Revista presei – 8 septembrie 2021

Universitatea de Vest din Timişoara este prezentă pentru al doilea an consecutiv în Moscow International University Ranking “The Three University Missions” (MosIUR), care evaluează şi ierarhizează instituțiile de învățământ superior după următoarele trei misiuni universitare: educație, cercetare și interacțiune cu societatea.

Doar opt universități din România au fost incluse în ediția 2021 a acestui clasament, UVT ocupând locul 6 la nivel naţional şi plasându-se în intervalul 1401-1500 la nivel mondial. Ierarhizarea include peste 2000 de instituții de învățământ superior din 119 de țări.

Rectorul UVT, prof.univ. dr. Marilen Gabriel Pirtea, apreciază: „UVT și centrul universitar timișorean sunt racordate la viața academică europeană și internațională, iar rankingul “The Three University Missions” confirmă această orientare strategică. Mai mult, UVT este parte a rețelei universitare europene UNITA, alături de cinci universități din Franța, Italia, Spania și Portugalia, care sunt, la rândul lor, bine plasate în rankingurile academice de referință. Studenții Universității de Vest din Timișoara sunt studenți europeni și se pregătesc aici conform standardelor de performanță prezente în cele mai bune universități europene.”

Patru dintre universitățile membre ale Consorțiului Universitaria au fost incluse în ediția 2021 a acestui ranking internațional, Moscow International University Ranking „The Three University Missions” (MosIUR) fiind unul dintre cele 11 clasamentele utilizate în analiza Metarankingului național – clasamentul universităților din România. Detalii: la: https://mosiur.org/ranking 

Un student orfan de la UBB Cluj nu vrea să se vaccineze și spune că se simte discriminat de condițiile impuse de universitate pentru a intra la cursuri sau pentru a primi un loc în cămin.

Senatul UBB Cluj a decis în iulie 2021 că numai cei vaccinați sau testați pot merge la cursuri.

Redăm mai jos scrisoarea studentului:

”Mi se încalcă într-un mod flagrant drepturile pentru că nu doresc să mă injectez cu seruri experimentale.

Mă numesc Robert Isztoica. Sunt un student provenit din sistemul de protecție socială respectiv din cadrul Direcției Generale de Asistență Sociale și Proiecția Copilului Cluj, fiind în anul III la Facultatea de Asistență Socială din cadrul UBB, fiind înscris și la Facultatea de Drept. Scriu aceste rânduri cu speranța ca ”mai marii” și ”domnii specialiști” se vor trezi la realitate și nu vor mai repeta deciziile pe care le-au luat în cazul meu, încălcând prin acestea într-un mod flagrant și dreptul altor persoane care se află sau se vor afla într-o situație similară cu a mea.

Anul acesta Senatul și Conducerea RENUMITEI Universități ”Babeș-Bolyai” au hotărât ca formatul începerii anului universitar să se deruleze cu prezența fizică doar a studenților VACCINAȚI sau testați. De asemenea, când am luat legătura cu serviciile sociale ale Universității Babeș-Bolyai acestea mi-au comunicat că nu am ce căuta în cămin fără ”dovada vaccinării”.

Odată cu începerea școlii pe 13 septembrie, elevii de peste 12 ani, dar și părinții sau angajații școlilor se vor putea vaccina și la școală, existând însă doar 476 de cabinete medicale dotate corespunzător pentru vaccinare în toată țara. Celelalte două posibilități puse la dispoziție sunt echipele mobile sau vaccinarea la centre de vaccinare de lângă școală.

Minorii se pot vaccina doar cu prezența părinților și doar după exprimarea consimțământului informat printr-un formular.

Pentru prima doză, campania începe pe 13 septembrie și se încheie pe 15 noiembrie.

Declarațiile lui Valeriu Gheorghiță privind vaccinarea în școli:

• Au fost stabilite măsurile pentru asigurarea vaccinării în unitățile de învățământ a elevilor, studenților, a familiilor acestora și a personalului propriu. Practic, este cadrul metodologic după care se va desfășura procesul de vaccinare în unitățile de învățământ. Se transmite în cursul acestei dimineți această instrucțiune, atât către Ministerul Sănătății, direcțiile de sănătate publică, cât și către Ministerul Educației pentru a colabora în vederea implementării programului de vaccinare.
• În vederea limitării riscului de infectare cu SARS-COV2 în comunitate, precum și în unitățile de învățământ, se va desfășura o campanie specială pentru vaccinarea în unitățile de învățământ a elevilor, familiilor acestora, studenților, personalului didactic și nedidactic încadrat în unitățile respective.
• Este important de precizat că această acțiune de vaccinare se derulează pe o perioadă de circa două luni pentru învățământul preuniversitar și două luni pentru învățământul universitar pentru doza 1. Ulterior, în oglindă, se va continua cu administrarea celei de-a doua doze.
• Practic, pentru sistemul preuniversitar, activitatea de vaccinare debutează pe 13 septembrie și se va încheia pe 15 noiembrie, iar pentru învățământul universitar debutează la 1 octombrie și se finalizează pe 1 decembrie.
• De menționat că în învățământul universitar există posibilitatea de a se organiza chiar mai devreme aceste puncte de vaccinare.

Lipsa resurselor financiare (77%) și a educației în acest domeniu (60%), lipsa motivației (65%) și a consilierii în carieră (59%), dar și stările emoționale fluctuante (49%) sunt principalele provocări cu care se confruntă, în prezent, tinerii din România, la mai bine de un an de la începutul pandemiei, arată datele celui mai recent studiu național Insights PulseZ.

Studiul „Insights PulseZ”, aflat la cea de-a doua ediție, a fost conceput și coordonat de specialiștii programelor naționale antreprenoriale „Vreau să Fiu Antreprenor” (VSFA) și „Insights” – din cadrul organizației Romanian Business Leaders (RBL) și realizat de agenția de studii de piață IZI data, în luna iulie a.c., în rândul a aproximativ 1.200 de tineri din România.

Cercetarea s-a axat pe surprinderea stărilor, comportamentelor, intereselor și dorințelor tinerilor din România, în noul context pandemic, membri ai generației Z (cei născuți după 1995, cunoscuți și ca iGeneration, Centannials sau „nativii digitali”), în ultimele luni ale acestui an (iulie 2021), comparativ cu valul 2020 (perioada mai-iunie 2020, când a fost desfășurată prima ediție a studiului).

În 2021, generația Z resimte oboseală, stări emoționale fluctuante și are probleme financiare

La aproape un an și jumătate de la începutul pandemiei de coronavirus, tinerii generației Z din România au mărturisit că se simt mai obosiți (50% în 2021 vs. 34% în 2020), că se confruntă cu stări emoționale fluctuante (49% în 2021 vs. 37% în 2020), dar și cu momente de incertitudini referitoare la perioada ce va urma, luând în calcul și actualele tensiuni din sfera personală și profesională (32% în 2021 vs. 26% în 2020).

Totodată, datele arată că, în 2021, tinerii resimt mai pregnant lipsurile din societatea românească față de acum un an. Cele mai importante dintre lipsurile menționate de reprezentanții generației Z sunt resursele financiare (77% în 2021 vs. 59% în 2020), urmate la o distanță considerabilă de lipsa consilierii în carieră (59% în 2021 vs 47% în 2020), precum și problema birocrației și lipsa digitalizării (55% în 2021 vs. 32% în 2020), dar și lipsa susținerii morale din partea apropiaților (50% în 2021 vs. 34% în 2020) și, nu în ultimul rând, lipsa accesului la programe de învățare non-formală – cursuri, programe de leadership (48% în 2021 vs. 37% în 2021).

Ministerul Educaţiei a publicat, marţi, în Monitorul Oficial, ordinul pentru organizarea şi desfăşurarea evaluării naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a, în anul şcolar 2021—2022. Probele scrise vor avea loc în perioada 14 – 17 iunie, iar rezultatele finale se vor cunoaşte în 30 iunie.

Documentul prevede că programele pentru disciplinele de examen sunt cele aprobate prin Ordinul ministrului educaţiei nr. 3.237/2021, dar stipulează şi faptul că acestea pot fi ”esenţializate” în funcţie de evoluţia pandemiei.

Calendarul examenului prevede că probele scrise  vor avea loc în perioada 14 – 17 iunie, iar rezultatele finale se vor cunoaşte în 30 iunie.

Trei din patru adolescenți din Spania sunt vaccinați împotriva Covid-19, la începutul noului an școlar, se arată într-un studiu citat de presa spaniolă. În acest timp,, în România avem cam 3%. Specialiștii spun că românii au în general o teamă de nou și speră să nu se întâmple ca în 2008 când campania vaccinării anti-HPV a fost un eșec total.

Autoritățile sanitare din Spania transmit că trei sferturi dintre adolescenții spanioli s-au vaccinat cu cel puțin o doză împotriva Covid-19, campania de vaccinare în rândul acestora desfășurându-se foarte rapid, relatează El Pais. 75,3% de persoane cu vârste cuprinse între 12 și 19 ani s-au vaccinat cu cel puțin o doză, în pofida faptului că rândul acestei categorii a venit târziu, în general în august.

Potrivit sursei citate, circa 40% dintre adolescenți sunt vaccinați cu schemă completă, iar campania de vaccinare a acestei categorii este de așteptat să se finalizeze în primele săptămâni de școală. În Spania, școala începe decalat pe parcursul următoarelor săptămâni, regiunile având autonomie în domeniu, scrie edupedu.ro.

”Procentul de elevi vaccinați este undeva la 3%, adică un procent foarte, foarte mic. Noi avem în mod tradițional o teamă de ceea ce este nou. Ne comportăm în continuare ca un popor care nu înțelege știința din păcate și o spun cu foarte multă durere, altfel nu ne-am fi oprit la 30 % vaccinare. Și acest lucru se vede cât se poate de bine în această perioadă și mă aștept să amprenteze acceptarea vaccinării elevilor.

În cazul vaccinării elevilor este posibil să asistăm la un fenomen cum a fost în cazul vaccinului HPV în 2008, adică să avem un număr mare de ani pentru ca oamenii să înțeleagă că stăm de vorbă despre o tehnologie sigură. Numai că din păcate, în lupta cu această pandemie, această așteptare nu ne ajută deloc. Eu la cabinet încă mai am pacienți care îmi spun că mai așteaptă să vadă ce se întâmplă”, a explicat doctorul Gindovel Dumitra, coordonatorul Grupului de Vaccinologie din cadrul SNMF, pentru Ziare.com.

”Dacă vorbim despre grupa 12-15 ani am văzut zilele trecute o recomandare din Marea Britanie care îndeamnă la prudență dar nu pentru că ar fi probleme ci pentru că încă nu sunt date suficiente care să poată să fie analizate. Iar apoi, dacă discutăm despre grupa de vârstă 16-18 ani aici sigur că decizia până la urmă este tot a părinților dar deja copiii la această vârstă pot să influențeze deciziile părinților.

Sigur, aici au fost îngrijorări legate de cazurile de miocardită care au generat câteva întrebări, pe bună dreptate. Pe de altă parte, dacă privim către copii, către persoanele sub 18 ani, cred că discuția poate fi pusă și în alți termeni, pornind de la constatarea că, totuși, la această vârstă îmbolnăvirile sunt rare, cazurile grave sunt și mai rare iar atunci, în decizia de a-și vaccina copiii ar putea fi persoane care iau în calcul aceste elemente. Cu alte cuvinte, aceștia pot să motiveze că oricum copiii se îmbolnăvesc mult mai rar, de ce ar fi nevoie să îi vaccinăm”, a precizat doctorul Marius Geantă, președintele Centrului Român pentru Inovație în Medicină pentru Ziare.com.

Posibilitatea de a lucra de acasă a devenit un criteriu important în alegerea locului de muncă pentru angajații din România în contextul pandemiei de coronavirus, potrivit rezultatelor unui studiu EY România, derulat în perioada iunie - iulie 2021, potrivit News.ro.

542 de salariați români din diverse domenii au fost chestionați în cadrul studiului denumit „Munca în noile condiţii”. Potrivit cercetății, „opţiunea muncii de acasă devine un element hotărâtor în alegerea următoarei destinaţii de carieră pentru trei sferturi dintre salariaţii români”.

Concret, 72% dintre angajații incluși în studiu au declarat că decizia privind următorul loc de muncă va fi influențată în mod fundamental de posibilitatea de lucra de acasă.

Aproape jumătate dintre respondenți, 48%, spun că nu au experimantat telemunca înainte de pandemie, iar de când au început să muncească de acasă, 38% dintre cei chestionați afirmă că au lucrat mai multe ore, iar 54% și-au schimbat programul de muncă pe care îl aveau în mod normal. Totodată, 73% dintre respondenți cred că în perioada lucrului de la domiciliu și-au îndeplinit sarcinile de serviciu la nivelul cerut de angajatori.