Revista presei – 9 februarie 2022

Fuziunea universităţilor europene nu mai este un vis, ci o realizare. Există deja cardul studenţesc european şi 41 de alianţe între instituţii de învăţământ superior din Uniunea Europeană.

Aşadar, este deja posibilă începerea unui curs în Spania, continuarea lui în Irlanda şi finalizarea în Italia. În logica acestor realizări, Comisia Europeană lucrează în prezent la crearea diplomei comunitare, anunţă cotidianul „El Pais”.

„Experienţele transnaţionale, care sunt facilitate de alianţe între universităţi, trebuie să fie validate printr-o diplomă. Ideea este să începem să stabilim criterii comune, pentru că trebuie să avem încredere în fiabilitatea sistemelor noastre de învăţământ”, spune Christina Galache, consilieră pe teme de educaţie la misiunea permanentă a Spaniei pe lângă Uniunea Europeană. Mai multe universităţi din Spania fac parte din astfel de alianţe transnaţionale din UE. Pe lângă cazul Universităţii din Barcelona, Universitatea din Zaragoza prezidează din 2020 UNITA-Universitas Montium, o alianţă din care mai fac parte Universitatea din Torino (Italia), Universitatea din Pau şi Regiunea Adour (Franţa), Universitatea Beira Interior (Portugalia) şi Universitatea de Vest din Timişoara. În plus, Universitatea din Granada, care găzduieşte anual 1.600 de studenţi în cadrul programului de schimb studenţesc Erasmus, coordonează Alianţa Arqus, formată împreună cu universităţile Bergen (Austria), Graz (Austria), Leipzig (Germania), Lyon (Franţa) şi Padova (Italia). Aceste instituţii de învăţământ superior organizează un curs comun de securitate cibernetică.

Turnul de Apă din Iosefin va fi transformat, peste doi ani, în centru cultural. Până atunci, Primăria Timişoara deschide şantierul pentru a fi vizitat, în tururi ghidate, de studenţi de la Arhitectură, de la Construcții, de la Istorie, dar nu numai. Prima vizită va avea loc săptămâna aceasta.

Finalizat în 1914, după un proiect semnat János Lenarduzzi și Richárd Sabathiel, Turnul de Apă din Iosefin – cu cele două rezervoare ale sale –, amplasat pe str. Gh. Barițiu nr. 3, este una dintre cele mai ingenioase construcții de acest gen. Nemaifiind folosit de mai bine de șase decenii în scopul pentru a fost ridicat, turnul a intrat acum într-o nouă etapă, de refacere şi refuncţionalizare anunţă Primăria Timişoara.

La finalul lucrărilor, începute în toamna anului 2021, acesta va fi Centrul Cultural Castelul de Apă şi va deveni unul din punctele de atracție ale cartierului Iosefin și ale Timișoarei.

Proiectul propune realizarea unor intervenții pentru obținerea de spații expoziționale și pentru evenimente culturale. Amenajarea exterioară presupune o rampă de acces către turn și amplasarea unei mici construcții (formată din birou administrativ și grupuri sanitare). Accesul în turn este tratat ca un traseu pentru observarea construcției din exterior și care poate fi folosit ca spațiu expozițional. De asemenea, va fi demolat gardul existent, amenajat terenul cu rampă de acces şi realizate gradene de beton și o copertină. Turnul va avea şi un spațiu multifuncțional neconvențional, pentru evenimente sau activități expoziționale și culturale de interior și exterior, un traseu de parcurgere către punctul de observație, un spațiu de socializare și o cafenea neconvențională un punct de interes pentru o stație vaporetto și un punct de interes în traseul velo existent. Capacitatea maximă a Turnului de Apă este de 70 de persoane.

România a ajuns în vârful valului 5 al epidemiei de Covid-19 și urmează în perioada imediat următoare o perioadă de stagnare sau chiar o scădere ușoară a numărului de cazuri zilnice, conform unui studiu al Facultății de Științe Economice și Gestionarea Afacerilor a Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj.

„Am ajuns în vârful valului 5! Modelul nostru de previziune estimează că în cursul acestei săptămâni va începe o stagnare sau chiar o ușoară scădere a numărului de cazuri noi pe zi”, anunță cercetătorii de la UBB pe pagina de Facebook a proiectului.

Proiectul ”Covid – 19 – Romanian Economic Impact Monitor. Impactul pandemiei de coronavirus asupra economiei din România: date, analize și previziuni”, urmărește să arate o ”imagine comprehensivă, actualizată în timp real a situației economiei românești”.

„Obiectivul principal al proiectului constă în oferirea unui sprijin real factorilor decizionali din politica și economia românească prin realizarea și actualizarea frecventă a analizei situației generate de epidemia de COVID-19, respectiv prin oferirea unui punct de pornire pentru realizarea unor scenarii de previziune pentru o mai bună protejare a societății, a companiilor, a angajaților acestora, respectiv a lanțurilor de aprovizionare din economia reală”, se arată pe site-ul proiectului.

Au trecut 713 zile de la primul caz de coronavirus din România și în prezent sunt 389.568 cazuri active.

În total, până luni, pe teritoriul României au fost înregistrate 2.418.779 cazuri de infectare cu noul coronavirus, 1.990.254 pacienți au fost declarați vindecați.

În unitățile sanitare de profil, numărul de persoane internate în secții cu COVID-19 era luni de 11.884. De asemenea, la ATI erau internate 1.102 de persoane, dintre care 948 sunt nevaccinați.

Atenție la e-mail-urile primite din partea Universitatea din București! Infractori cibernetici au copiat identitatea vizuală și anumite date corespondente Universității, pentru a crea e-mail-uri de tip #phishing. Aceste mesaje primite de utilizatorii din România au, totodată, anexate atașamente malițioase de tip Excel.

La o primă analiză, se poate observa că adresa nu aparține instituției de învățământ, iar la verificarea sursei (header-ului) mesajului se poate concluziona că acesta provine de fapt de la o adresă din Chile. Desigur, aceste adrese și zonele din care se care propagă campania de distribuire a #malware-ului se schimbă frecvent.

Un alt indiciu că ar putea fi vorba despre o capcană stă chiar în textul mesajului, cu multiple greșeli gramaticale, de exprimare sau de transcriere în limba română: Conform recomandărilor bune ale companiei dumneavoastră de către antreprenorul nostru, suntem Universitatea din București sub îndrumarea prof. dr. Marian Preda.

În plus, atacatorii au inclus și componenta psihologică, care are menirea de a crea o situație de urgență: Avem nevoie de oferta ta prețului noului nostru buget pentru 2022 (anexat). Vă rugăm să trimiteți oferta înainte de data limită.

„Ne confruntăm cu un fel de obscurantism modern. Știința împreună cu Biserica reprezintă ultimele paveze împotriva acestuia”, a declarat dr. Daniel David, rectorul Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca, la întrunirea Adunării Eparhiale din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului.

„Este important să stăm aproape, să strângem rândurile. Este, într-un fel, o bătălie: dacă mai există adevăr, care sunt valorile principale, dacă etica mai contează în varianta pe care o știm sau nu, în știință fiecare este expert, pseudoștiința este din ce în ce mai puternică…” a enumerat rectorul celei mai mari universități din România.

El a evidențiat importanța conlucrării dintre știință și spiritualitate, reprezentate de mediul academic, respectiv cel eclezial, scrie basilica.ro.

„Dacă ne dăm mâna și stăm mai aproape, vom putea face față acestui val de obscurantism modern și vom duce mai departe valorile care ne-au ajutat să fim ceea ce suntem astăzi”, a mai spus rectorul Daniel David.

Mitropolitul Andrei i-a înmânat profesorului Daniel David Ordinul „Episcop Nicolae Ivan” pentru mireni, în semn de apreciere și recunoștință pentru activitatea de înaltă ținută academică și pentru implicarea activă în viața comunității și a Bisericii.

Rectorul a declarat că acceptă distincția în numele universității, urmând să lucreze împreună cu reprezentanții eparhiei pentru a dezvolta Facultatea de Teologie Ortodoxă a universității clujene.

„La Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca avem cea mai complexă ofertă teologică de pe continent. Pe mine mă bucură lucrul aceasta. Facultățile de Teologie au fost reunite anul trecut în ceea ce noi am numit School of Divinity”, a spus dr. Daniel David.

„Este ceva ca o universitate din țară să aibă cea mai complexă ofertă teologică de pe continent”, a subliniat rectorul.

Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca este dotată cu laboratoare de artă sacră, de patrimoniu informatic, cu o aulă pentru conferințe, spectacole sau proiecții de cinema, are capelă, un atelier de vitralii, săli de fitness și o cafenea culturală. Este singura facultate de teologie din țară care oferă specializarea Vitralii. În curând la dotări se va adăuga și un cămin pentru fete.

În cadrul School of Divinity, la universitatea clujeană mai funcționează facultăți de teologie greco-catolică, romano-catolică și reformată.

Aproximativ o treime dintre copiii care au participat la un recent sondaj Salvați Copiii spun că au primit pe Internet conținut ce include nuditate, iar 20% afirmă că li s-au cerut imagini cu ei nud. Mai bine de o treime spun că au fost jigniți sau deranjați de către alte persoane, pe Internet. Dar foarte puțini spun că au reacționat în vreun fel la astfel de situații. Potrivit sondajului, peste trei sferturi dintre copiii participanți petrec cel puțin patru ore online. Organizația oferă și o serie de recomandări pentru autorități, școli, profesori și părinți, cu privire la folosirea internetului de către copii.

• Studiul privind utilizarea Internetului de către copii, publicat marți de Salvați Copiii, a fost realizat online pe un număr de 2740 de copii (eșantion neprobabilistic) cu vârste între 8-17 ani, în vara anului trecut.

Analiza scoate în evidență o serie de probleme privind siguranța copiilor și adolescenților în mediul online, în contextul consumului foarte ridicat de Internet.

Potrivit studiului, 78% dintre respondenți spun că utilizează Internetul zilnic, timp de cel puțin 4 ore. Doar 3% dintre ei folosesc Internetul mai puțin de o oră pe zi. Ei petrec timp online în principal pentru a urmări conținut postat de alți utilizatori (70%), pentru a se juca (70%), pentru a folosi rețelele sociale (67%).

• Doar 46% dintre respondenți spun că folosesc Internetul pentru a se informa pe teme de actualitate. 63% spun că îl folosesc pentru a căuta informații pentru școală. O treime (34%) spun că folosesc Internetul pentru a publica diverse conținuturi create de ei.

Descentralizarea este un deziderat care umple rapoarte și discursuri politice de ani de zile. Proiectul „România educată” se aliniază recomandărilor Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, la care recent am început procesul de aderare, după încercări eșuate în ultimul deceniu. Dorința de descentralizare pierde din forță când Ministerul Educației își arogă responsabilități care erau până mai ieri ale autorităților locale. Cum este acordarea burselor. Iar fabula lui Grigore Alexandrescu rămâne la fel de vie: puterea, ca și egalitatea, e pentru toți, „dar nu pentru căței”.

După ce a fost în mijlocul scandalurilor generate de elevii și părinții nemulțumiți de creșterea exigențelor în ceea ce privește acordarea bursei de merit, ministrul Educației a anunțat în aceste zile că bursele nu vor mai fi acordate descentralizat, prin grija autorităților publice locale, ci centralizat, de Ministerul pe care îl conduce. Astfel, potrivit unui comunicat emis de instituția guvernamentală, ,,Ministerul Educației va propune la proxima rectificare bugetară să-și asume responsabilitatea de plată a tuturor burselor destinate elevilor, de la bugetul de stat, prin bugetul propriu al ministerul”.

Reacțiile din partea societății civile nu au întârziat să apară, iar asociațiile de elevi au caracterizat acțiunea ca fiind în dauna celor pe care îi reprezintă: „Considerăm această propunere ca fiind una inoportună, având în vedere faptul că sistemul de învăţământ ar trebui încurajat să meargă într-o direcţie a descentralizării, fiind susţinută implicarea autorităţilor locale, în niciun caz limitată. Mai mult, această schimbare ar fi incorectă faţă de elevii ce provin din unităţi administrativ teritoriale care pun accentul pe propria dezvoltare prin intermediul educaţiei”.

Mai mult decât atât, această măsură de centralizare excesivă a acordării unui stimulent pentru a crește performanța elevilor și a le dezvolta spiritul competitiv este în contradicție cu raportul prezidențial România Educată, a cărui implementare și-a asumat-o ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu. La pagina 62 scrie: „Faptul că descentralizarea la nivelul autorităților publice locale nu s-a finalizat generează efecte negative asupra rețelei școlare”, iar zece pagini mai încolo prezintă o măsură „prioritară”: „Stabilirea principiilor și a etapelor procesului de descentralizare instituțională, pentru a crește autonomia unităților de învățământ. Demararea acestui proces”.

În completarea acestor măsuri, se face referire la descentralizare și în ceea ce privește politica de investiții în educație, pentru „creșterea leadership-ului din partea tuturor actorilor implicați în domeniul educației”.

Creditarea economiei reale a avut parte de un an foarte bun în 2021, stocul creditelor corporate înregistrând un avans de ”două cifre” anul trecut, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR).

Creșterea s-a bazat și pe garanțiile puse de stat pentru IMM-uri și companiile mici, în cadrul programelor de sprijin în contextul pandemiei de Covid-19.

Cele mai mari creșteri s-au înregistrat în rândul companiilor din industria extractivă, de 58,1% în decembrie 2021 față de aceeași lună a anului anterior. Avansul este parțial explicat de efectul de bază, stocul total al creditelor din acest sector ajungând la 1,4 miliarde de lei la sfârșitul anului trecut, cel mai redus din rândul tuturor ramurilor economice luate în calcul în analiza BNR.

Creșteri importante ale stocurilor de credite s-au consemnat și în rândul companiilor de utilități (+38,2%, la 5,9 miliarde de lei) și construcții (+32,1%).

Comerțul și serviciile s-au bucurat la rândul lor de creșteri importante, de peste 18%, la 37,9 miliarde de lei, respectiv 26,6 miliarde de lei.

Companiile din agricultură și-au majorat stocul de credite cu 15,2% anul trecut, la 12,6 miliarde de lei.

Creditele acordate industriei prelucrătoare au fost cu 12,3% mai mari în decembrie, valoarea stocurilor fiind de 31,8 miliarde de lei.

Cele mai mici creșteri au fost raportate de companiile din sectorul imobiliar, unde avansul a fost de doar 1,7%, la 18,7 miliarde de lei.

2021 a adus astfel creșteri pe linie a stocurilor de credite din toate sectoarele economice, spre deosebire de 2020, când industria prelucrătoare și utilitățile au consemnat scăderi de 2,6%, respectiv 15,6%.

După dimensiunea companiilor, corporațiile dețin în continuare cea mai mare pondere a stocului de credite, de circa 68,5%, însă IMM-urile sunt cele care au înregistrat cele mai bune dinamici.

Cel mai rapid a avansat stocul de credite acordat întreprinderilor mici, 21%, acesta ajungând la 30,4 miliarde de lei la sfârșitul anului trecut.

Circa 32% dintre creditele accesate de companiile din România au o maturitate reziduală de sub un an, iar puțin peste jumătate au fost accesate fără oferirea unor garanții imobiliare, mai reiese din datele BNR.