EȘTI AICI:
Revista presei – 9 decembrie 2022

Revista presei – 9 decembrie 2022

Rurlogo22
Universitatea de Vest din Timișoara, în clasamentul Round University Subject Rankings 2022
tion.ro

Universitatea de Vest din Timișoara este prezentă în ediția din 2022 a clasamentului Round University Subject Rankings. Mai mult decât atât, UVT se regăsește în toate cele șase secțiuni ale clasamentului.

Universitatea de Vest din Timișoara este prezentă în toate cele șase secțiuni ale clasamentului Round University Subject Rankings 2022: științe umaniste, științe ale vieții, științe naturale, științe tehnice, științe sociale şi științe medical, fiind cotată printre cele mai bune universități din România.

„În noul raport publicat de clasamentul internațional RUR Subject Rankings, considerând rezultatele din procesul de învățământ și cercetare cumulate de UVT în 2022, se remarcă îndeosebi performanța Universității de Vest din Timișoara în zona unde este clasată între primele trei universități la nivel național, respectiv pe domeniile Ştiinţe naturale (locul întâi) și Ştiinţe tehnice (locul al doilea). Aceste rezultate sunt importante pentru evoluția în plan național, dar și internațional, pentru o bună vizibilizare a programelor noastre de studiu în cadrul spațiului universitar european”, a declarat rectorul UVT, Marilen Gabriel Pirtea.

În clasamentul Round University Subject Rankings 2022, la nivel național, UVT ocupă poziția a doua pe domeniul Științe naturale și poziția a treia pe domeniul Științe sociale.

Round University Subject Rankings măsoară performanța universităților pe baza a 20 de indicatori de performanţă grupaţi în 4 categorii de indicatori:

  • predare (40%),
  • cercetare (40%),
  • diversitate internațională (10%) şi
  • sustenabilitate financiară (10%).
Studenti (2)
Viitorul de sub picioarele noastre! Universitatea de Științele Vieții Timișoara a marcat Ziua Mondială a Solului De către Gheorghe Miron - 08.12.2022
ziuadevest.ro

Joi 8 decembrie, la Universitatea de Științele Vieții “Regele Mihai I” din Timișoara, prof. Vincenzo Michele Sellitto i-a introdus pe toți cei prezenți: studenți, cercetători și fermieri, într-o călătorie extraordinară în lumea solului viu, cu ocazia Zilei Mondiale a Solului (WorldSoilDay).

Scopul manifestării a fost pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la îngrijirea și protecția celei mai importante resurse terestre ale planetei – solul.

Prof. Sellitto realizează cercetări de ani de zile cu privire la conceptul de sol viu. Solul nu este văzut doar ca un amestec de nisip, nămol și argilă, ci mai presus de toate are în componența sa microorganismele, care constituie microbiota din sol. Prin urmare, așa cum spune adesea prof. Sellitto, solul este mai presus de toate un „rezervor de variabilitate genetică de care dispune planta”, iar când planta nu o mai gasește în sol, atunci ea se poate îmbolnăvi.

Profesorul Sellitto a explicat celor prezenți într-un mod simplu și captivant modul în care plantele interacționează cu microorganismele și creează relații endofitice sau simbiotice care ajută plantele însele să depășească situațiile de stres abiotic și biotic. Un exemplul practic a fost cel de utilizare a ciupercilor micorizice care creează o simbioză între ciupercă și plantă, astfel încât planta să devină mai performantă în căutarea apei în sol și a micro și macronutrienților, un adevărat dialog, o adevărată comunicare încă de cercetat și de descifrat.

Cercetare Laborator Pexels 820x543
Bugetul alocat Cercetării pentru 2023, în cadrul Ministerului Cercetării și Digitalizării, rămâne la un nivel similar cu cel de anul acesta: sub 0,2% din PIB
edupedu.ro

Guvernul alocă domeniului Cercetare Fundamentală și Cercetare Dezvoltare, 2,81 miliarde de lei, potrivit proiectului de buget pe 2023 publicat săptămâna aceasta de Ministerul Finanțelor și anunțat drept aprobat în urmă cu puțin timp de către Executiv. Suma pe care o propune să fie alocată domeniului cercetare, prin Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, este în creștere considerabilă față de execuția pe anul în curs, estimată preliminar la 1,7 miliarde de lei, dar reprezintă numai 0,18% din PIB, față de o alocare de 0,17% pentru anul în curs – în condițiile în care premierul Nicolae Ciucă anunța, recent, că pentru anul viitor bugetul cercetării “va fi cel puțin dublu”.

În proiectul de buget, alocarea pentru MCID – domeniul Cercetare Fundamentală-Cercetare Dezvoltare în 2023 este de 2.811.488.000 lei, aproape dublu față de realizările raportate pentru 2021 (1.59 miliarde lei) și mult peste execuția pe 2022 (1,73 miliarde lei), raportate în același document.

“Creșterea” raportată pentru 2022-2023 este, prin urmare, de 62,35%. Însă alocarea de anul acesta este similară, ca procent din PIB, cu cea de anul trecut, rămânând sub pragul de 0,2% (0,18%).

Guvernul estimează că aceasta va crește până la 3,4 miliarde de lei în 2026.

Nivelul este mult inferior țintei menționate în programul de guvernare pentru finanțarea cercetării, anume 2% din PIB (1% finanțare publică + 1% finanțare privată) până în 2024: „Creșterea valorii și eficienței finanțării pentru cercetare și inovare și atingerea țintei de 2% din PIB până în 2024 (1% finanțare publică + 1% finanțare privată) cu asigurarea unei distribuții bugetare echilibrate,  destinate susținerii cu prioritate a cercetării aplicative și inovării, dar și a cercetării fundamentale și de frontieră, cu accent pe domeniile de specializare inteligentă/cu potențial de creștere”.

Însă Strategia Națională de Cercetare, Inovare și Specializare Inteligentă 2022-2027, adoptată anul acesta, schimbă această țintă în sensul atingerii nivelului de 1% din PIB cu câțiva ani mai târziu – până în 2027.

Upt 696x358
Două colective de autori de la Universitatea Politehnica Timișoara, premiate de Academia Română
gazetadinvest.ro

O nouă recunoaștere pentru creația științifică din Universitatea Politehnica Timișoara: două colective de autori, unul coordonat de Sorin Mușuroi, prorector al UPT, și altul condus de Ileana Torac, de la Academia Română, Filiala Timișoara, au fost premiate de Academia Română în cadrul Galei organizate, în mod tradițional, la începutul lunii decembrie.

Academia Română a decernat miercuri, 7 decembrie 2022, premiile pentru cele mai valoroase creații științifice și artistice realizate în anul 2020. Evenimentul s-a desfășurat în Aula Academiei Române, în prezența membrilor Adunării Generale.

Premiile au fost acordate, conform regulamentului, în cadrul celor 14 secţii ştiinţifice ale Academiei Române, celor mai reprezentative creaţii ştiinţifice şi culturale româneşti, realizate sau publicate în anul 2020 în domenii diverse, de la literatură, istorie, filosofie, arte plastice, teatrale şi muzicale până la matematică, fizică, chimie, biologie, agronomie, silvicultură, ştiinţe tehnice şi tehnologia informaţiei.

Premiul „Constantin Budeanu” pentru domeniul Științe Tehnice a recompensat lucrarea„Advanced electric drives – an UPT selection”, având ca autori pe Sorin Muşuroi, Cristian-Vasile Lascu şi Nicola-Valeriu Olarescu, de la Universitatea Politehnica Timișoara.

Premiul „Henri Coandă“, tot pentru Științe Tehnice, a fost acordat pentru grupul de lucrări „Maşini electrice pentru aplicaţii cu viteză variabilă: proiectare şi control”, avându-i ca autori pe Ileana Torac, Mihaela-Codruţa Paicu (Ancuţi), Ana-Adela Popa şi Andy-Sorin Isfănuţi, de la Academia Română, Filiala Timișoara și de la Universitatea Politehnica Timișoara. Grupul de lucrări a fost coordonat de cercetător științific dr.ing. Ileana Torac, colaboratoarea academicianului Toma Dordea în ultimii 25 de ani.

Ministeruleducatiei E69y (1)
Bugetul pentru învăţământ prevăzut pentru anul 2023 este de 49,509 miliarde lei, respectiv 3,2% din PIB
edumanager.ro

Bugetul pentru învăţământ prevăzut pentru anul 2023 este de 49,509 miliarde lei, respectiv 3,2% din PIB, susţin reprezentanţii Ministerului Educaţiei pe pagina de socializare.

„În aceste condiţii, bugetul învăţământului pentru anul 2023, pe toate sursele de finanţare, este mai mare cu 6,032 miliarde de lei faţă de execuţia preliminară pentru anul 2022”, afirmă sursa citată.

Potrivit Ministerului Educaţiei, în anul 2023, cheltuielile cu educaţia vor avea o pondere de 8,14% în bugetul general consolidat (în creştere faţă de 2022), ponderea raportată la PIB fiind, de asemenea, în creştere – 3,2%, faţă de execuţia preliminară de 3,12%. AGERPRES

Carte Des Zones De Vacances Scolaires A B C 600
Structura anului școlar din Franța, publicată de Ministerul Educației de la Paris pentru următorii 3 ani. Predictibilitatea în învățământ – o tradiție în Hexagon
edupedu.ro

Ministerul Educației din Franța anunță că au fost publicate calendarele anilor școlari viitori, mai exact pentru 2023-2024, 2024-2025 și 2025-2026. Acest lucru înseamnă că, în mod oficial, elevii din Republică știu de acum că în 2025 încep școala pe 1 septembrie și că o termină pe 4 iulie 2026.

Dacă structura pentru anul școlar viitor, adică 2023-2024, se știa de anii trecuți, calendarele pentru 2024-2025 și 2025-2026 sunt reglementate acum de autorități în varianta franceză a Monitorului Oficial. Calendarele se publică în Franța cu doi-trei ani dinainte, spun mai mulți profesori pentru EduPedu.ro.

Amintim că predictibilitatea în educația franceză a fost un principiu în ansamblu întărit de către fostul ministru al Educației Naționale, Jean-Michel Blanquer, după proteste ale profesorilor din luna ianuarie 2022, și a fost obiectiv asumat de actualul ministru Pap Ndiaye, după ce a preluat în luna mai, tot anul acesta, mandatul de la Blanquer, odată cu instalarea noului Guvern condus de Elisabeth Borne.

În Franța, școala începe de obicei în primele zile ale lunii septembrie pentru elevi. Profesorii se întorc cu aproximativ o săptămână înainte de elevi la școală. Există o vacanță de două săptămâni de toamnă, cea de Crăciun, de trei săptămâni, apoi vine “vacanța de iarnă” în februarie (de două săptămâni, dedicată sportului) și una “de primăvară” în martie-aprilie sau aprilie-mai (de două săptămâni, care cuprinde Paștele; nu se mai numește “vacanță de Paști” din 1985, notează franceinfo.fr).

  • Ce este deosebit la cea de iarnă și de primăvară față de celelalte este că ele se iau diferit în țară, în funcție de cele 3 zone (hartă mai jos) în care este împărțită Franța pentru a nu exista aglomerație în zonele turistice, susțin autoritățile de acolo.

UVT utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru.

Te informam ca ne-am actualizat politicile pentru a integra in acestea si in activitatea curenta a UVT cele mai recente modificari propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrareadatelor cu caracter personal si pentru a citi si intelee continutul Politicii Cookie.

Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie.

Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmand instructiunile din Politica de Cookie.