Revista presei – 8 martie 2022

În vara dramaticului an 1940, conducerea Institutului Social Banat – Crișana a întocmit un Raport prin care a argumentat și a propus strămutarea Universității din Cernăuți la Timișoara, pentru a o salva de ocupația sovietică. Din ideile și argumentele respectivului Raport a rezultat o profundă înțelegere a menirii unei instituții universitare în capitala Banatului.

Aceste idei reprezentau un vechi deziderat al bănățenilor, după etapa de realizare a Școlii Politehnice din Timișoara, pentru realizarea unei instituții universitare complete. Din păcate, demersul întreprins de conducătorii Institutului Social Banat – Crișana a rămas atunci fără finalizare, Universitatea din Cernăuți intrând în rețeaua universitară a Uniunii Sovietice.

După 82 de ani de la acele evenimente, iată că ne aflăm din nou în momente istorice grele, când sunt necesare noi alternative, care să asigure continuitatea relației între cele două instituții. În contextul greu al conflictului din Ucraina, când și comunitatea românească din Bucovina de Nord este profund afectată, este din nou momentul în care bănățenii pot transmite un mesaj de solidaritate universitară, ca o firească continuare a mesajului istoric din 1940, de susținere a Universității din Cernăuți.

Și acum, în spiritul unei relații de parteneriat și colaborare dintre cele două comunități universitare, UVT își exprimă deschiderea pentru asigurarea sprijinului necesar și pentru stabilirea oportunității de transfer a unor proiecte și programe academice de la Cernăuți la Timișoara, inclusiv prin primirea temporară de cadre didactice și studenți, pentru a evita întreruperea parțială a fluxului activităților cu studenții de la Universitatea din Cernăuți, asigurându-le acestora logistica necesară.

În funcție de necesități, se va încerca găsirea unor soluții legale de acordarea unui sprijin în finalizarea studiilor pentru studenții ucraineni afectați de context. În acest sens, a fost transmisă o scrisoare oficială Universității din Cernăuți, referitoare la  deschiderea unui parteneriat între UVT și această universitate ucraineană.

„Universitatea de Vest din Timișoara își asumă o legătură simbolică, dar vie, cu Universitatea din Cernăuți, împrejurările istorice din secolul trecut oferind tuturor un exemplu de solidaritate, mai ales în contextul dificil din prezent. Institutul Social Banat – Crișana, fondat acum un secol de părintele școlii românești de sociologie empirică, Dimitrie Gusti, a fost reînființat după 1990 de un colectiv de cercetători din cadrul Departamentului de Sociologie din UVT, actualizând tradiția sociologiei gustiene. Ca o continuitate peste timp, în directă legătură istorică cu preocupările bănățenilor pentru destinul și soarta românilor de dincolo de granițe, Universitatea de Vest din Timișoara își afirmă din nou deschiderea totală pentru susținerea comunității universitare din Cernăuți, greu încercate în acest război nedrept”, a afirmat rectorul UVT, prof. univ. dr. Marilen Gabriel Pirtea.

Universitatea din Munich, Universitatea „Yurii Fedkovich” din Cernăuţi şi Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava (USV) au iniţiat, în contextul războiului din Ucraina, un parteneriat care se axează pe o campanie de strângere de fonduri destinate achiziţionării de bunuri necesare în regim de urgenţă comunităţii academice din Cernăuţi.

Într-un comunicat transmis de Biroul de presă al USV, se arată că Universitatea din Munich, cu sprijinul „Gedankendach Network”, se ocupă de colectarea fondurilor şi realizează achiziţiile, în vreme ce USV asigură partea logistică, pentru ca produsele să ajungă în siguranţă şi cât mai repede la destinaţie.

Din donaţiile deja colectate, însumând un total de 45.342 de euro, au fost achiziţionate articole de îmbrăcăminte, încălţăminte, pansamente sterile, tensiometre, termometre, marea majoritate a acestora ajungând deja la Cernăuţi.

Pagina oficială a campaniei poate fi consultată la https://www.ikgs.de/bukowinahilfe

Solidaritate în Cercetare şi Educaţie cu Ucraina este o inițiativă propusă de Universitatea Politehnica Timişoara prin care cercetătorii ucraineni să aibă acces la echipamente și facilitățile universităților din România, iar în acest scop, să fie alocate granturi speciale, fără birocrație, se arată într-un comunicat de presă al Universității Politehnice Timişoara.

Universitatea Politehnică Timişoara face un apel pentru identificarea de urgenţă de fonduri la nivel naţional alocate pentru a integra oameni cercetători și profesori ucraineni în mediul academic din România. Conducerea Universității cere și simplificarea formalităţilor de angajare pentru astfel de situaţii: “un proces iniţializat cât mai repede, deschis şi nebirocratic”, se arată în comunicat.

“Am finalizat şi procedura de înscriere la programe de studii de licenţă, master sau doctorat pentru tinerii care au studiat în Ucraina. Vom oferi şi un număr de burse de doctorat din venituri proprii, similare cu cele pentru studenţii români”, a declarat conf.univ.dr.ing. Florin Drăgan, rectorul Universității Politehnică Timișoara.

Universitatea Politehnică Timişoara propune care iniţiativa să fie extinsă în toată țara, chiar și şi internaţional la nivelul României, a Uniunii Europene şi în special la ţările care se învecinează cu Ucraina.

Ce propune inițiativa

• Oferirea de oportunităţi de integrare a cercetătorilor ucraineni în colectivele de cercetare ale universităţii;
• Oferirea de cazare în spaţiile Universităţii Politehnica Timişoara;
• Acces la echipamentele de cercetare şi la facilităţile universităţii;
• Posibilitatea de predare de cursuri în domeniile lor de specialitate, fie prin preluarea unor discipline, fie prin organizarea de cursuri facultative de specialitate pentru studenţi şi cadre didactice;
• Posibilitatea de colaborare cu instituţiile partenere ale universităţii atât în domenii de cercetare cât şi de transfer tehnologic către agenţii economici;
• Participarea la activităţi interculturale organizate în universitate.

În urmă cu câteva zile, Universitatea Politehnică din Timișoara a pus la dispoziţie a 120 de locuri de cazare în căminele proprii.

Ministerul Educaţiei a emis un ordin în baza căruia copiii şi tinerii refugiaţi din ţara vecină se pot înscrie în învăţământul românesc, dacă doresc.

În România sunt 45 de şcoli, 10 licee şi trei universităţi care au predare în limba ucraineană, a anunţat ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu. „Am semnat un ordin de ministru şi l-am trimis spre publicare în Monitorul Oficial. Documentul face referire la şcolarizarea refugiaţilor din Ucraina – cetăţeni ucraineni sau nu – pe teritoriul României, dacă doresc acest lucru. Prin derogare, pentru cetăţenii ucraineni şi pentru refugiaţii din Ucraina, ordinul prevede că se pot înscrie în orice moment”, a explicat Cîmpeanu.  Noul ordin vine în contextul în care invazia Ucrainei de către trupele ruseşti a provocat un val de refugiaţi în România, din care 18.000 sunt minori.

Ministrul a mai spus că pentru anii 2021/2022 şi 2022/2023 finanţarea va fi asigurată de la bugetul de stat, dar doar pentru refugiaţii ucraineni, nu şi pentru ceilalţi.

“Compania de IT Andersen oprește operațiunile din Rusia și rupe parteneriatele cu clienți ruși” – e un anunț postat în urmă cu câteva minute pe pagina de Facebook a lui Mykhailo Fedorov, care are 88.000 de urmăritori. E doar cel mai recent, dintr-o serie de postări care anunță solicitări din partea guvernului Ucrainei și vești despre mari giganți Tech care taie legăturile cu Rusia. Vicepremier în vârstă de 31 de ani al Ucrainei și ministru al transformării digitale a devenit una dintre cele mai populare figuri ale luptei (digitalizate) împotriva Rusiei, capitalizând simpatia lumii Tech.

“Continui munca sistematică a izolării tehnologice a agresorului. Am solicitat Microsoft să blocheze Azure, Skype, GitHub în Rusia. Ultima dată când s-a vărsat sânge de civili în Europa era atunci când norii erau doar pe cer (referire la cloud-ul tech), comunicarea se făcea prin poștă”, scrie ministrul pe Facbook chiar azi.

Folosind arma sa preferată – rețelele de socializare – Mykhailo Fedorov i-a îndemnat pe directorii executivi ai marilor afaceri să taie legăturile cu Moscova. El a luat, de asemenea, inițiativa fără precedent de a înființa o „Armată IT a Ucrainei” voluntară, pentru a lansa atacuri cibernetice împotriva „inamicului”.
La doar 31 de ani, Fedorov și-a modelat rolul guvernamental în jurul stilului său de viață – trăiește prin și pe telefonul său mobil, notează analiza BBC.

Înainte de război, scopul său principal era să creeze un „stat într-un smartphone”, în care 100% din serviciile guvernamentale să fie oferite online. Acum acel proiect este în așteptare, notează BBC.

Modus Operandi: Scrisori oficiale către giganții Tech și postări pe rețelele sociale

El a făcut presiuni asupra companiilor multinaționale pentru a boicota Rusia. Apple, Google, Meta, Twitter, YouTube, Microsoft, Sony, Oracle – giganții tehnologiei au fost destinatari ai unor scrisori oficiale a guvernului.

Fedorov își postează apoi scrisorile pe rețelele de socializare, astfel încât lumea să le poată vedea, și adaugă și câteva răspunsuri. Este imposibil de spus dacă acest lucru a influențat acțiunile companiilor, dar majoritatea și-au schimbat politica față de Rusia în zilele următoare – fie prin oprirea vânzării de produse acolo, precum Apple, fie prin oprirea operațiunilor.

În baza autonomiei universitare, „instituțiile de învățământ superior pot desfășura activități didactice în format online atât pe perioada stării de alertă, cât și pe întreaga durată a anului universitar 2021-2022”, susține Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) într-o reacție trimisă Edupedu.ro. Amintim că ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a declarat pentru Edupedu.ro că încetarea stării de alertă înseamnă, în educație, „revenirea totală la starea de dinainte de Legea 55” și „întoarcerea strictă la prevederile Legii educației nr 1/2011”, adică „se anulează atât toate restricțiile, cât și toate facilitățile”. Astfel, facultățile și școlile nu mai pot organiza cursuri online sau examene online, potrivit oficialului.

Reacția integrală a studenților de la ANOSR, remisă Edupedu.ro:

„În conformitate cu prevederile articolului II, punctul 3 din Ordonanța de Urgență a Guvernului României nr. 99/2021, instituțiile de învățământ superior pot desfășura activități didactice în format online atât pe perioada stării de alertă, cât și pe întreaga durată a anului universitar 2021-2022. Astfel, în baza autonomiei universitare, fiecare instituție de învățământ superior își poate alege regimul de desfășurare a activităților didactice, pentru anul universitar 2021-2022 neexistând obligativitatea desfășurării în format fizic a procesului educațional după ridicarea stării de alertă, așa cum afirmat astăzi Ministrul educației. Prevederea existentă la art. 40 din Legea 55/2020 este, astfel, o normă specială în vigoare aplicabilă în contextul actual.

În același timp, este de ordinul evidenței că o tranziție la învățământul fizic începând de mâine este pur imposibilă. Orice fel de tranziție de la mediul online la mediul fizic trebuie să presupună o perioadă de tranziție, în care studenții să aibă timp, de exemplu, să își caute cazare.

Mai mult decât atât, amintim faptul că o parte din spațiile de cazare ale universităților sunt ocupate, printr-un gest lăudabil de solidaritate, de studenți sau arte persoane refugiate din Ucraina.