Revista presei – 8 noiembrie 2021

Mai mult de 25 de ani şi i-a dedicat politicii şi diplomaţiei, ipostaze despre care spune însă că l-au deturnat de la traiectoria profesională pe care şi-o imaginase, aceea de a preda la universitate şi de a scrie. La întoarcerea diplomaţie, revenind la catedră şi publicând, s-a regăsit pe sine. Cel mai recent volum al său, apărut luna trecută, este Punctul sensibil. De la Mihai Eminescu la Mircea Cărtărescu, în care se opreşte asupra vulnerabilităţilor unor scriitori, însă nu o face întâmplător, ci pentru că şi le-a recunoscut ca fiind și ale sale.

Am pornit acest dialog cu Vasile Popovici, universitar, scriitor, diplomat, păşind pe această hartă imaginară a punctelor sensibile – unde le regăsim, printre alţii, pe Monica Lovinescu şi pe Nadia Mărculescu, o fostă iubită a lui Mihail Sebastian –, pornind apoi spre Marsilia, Paris, Rabat şi Lisabona, locuri în care şi-a petrecut, ca diplomat, aproape 17 ani, pentru a-l încheia acasă, vorbind despre politică la care, spune, s-ar putea reîntoarce cu o „doză de furie”.

Premiul „Distinguished Chapter Leadership” al IEEE Education Society a fost acordat în 2021 directorului Centrului de ID/IFR și eLearning al Universității Politehnica Timișoara – dr. Diana Andone – pentru promovarea și implementarea activităților de e-learning, dar și pentru contribuțiile inovatoare în educația digitală și promovarea în România a Asociației IEEE.

Distincția este acordată anual membrilor care, pe o perioadă susținută de timp, au adus o contribuție excepțională în educație la nivel internațional.

Factorii în baza cărora s-a acordat distincția au fost rolurile de conducere și calitatea conducerii, care au oferit o contribuție inovatoare, inventivă și/sau importantă unui capitol local al IEEE Education Society pe o perioadă susținută de timp. În justificarea premiului, IEEE Education Society a menționat seria de lucrări și contribuții la dezvoltarea de politici, metode și resurse de educație digitală, în special pentru îmbunătățirea calității educației în știință, tehnologie, inginerie, promovarea educației deschise și a influențării educației pentru zeci de mii de educatori și tineri în România și Europa.

Premiul este oferit de IEEE Education Society și constă într-o plachetă, un certificat și participarea la ceremonia de înmânare a premiului de la Conferința „Frontiere în Educație” (Frontiers in Education – FIE), care va avea loc toamna următoare la Uppsala, Suedia.

Institutul Cultural Român din New York şi Ambasada României în Statele Unite sunt organizatorii evenimentului în onoarea lui Norman Manea, unul dintre cei mai cunoscuţi autori români la nivel mondial şi supravieţuitor al Holocaustului, pentru a sărbători cariera de peste cinci decenii şi reuşitele literare deosebite ale lui, precum şi rolul său în întărirea relaţiilor culturale româno-americane, se arată într-un comunicat de presă remis News.ro.

Evenimentul va cuprinde o conferinţă susţinută de profesorul Claudiu Turcuş de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, autorul lucrării „Estetica lui Norman Manea”, şi vernisajul expoziţiei „Norman Manea - A Life in Pictures/ Norman Manea - O viaţă în imagini”, ce va conţine fotografii de familie inedite şi instantanee ce surprind parcursul literar şi personal al autorului.

În deschidere vor lua cuvântul Andrei Muraru, ambasadorul României la Washington, şi Dorian Branea, directorul ICR New York.

„Norman Manea este nu doar unul dintre scriitorii noştri cei mai străluciţi, a cărui operă impresionantă, scrisă aproape exclusiv în româneşte chiar şi după lungi ani de exil, a cunoscut un succes internaţional uriaş, ci şi o voce influentă şi respectată în dezbaterile cele mai importante ale lumii de azi. Prin acest eveniment, onorăm un mare ambasador al culturii române în Statele Unite, un martor înţelept şi atent al istoriei, care pulsează în opera sa diversă în toate înfăţişările ei tragice şi sublime, şi nu mai puţin un om de o bunătate şi o generozitate ce aparţin doar spiritelor înalte”, a transmis ambasadorul Andrei Muraru.

Branea a precizat: „Norman Manea e admirabil în multe privinţe: ca scriitor a cărui literatură a putut într-adevăr să schimbe vieţi şi pe care confraţi încă şi mai celebri l-au considerat nu numai un egal, ci şi un prieten, ca o mare conştiinţă a tragicului secol XX, pledând în numele victimelor inocente pentru recuperarea memoriei ocultate şi a adevărului interzis, precum şi ca personalitate-punte, care leagă, prin dubla sa apartenenţă, ca puţin alţii, culturile română şi americană”.

UPB a lansat platforma proprie, pentru mobilitati de tip “incoming“, pentru studenții care efectuează mobilități prin intermediul Programului ERASMUS+

Părinții nemulțumiți de cum se face școală în România sunt dispuși să renunțe la salarii mari și la rostul pe care și l-au făcut în România, cu gândul la viitorul copiilor lor, potrivit experților, după cum informează Digi 24. Vor școli bune pentru ei și nu le găsesc în România. Ministrul Educației este de părere că „există o inerție care poate fi depășită doar prin consecvența și prin măsuri clare, bine structurate, măsuri care nu se pot lua într-o săptămână, într-o lună”.

Întrebat de fenomenul românilor care decid să părăsească România pentru a le oferi copiilor o educație de calitate, fenomen despre care a scris pe Facebook Oana Moraru, expert în educație, profesor și proprietar de școală privată, Sorin Cîmpeanu a spus că este „foarte tristă perspectiva”: „Mi-aș dori să am argumente să o contrazic pe doamna profesor Oana Moraru. Din păcate, suntem mai puțini aceia care am înțeles că școala este într-adevăr esențială. Doamna profesor Oana Moraru a înțeles foarte bine acest lucru și trage un semnal de alarmă, unul în plus, foarte îngrijorător”.

Aceasta a subliniat că doar prin consecvență și măsuri clare, pe termen mediu și lung, se poate ajunge la o diminuare: „Există o inerție care poate fi depășită doar prin consecvența și prin măsuri clare, bine structurate, măsuri care nu se pot lua într-o săptămână, într-o lună, măsuri care trebuie luate susținut și coerent, pe termen mai lung decât am avut până acum, pentru că rezultatele în educație se pot vedea pe termen mediu și lung, prin excelență. Sperăm să avem acea stabilitate și coerență pentru a avea măsuri care să nu mai facă din școala românească un motiv de plecare, ci dimpotrivă, așa cum a fost mult timp până acum”.

Sorin Cîmpeanu, ministrul interimar al Educaţiei, anunţă că 67,79% din numărul total al unităţilor de învăţământ, de stat şi privat, au decizie de desfăşurare a cursurilor cu prezenţă fizică, începând de luni.

În total, 4.847 de unităţi de învăţământ vor relua cursurile în format fizic de luni, pentru peste două milioane de elevi şi preşcolari.

Sorin Câmpeanu a precizat că informaţiile exacte privind modul în care vor reîncepe cursurile sunt disponibile pe site-urile fiecărui inspectorat şcolar. El a dat ca exemplu municipiul Bucureşti, unde sunt şi 27 de unităţi de învăţământ care au cerut intrarea în regim online, deşi aveau peste 60% rată de vaccinare a personalului, scrie Agerpres.

Ministrul anunţa vineri că şcoala va începe pe 8 noiembrie pentru toţi elevii şi preşcolarii atât din învăţământul de stat, cât şi privat, menţionând că se vor desfăşura cursuri cu prezenţă fizică în unităţile în care rata de vaccinare anti-COVID a întregului personal este de peste 60%.

În situaţia în care vor fi probleme legate de resursa umană sau de infrastructură, indiferent dacă rata de vaccinare a personalului este de peste 60%, există în continuare posibilitatea ca şcolile respective să solicite desfăşurarea cursurilor online.

Înainte de începutul pandemiei, pe vremea când Timișoara se pregătea să devină Capitală Culturală Europeană și oamenii aveau căldură în calorifere și apă caldă, mi-am propus să vizitez punctele de interes ale urbei cu o prietenă și să scriu despre ele pentru oamenii care vor să ne viziteze orașul.

Am zis să începem cu centrul Timișoarei, în Piața Victoriei, unde, la Revoluția din 1989, Timișoara se proclama primul oraș liber din țară. Stăteam în fața librăriei Cartea de Nisip, lângă un om care cânta la vioară. Mă mutam de pe un picior pe celălalt, în așteptarea amicei, ferindu-mă de porumbeii care zburătăceau nervos în direcția mea, astfel încât, acompaniat fiind de violonist, mi s-a părut că fac parte din performance-ul lui.

O bătrână sprijinindu-se în cârje s-a apropiat de el și i-a cerut niște bani, dar acesta a continuat să cânte la vioară. Timișoara nu este un oraș prietenos cu oamenii care au nevoie de bani și îi cer altor oameni pe stradă. Recent s-au luat măsuri drastice pentru stoparea acestui fenomen. Eu m-am simțit prost și am coborât privirea în pământ. Oare făceam parte din performance-ul orașului sau al violonistului? Oamenii treceau pe lângă bătrână și îi plasau muzicianului bancnote de un leu într-un toc de vioară, iar omul răspundea cu Mulțumim, semn că și lui i se părea că prezența mea e element important al performance-ului. Semn și că Timișoara este o capitală culturală europeană, cu oameni care prețuiesc cultura și pe artiști.

Acum 2.500 de ani, grecii nu se puteau decide dacă sursa gândurilor este inima sau creierul.

Alexandru Babeş spune cum au ajuns curioșii antichității la concluzia corectă Acest text este un fragment din cartea Povestea creierului. În căutarea celui mai complicat obiect din univers, de Alexandru Babeş, publicată recent în colecția Știință a Editurii Humanitas.

Vechii greci descoperă creierul. Alcmeon din Crotona observă legătura dintre ochi și creier. Hipocrate localizează în creier sursa bolii sacre Primul care și-a dat seama de importanța creierului a fost inevitabil un grec, Alcmeon din Crotona, o colonie grecească din sudul Italiei (orașul Crotone din regiunea Calabria de azi).

Alcmeon (sau Alkmaion) a trăit în jurul anului 500 î.Cr. (probabil între 520 și 450 î.Cr.) și se presupune că a făcut parte din școala marelui Pitagora, cu care a fost contemporan. În evoluția intelectuală a lui Alcmeon, mai importantă decât contactul cu Pitagora a fost asocierea cu școala medicală din Crotona, care practica o medicină bazată pe observarea directă a pacientului, pe experiență, și nu pe învățare dogmatică. El a scris mai multe lucrări de medicină care s-au pierdut, dar se pare că a exercitat o influență importantă asupra altor figuri majore, de care ne vom ocupa ceva mai târziu (Platon, Herophilos, Galen). În spiritul empiric insuflat de tradiția medicală din Crotona, Alcmeon s-a aplecat cu predilecție asupra studiului anatomiei și funcției organelor de simț. El a fost primul care a înțeles rolul urechii în detecția mișcării aerului în auz, și a descris modul în care umiditatea, consistența și temperatura alimentelor influențează percepția gustativă. Dar ce l-a fascinat cu adevărat pe Alcmeon a fost văzul, iar disecția ochiului animal l-a ajutat să facă cea mai importantă descoperire a sa, și anume că ochii comunică direct cu creierul prin niște structuri pe care le-a numit poroi, un fel de conducte prin care, presupunea el, lumina ajungea la creier. Mergând mai departe pe drumul deschis de această observație, Alcmeon și-a dat seama că toate organele de simț sunt intim legate de creier, iar existența acestor conexiuni l-a convins că doar creierul poate fi sediul percepției și al gândirii, și nu inima, așa cum credeau cei mai mulți.