 4.0 – Soluții Inteligente pentru Ciment și Construcții) va reuni platforme de producție și industriale cu tehnologii inteligente de ultimă generație.

Conferința va aborda utilizarea comunicațiilor la scară largă între mașini (M2M) și implementarea Internetului lucrurilor (IoT) pentru a asigura o automatizare sporită și o monitorizare automată, precum și folosirea mașinilor inteligente care pot analiza și diagnostica probleme fără a fi nevoie de intervenția sau prezența omului. Sunt invitați la conferință toți cei care își doresc să învețe de la cele mai ingenioase minți și să relaționeze cu părțile interesate din domeniul cimentului și construcțiilor, IT, agregatelor, mineritului și energiei verzi, precum și cu producătorii de transport și echipamente.

Subiectele cheie ale conferinței, abordate de cei mai importanți experți în domeniu, se referă la transparența informațiilor, asistența tehnică și deciziile descentralizate. Vorbitorii, împreună cu delegații, vor reflecta și dezbate asupra unei întrebări importante a vremurilor noastre: „Internetul lucrurilor (IoT) sau Internetul oamenilor (IoP)?”.

Un salariu net de 1.000 de euro pe luna pentru un proaspat absolvent de facultate reprezinta o suma consistenta, in conditiile in care salariul mediu net lunar pe economie a fost in primele patru luni ale anului de aproximativ 1.200 de lei (332 de euro).

"Absolventii de cibernetica din ASE sau cei de la automatica din Politehnica, pot sa castige fara probleme 1.000 de euro pe entry level. Totusi, pentru a avea certitudinea unui salariu de 1.000 de euro, in general, un absolvent trebuie sa aiba o experienta de 2-3 ani, adica sa fi lucrat inca din facultate", declara Irina Stoian, HR manager al companiei de credite de consum Cetelem.

Din cei 16.000 de studenti care au terminat Academia de Studii Economice (ASE) din Capitala in 2008, 1.400 sunt absolventi de cibernetica, ceea ce inseamna 1.400 de potentiali salariati de peste 1.000 de euro. "Aproximativ 25-30% dintre absolventii ASE din ciclul de patru ani lucreaza inca din timpul facultatii. Absolventii de cibernetica isi gasesc destul de usor un loc de munca in companii de genul IBM sau Oracle si pornesc cu salarii de la 1.000-1.500 de euro", spune Gheorghe Rosca, rectorul ASE.

Producatorul de software Adobe este unul din angajatorii din IT&C, care ofera un salariu de 1.000 de euro pentru studenti sau absolventi de facultate. "In general, cei mai multi dintre tinerii fara experienta pe care ii recrutam sunt studenti sau absolventi de Politehnica si ASE. Acest lucru nu reprezinta o regula, insa. De exemplu, printre angajatii nostri se numara si un absolvent de Conservator", afirma Delia Blajan, human resources manager al Adobe Systems Romania.

În general, la 9 ani, copiii se joacă, iar când sunt la școală abia așteaptă pauzele. Cu toate acestea, David Balogun, din Pennsylvania, SUA, a terminat la această vârstă liceul și se pregătește de admiterea la facultate.

Copilul-minune a urmat online cursurile unui liceu din Pennsylvania și povetește că materiile sale preferate au fost informatica și științele.

„Nu m-au tras în jos. Ei au crezut în mine și au spus că pot face asta”, a spus copilul de 9 ani despre profesorii săi din liceu.

David și-a început cursurile la liceu chiar înainte ca pandemia să ducă la închiderea școlilor și și-a continuat studiile online, potrivit New York Post.

Geniul băiatului i-a luat mai puțin de trei ani să-și obțină diploma și a absolvit cu un GPA de peste 4,0.

David îi merită pe unii dintre profesorii săi preferați pentru succesul său.

Ambii părinți ai lui David au studii superioare, dar recunosc că a fost o provocare să crească un copil atât de dotat intelectual.

„A trebuit să gândim «în afara cutiei». Este un copil de 9 ani, cu un creier care are capacitatea de a înțelege o mulțime de concepte dincolo de vârsta lui și uneori dincolo de înțelegerea mea”, a povestit mama lui David.

Elevii din România ar putea avea mai multe ore de practică în fabrici. Ministrul Muncii poartă deja discuții cu ministrul Educației.

Ministrul Muncii, Marius Budăi (PSD), susține că elevii din România au nevoie de mai multe ore de practică în fabrici, iar acest subiect ar trebui dezbătut urgent în rândul autorităților. Oficialul a declarat miercuri, la un eveniment sindical, că învăţământul tehnologic trebuie să fie un capitol extrem de important în Legile educaţiei, conform Agerpres.

Ministrul Muncii consideră că este nevoie de ore de practică pentru ca elevii din școlile de pe teritoriul țării să înțeleagă mai bine care este procesul de muncă și mai ales să poată învăța activitățile din fiecare fabrică, în așa fel încât să cunoască pașii pe care îi au de urmat în carieră.

România ar avea de câștigat dintr-o astfel de schimbare, deoarece învățământul ar putea oferi țării acel personal calificat de care este tot mai mare nevoie. Din acest motiv, Marius Budăi a purtat mai multe discuții și cu ministrul Educației, Ligia Deca.