Revista presei – 8 martie 2021

Comitetul Județean pentru Situații de Urgență a decis: Timișoara intră vreme de două săptămâni în carantină, alături de Giroc, Moșnița, Ghiroda și Dumbrăvița. Au fost discuții două ore pe această temă în ședința de sâmbătă. Se așteaptă ordinul DSU pentru momentul în care vor intra restricțiile în vigoare. UPDATE. Carantină din 8 martie, de la miezul nopții. În weekend se închid mallurile. UPDATE 2. Hotărârea completă a CJSU. Bătrânii au orar fix pentru cumpărături,

Măsura de carantină se aplică în localitățile Timișoara, Moșnița Nouă, Ghiroda, Giroc și Dumbrăvița, începând din 8 martie, de la miezul nopții, adică de duminică noaptea. Autoritățile spun că s-a decis o carantină zonală, „pentru a tăia din filtrele” poliției. Nu vor exista filtre între aceste localități, iar polițiștii vor sta în afara perimetrului stabilit pentru carantină, a explicat prefectul de Timiș Zoltan Nemeth.

„În intervalul orar 6 – 22 se interzice circulaţia în afara locuinţei/gospodăriei, cu următoarele excepţii:

a) deplasarea în interes profesional, inclusiv între locuinţă, gospodărie şi locul/locurile
de desfăşurare a activităţii profesionale şi înapoi
b) deplasarea pentru asigurarea de bunuri care acoperă necesităţile de bază ale persoanelor şi animalelor de companie/domestice, precum şi bunuri necesare desfăşurării activităţii profesionale, pentru persoanele cu vârsta de peste 65 de ani în intervalul 10 – 13 iar pentru persoanele cu vârsta mai mică de 65 de ani în intervalele orare 6 – 10, respectiv 13 – 20
c) deplasarea pentru asistenţă medicală care nu poate fi amânată şi nici realizată de la distanţă
d) deplasările scurte precum şi pentru nevoile animalelor de companie/domestice
e) deplasarea în scopul donării de sânge la centrele de transfuzie sanguină
f) deplasarea în scop umanitar sau de voluntariat
g) deplasarea pentru realizarea de activităţi agricole
h) deplasarea producătorilor agricoli pentru comercializarea de produse agroalimentare
I) îngrijirea sau administrarea unei proprietăţi din altă localitate, eliberarea de documente necesare pentru obţinerea unor drepturi
j) participarea la programe sau proceduri în centrele de tratament
k) pentru achiziţia, service-ul, efectuarea ITP sau alte operaţiuni de întreţinere a vehiculelor, activităţi care nu pot fi efectuate în localitatea de domiciliu, cu prezentarea unui document justificativ
l) alte motive justificative precum: îngrijirea/însoţirea copiilor/membrilor de familie, îngrijirea unei/unui rude/afin sau persoane aflate în întreţinere, asistenţa persoanelor vârstnice, bolnave sau cu dizabilităţi ori deces al unui membru de familie”, se arată în hotărârea finală.

Pe timp de noapte restricțiile sunt următoarele:

„În intervalul orar 22 – 6, circulaţia în afara locuinţei/gospodăriei este permisă numai pentru deplasarea în interes profesional, inclusiv între locuinţă, gospodărie şi locul/locurile de desfăşurare a activităţii profesionale şi înapoi, deplasarea pentru asistenţă medicală care nu poate fi amânată şi nici realizată de la distanţă și deplasările scurte, precum şi pentru nevoile animalelor de companie/domestice”, mai scrie în decizie.

Ministerul Educației și Ministerul Sănătății au făcut modificări la ordinul comun ce reglementează modul în care se desfășoară cursurile în școli, după ce Comitetul Național pentru Situații de Urgență a decis, vineri, la solicitarea ministrului Sorin Cîmpeanu, că elevii care au de susținut examene naționale pot veni la școală fizic, chiar dacă localitatea în care se află are o rată de incidență a cazurilor de COVID mai mare de 3 la mie, dar nu depășește, totuși, 6 la mie.

O noutate a ordinului comun este că aceste cursuri pentru elevii din anii terminali se vor desfășura cu prezență fizică doar a jumătate din numărul total de elevi înmatriculați. Practic, se ajunge la un scenariu hibrid.

O altă prevedere importantă este că va fi permisă organizarea în școli, cu prezență fizică, a cursurilor de recuperare a materiei pierdute (cursuri remediale) pentru absolut toate clasele.

Potrivit documentului, în cazul unei rate de incidență de până la 6 la mie, vor rămâne deschide grădinițele, iar școala se va face cu prezență fizică pentru elevii din ciclul primar și pentru elevii din clasele a VIII-a, a XII-a , a XIII-a, precum și pentru elevii din anii terminali din învățământul profesional și postliceal. De asemenea, în aceste localități sunt permise organizarea în școli, cu prezență fizică, a cursurilor remediale pentru toate clasele.

În cazul în care localitatea intră în carantină, așa cum de pildă este cazul municipiului Timișoara și a patru comune din jur, atunci cursurile se mută online.

O altă prevedere este că masca de protecţie nu este obligatorie în cazul preşcolarilor, indiferent de vârstă, și nici în timpul tuturor orelor de educație fizică desfășurate în aer liber.

Prevederile noului ordin comun:

Astfel, noul ordin comun al ministrului educației și ministrului sănătății menționează că:

• Scenariul de funcţionare al unităţii/instituţiei de învăţământ pe parcursul anului şcolar/universitar se va actualiza săptămânal, cu referință la fiecare zi de vineri, în funcţie de evoluţia epidemiologică, cu excepția depășirii pragului de 6/1000, unde intrarea în carantină se aplică imediat.

• În situația în care incidența cumulată în ultimele 14 zile a cazurilor din localitate este mai mare de 3/1.000 locuitori, dar mai mică de 6/1000 de locuitori participarea la ore este cu prezență fizică în unitatea de învățământ pentru:

- toți preșcolarii și elevii din învățământul primar,

- elevii din clasele a VIII-a, a XII-a , a XIII-a și elevii din anii terminali din învățământul profesional și postliceal, cu respectarea şi aplicarea tuturor normelor protecţie, până la jumătate din numărul total de elevi înmatriculați în respectivele clase terminale;

• La nivelul localităților unde este instituită măsura carantinei zonale, nu sunt permise activitățile care impun prezența fizică a preșcolarilor și elevilor în unitățile de învățământ și activitatea didactică se desfășoară exclusiv online.

• Este permisă organizarea cu prezența fizică, în unitățile de învățământ din localitățile în care incidența cumulată în ultimele 14 zile este mai mică de 6/1000 de locuitori a:

- simulărilor examenelor naționale și a examenelor pentru anii terminali;

 - evaluărilor naționale;

-  orelor remediale pentru toate clasele.

• masca de protecţie este obligatorie pentru elevii din învăţământul primar, gimnazial şi liceal şi pentru studenţi şi va fi purtată în sălile de clasă, în timpul deplasării în incinta unităţii de învăţământ şi în timpul pauzelor, atât în interior, cât şi în exterior. La orele de specialitate din învățământul vocațional este obligatorie purtarea măștii de protecție, cu excepția orelor de studiu ale instrumentelor de suflat. În acest caz, este necesară asigurarea de spații individuale pentru exersare.

• masca de protecţie nu este obligatorie în cazul preşcolarilor, indiferent de vârstă, precum și în timpul tuturor orelor de educație fizică desfășurate în spații exterioare.

Puteți consulta AICI textul ordinului comun.

Ordinul ministrului educației privind organizarea simulărilor pentru Evaluarea Națională și Bacalaureat prevede că acestea se vor desfășura spre finalul lunii martie.

Astfel, simularea pentru Evaluarea Națională, susținută de absolvenții clasei a VIII-a, va debuta pe 29 martie, cu proba scrisă la limba și literatura română. Pe 30 martie va avea loc proba scrisă la matematică, iar pe 31 martie, cea la limba și literatura maternă. Rezultatele urmează să fie afișate pe data de 16 aprilie.

În ceea ce privește simularea Bacalaureatului, care se organizează pentru elevii clasei a XII-a și a XIII-a seral/frecvență redusă, prima probă scrisă, la limba și literatura română, este fixată pentru data de 22 martie. Pe 23 martie va avea loc proba scrisă obligatorie a profilului, pe 24 martie, proba scrisă la alegere a profilului și a specializării, iar pe 25 martie, proba scrisă la limba și literatura maternă. Pe 31 martie, vor fi afișate rezultatele.

Notele obținute de elevii care vor participa la simulări nu vor fi trecute în catalog, decât la solicitarea scrisă a acestora. Rezultatele obținute vor fi analizate la nivelul fiecărei unități de învățământ, ”prin discuții individuale cu elevii, dezbateri la nivelul clasei, ședințe cu părinții, precum și la nivelul consiliului profesoral, în vederea adoptării unor măsuri pentru îmbunătățirea performanțelor școlare”.

Potrivit unui ordin comun al Ministrului Educației și Ministrului Sănătății, emis sâmbătă, simularea examenelor naționale va putea fi susținută fizic în orice scenariu, însă doar în localitățile în care rata de infectare nu depășește 6 la mia de locuitori.

Timișoara (în care învață aproximativ jumătate din numărul total al elevilor timișeni) și comunele periurbane Dumbrăvița, Moșnița Nouă, Giroc și Ghiroda se află, pentru următoarele două săptămâni, în carantină.

În localitățile în care a fost instituită măsura carantinării, dar și în cele în care rata de infectare depășește 6 la mia de locuitori, simulările se vor desfășura online.

Profesorii sunt de părere că simulările susținute în sistem online nu vor reflecta în totalitate cunoștințele elevilor.

Pandemia a dovedit o dată în plus că nu puţini sunt tentaţi să creadă diverse teorii ale conspiraţiei. Sunt unii oameni mai predispuşi să cadă în capcana ştirilor false? Care ar fi explicația psihologică?

În 2019, Jacqueline F. a citit o știre pe Instagram. Conform informațiilor postate, Poliția din Chile ar fi maltratat și spânzurat niște demonstranți. Era în perioada în care populația din Chile protesta față de majorarea prețurilor la biletele pentru transportul în comun. „Am fost șocată“, povestește Jacqueline.

Femeia a dat din întâmplare peste o știre falsă. Alții, însă, caută parcă astfel de ştiri. „Depinde de ideile preconcepute şi adversităţile pe care le avem “, explică psihologul Andreas Zick. „Cred în teorii ale conspirației dacă am idei sau adversităţi preconcepute sau duşmani imaginari.“ Inamicul poate fi, de exemplu, poliția, guvernul sau activiștii pentru climă.

În mediul online există destule „oferte“, menite să confirme teoria fiecăruia dintre noi, adaugă Zick. „Ca atare, obișnuiesc să vizitez numai paginile care corespund opiniilor mele. Este mai mult decât o bulă, este un fel de univers paralel care satisface toate nevoile posibile.“

În context, teama joacă un rol important, atrage atenţia Andreas Kappers de la catedra de psihologie din cadrul City, University of London. „De exemplu teama de înțepătură ar putea fi motivul pentru care cineva refuză să se vaccineze“, explică el. Persoana caută informații. Și găsește tot felul de postări în care se spune că vaccinurile sunt periculoase și că n-ar trebui să se imunizeze.

„Nu este important să te întrebi de ce nu cred oamenii în știință, ci de ce nu vor să creadă în știință?“ În opinia sa, în chestiunea scepticismului, nu se pune problema existenței a două tabere: cea a oamenilor educați și cea a oamenilor needucați.

Aproximativ 47% din cetăţenii Uniunii Europene, cu vârsta între 16 şi 74 de ani, au obţinut anul trecut informaţii de pe site-urile autorităţilor publice, o creştere semnificativă faţă de 2008 (plus 33%), iar cel mai scăzut procent de cetăţeni care au folosit site-urile autorităţilor publice pentru a obţine informaţii s-a înregistrat în România (10%), arată datele publicate sâmbătă de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat), relatează Agerpres.

Conform Eurostat, oamenii folosesc tot mai mult internetul pentru rezolvarea problemelor de zi cu zi. În ultimii ani, a devenit din ce în ce mai populară utilizarea guvernării electronice (e-guvernare) deoarece permite cetăţenilor să obţină informaţii în orice moment sau să rezolve de la distanţă problemele administrative.

Pe grupe de vârstă, cea mai mare creştere a procentului de persoane care au folosit site-urile autorităţilor publice pentru a obţine informaţii s-a înregistrat la categoria 25-34 de ani (59%) şi la cei de 35-44 ani (56%). Deşi este mai puţin probabil ca vârstnicii să obţină informaţii de pe site-urile autorităţilor publice, peste un sfert (26%) dintre cetăţenii Uniunii Europene cu vârsta între 65 şi 74 de ani au folosit aceste site-uri guvernamentale în 2020.

Dezvoltarea guvernării electronice şi disponibilitatea informaţiilor online variază considerabil în rândul celor 27 de state membre ale Uniunii Europene.

În 2020, cel mai ridicat procent de cetăţeni care au folosit site-urile autorităţilor publice pentru a obţine informaţii publice s-a înregistrat în Danemarca (89%), Finlanda (85%), Olanda (81%) şi Suedia (79%), iar cel mai scăzut în România (10%), Italia şi Bulgaria (ambele cu 19%).

De când examenele studenților s-au mutat în online, și lor le este mult mai ușor să copieze. Un profesor cam greu și-ar da seama în momentul în care un elev copiază sau nu. Pe tastatură ar putea să aibă o copiuță, la fel de bine ar putea să aibă și niște post it-uri pe lateralele ecranului, din care s-ar putea inspira, sau alte materiale informative aflate chiar în camera în care se susține examenul, iar profesorul nu ar avea de unde să știe.

Reporter: Cât de ușor se fraudează examenele online?

Student: Destul de des și ușor. Există softuri unde se adună grupuri de 5-6 studenți, eventual în ziua examenului reușesc acolo să comunice și se fraudează ușor.

Studentă: Formatul unui examen poate favoriza într-un procent mare fraudarea acestuia, iar aici mă gândesc la examenele tip grilă sau la acel tip de examene care au la bază reproducerea unor teorii, definiții. Nu doar că sunt ineficiente, ci potențează nevoia studentului și dorința de a copia.

Studenții admit că este mai ușor să copiezi la examenele online, universitățile din România schimbă strategia

Recent, Universitatea Bucureşti a dat afară 45 de studenţi care au fraudat examenele online. Pentru a nu se mai repeta situaţia, rectorul are în plan să schimbe strategia de lucru.

Marian Preda, rector Universitatea Bucureşti: Examene de tip față în față ar rezolva problema. Eu îi rog pe studenții mei în timpul examenului să stea în orice poziție vor ei, dar așa cum eu le arăt mâinile, să le văd și eu mâinile pentru a nu butona altceva. Poți să ceri un eseu pe niște teme pe care le-am stabilit, acolo măsori originalitatea, capacitatea de a înțelege și interpreta. Nu poți să schimbi peste noapte o modalitate de examinare.

Şi la SNSPA, profesorii şi-au reconfigurat modalitatea de evaluare. De exemplu, au renunţat la examenul tip grilă în favoarea lucrărilor academice, potrivit Digi24.