Revista presei – 8 septembrie 2022

Micropauzele sunt acele pauze cu o durată între 8 secunde şi 10 minute, pe care angajatul le ia în mod voluntar în timpul serviciului şi sunt benefice pentru creşterea nivelului de energie.

Angajaţii trebuie să se obişnuiască să ia aşa-numitele „micropauze“ în timpul orelor de lucru, adică pauze cu o durată mai mică de 10 minute, pentru a se relaxa şi pentru a fi mai productivi, arată un articol ştiinţific publicat în jurnalul PlosOne de către o echipă formată din cercetătorii Facul­tăţii de Sociologie şi Psihologie a Universităţii de Vest din Timişoara.

„Angajaţii trebuie să îşi ia pauze de fiecare dată când simt nevoia. Dacă aşteptăm să vină seara, să se termine ziua de lucru, sau weekendul sau – mai rău – dacă aşteptăm concediul ca să ne relaxăm, ne punem sănătatea pe pauză, suntem obosiţi când lucrăm şi suntem mai puţin performanţi“, a spus, în cadrul emisiunii ZF Live, Patricia Albulescu, doctorand, Universitatea de Vest din Timişoara. Patricia Albulescu, Irina Macsinga, Andrei Rusu, Coralia Sulea, Alexandra Bodnaru şi Bogdan Tulbure au publicat în jurnalul PlosOne articolul sub titlul: „Give me a break!“ A systematic review and meta-analysis on the efficacy of micro-breaks for increasing well-being and performance“. Ideile din articol au fost preluate de publicaţii internaţionale precum The Guardian, CNN, Medical News Today, Science Daily, Menshealth, India Today.

Orele de informatică vor avea o pondere mai mare decât până acum şi vor fi pentru toţi copiii indiferent de nivelul de învăţământ, a declarat, marţi, ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, în cadrul evenimentului “România Viitorului” organizat de Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, la Universitatea Politehnica Bucureşti, potrivit Agerpres.

“Încă din acest an este cunoscut că, bazate pe prevederile proiectului Legii învăţământului preuniversitar, cel puţin 50% trunchi comun, 20% specializare, până la 30% curriculum la dispoziţia şcolii, vor fi revizuite şi aprobate în luna octombrie, cel mai târziu în noiembrie, planurile-cadru de liceu şi puternic revizuite cele de gimnaziu şi primar. Prin această revizuire vreau să vă spun că orele de informatică vor avea o pondere mai mare decât până acum şi vor fi ore pentru toţi copiii indiferent de nivelul de învăţământ. Mai apoi, la Bacalaureat vom testa într-o manieră foarte serioasă competenţele digitale. Fără competenţe digitale niciunul dintre tineri nu va putea avea acea înzestrare pentru a reuşi într-o societate a viitorului”, a afirmat Cîmpeanu.

El a spus că viitorul educaţiei va fi unul digital şi a menţionat că va semna în curând un parteneriat cu Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării pentru susţinerea educaţiei digitale.

“Ne dorim sau nu ne dorim, ne place sau nu ne place viitorul educaţiei va fi unul digital. (…) Vom semna, am discutat cu domnul ministru Burduja, în curând şi un parteneriat pentru susţinerea educaţiei digitale. Cele două ministere plus organizaţii nonguvernamentale care au preocupări şi rezultate în domeniu”, a adăugat Sorin Cîmpeanu.

„Lecția crucială a istoriei este că amploarea inversării integrării, care va urma celui de-al treilea val al globalizării depinde în mare măsură de acțiunile guvernelor”, notează Neil Shearing.

În opinia sa, impactului noilor tehnologii va juca un rol important, imprimarea 3D având potențialul de a genera un val de relocalizare a afacerilor, spre exemplu, dar aceasta este o pistă greșită. „Acțiunile factorilor de decizie politică vor fi mai importante.”

O a doua lecție ar fi că principalele caracteristici ale integrării anterioare vor „încadra” orice decuplare ulterioară.

Primele două valuri de globalizare s-au concentrat în mare măsură pe integrarea comercială, în special în domeniul mărfurilor. Ultimul val a fost mult mai larg. Comerțul cu servicii a crescut substanțial, dar a existat și o integrare financiară și tehnologică semnificativă între țări.

„Amploarea fracturării va fi determinată de acțiunile factorilor de decizie. Dar, în comparație cu primele două valuri de globalizare, este probabil ca impactul să fie mult mai larg, afectând totul, de la fluxurile financiare transfrontaliere și transferurile de tehnologie, până la standardele de muncă, de calitate și de securitate a lanțului de aprovizionare. Aceasta, la rândul său, va avea implicații majore pentru economia și piețele globale”, avertizează el.

Postul de televiziune Antena 3, singurul canal de știri din România partener al CNN International, alături de cotidianul național Jurnalul, organizează, în cadrul proiectului România Inteligentă, Conferință Națională ”Parcul Științific și Tehnologic Măgurele – drumul de la inovație și cercetare la dezvoltare și progres” în data de 8 septembrie 2022, între orele 9:00 – 13:00.

Prezentările, dezbaterile și schimbul de informații vor oferi o perspectivă clară și completă asupra obiectivului Magurele Science Park (MSP) dezvoltarea antreprenoriatului inovator la nivel regional și național, prin crearea de legături între industrie și cercetare și prin asigurarea cadrului necesar dialogului permanent între cele două.

Vor participa reprezentanți ai Guvernului României, Parlamentului Românei, Academiei Române, Primăriei Orașului Măgurele precum și ai institutelor de cercetare.

Premierul Nicolae Ciucă a subliniat, miercuri, în şedinţa de Guvern, că este nevoie de o reorientare şi reactivare a tot ceea ce înseamnă domeniul de cercetare-inovare și i-a cerut ministrului Burduja un plan de acţiune.

„Am participat împreună cu ministrul Educaţiei, ministrul Fondurilor europene, cu ministrul Economiei şi am lăsat la urmă ministrul Digitalizării, pentru că a fost gazda acestui forum „România viitorului”.

Am participat din dorinţa de a putea să avem un dialog cu cei care sunt implicaţi în tot ceea ce înseamnă sectorul de cercetare să primim datele şi informaţiile în urma unui proiect, care s-a desfăşurat cu finanţare de la Banca Mondială.

Există voinţă, există resursa umană şi am văzut o serie întreagă de proiecte, o serie întreagă de inovaţii şi invenţii, dar în acelaşi timp există şi probleme pe care oamenii, cercetătorii, profesorii, studenţii, reprezentanţii companiilor private le-au ridicat şi avem nevoie să armonizăm întreg cadrul, cadrul legislativ, astfel încât să putem să facilităm dezvoltarea şi să dăm speranţe tuturor celor care îşi sacrifică timpul şi sacrifică tot ceea ce au, astfel încât să-şi vadă o idee împlinită şi ar fi mare păcat dacă nu reuşim ca toate aceste proiecte să nu-şi găsească aplicabilitatea într-un domeniu sau altul.

Am putut să văd partea aceasta de dezamăgire a oamenilor, pentru că nu s-a reuşit ca din ceea ce au realizat până acum să se implementeze în practică", a declarat Nicolae Ciucă.

Circa 70% dintre români alocă sub 25 de euro/lună pentru educație, iar 7% aler resurse gratuite de studiu, arată o cercetare a platformei Upriserz.

Astfel că doar 10% dintre români cheltuie lunar pentru educație între 75 și 167 de euro.

Totodată, românii studiază circa 4,5 ore pe săptămână, respectiv cursuri, evenimente, citit, informări. Tinerii se dedică învățării circa 7 ore/săptămână, persoanele vârstnice aproape 6 ore iar adulții care muncesc alocă 4 ore pentru educație.

De asemenea, 52% dintre participanții la cercetare spun că educație trebuie făcută pe tot parcursul vieții, iar 33% cred  că doar în timpul școlii.
Generaţia Z (21-25 ani) crede că învățarea este doar pentru copilărie și tinerețe, Generația X și Baby Boomers spun că toată viața. Millennials şi Generația X se ocupă 4 ore/săptămână pentru educație.