Revista presei – 8 iunie 2021

Ambasadoarea Franţei în România, Laurence Auer, va fi prezentă la Universitatea de Vest din Timişoara, unde va susține o prelegere pe tema „Franța și România în contextul relansării europene”.

Evenimentul, organizat în cadrul seriei „Ambasadori la UVT”, va avea loc marți, 8 iunie, cu începere de la ora 16.20, în Aula Magna „Ioan Curea” a Universității de Vest din Timișoara, şi va fi transmis online pe pagina de Facebook a UVT. Evenimentul va fi moderat de conf. univ. Mădălin Bunoiu.

Colaborarea dintre Franța și România, precum și bunele relații dintre cele două țări sunt bine-cunoscute și întreținute permanent în rândul comunității academice a Universității de Vest din Timișoara, transmit reprezentanţii universităţii. Discuția cu Laurence Auer va viza relațiile dintre Franța și România și perspectivele de dezvoltare pentru perioada ce va urma.

Născută la Geneva, licențiată în limba și literatura engleză și având un masterat în arabă, la Universitatea Aix-Marseille, Laurence Auer a obținut diplome de studii aprofundate la Institutul de Studii Politice din Aix-en-Provence și din Paris. Aceasta și-a început cariera diplomatică în 1984, în cadrul Ministerului Culturii, urmând să activeze în funcții de responsabil de misiune în cadrul Direcției de Politici de Dezvoltare, în cadrul Direcției Națiunile Unite, precum și la Cabinetul secretarului de stat pe lângă prim-ministrul Franţei, responsabil pe probleme de mediu. Fost secretar II la Reprezentanța permanentă a Franței pe lângă Comunitățile Europene de la Bruxelles și purtător de cuvânt la Comisia Europenă de la Bruxelles, Laurence Aues este, în prezent, ambasador al Franței în România.

Universitatea Babeș Bolyai se pregătește pentru o nouă generație de studenți cu 252 de programe de licență (învățământ cu frecvență și la distanță) și 235 de programe de master.

Pentru anul universitar 2021-2022, UBB pune la bătaie nu mai puțin 29.000 de locuri bugetare și la taxă astfel:

La studii de licență:

• 5.279 de locuri bugetate destinate absolvenților de liceu
• Circa 10.670 de locuri în regim cu taxă
• 2.840 de locuri pentru învățământ la distanță și cu frecvență redusă

La studii de master:

• 3.879 de locuri la buget
• 6.332 de locuri la taxă.

„Suntem o universitate inclusivă. Avem această responsabilitate să deschidem oferta academică către tineri din medii defavorizate.

Eu cred că prezența locurilor cu taxă arată că programele sunt interesante pentru foarte mulți tineri care pot să-și acopere costurile, cel puțin pentru un an. Ținem taxele mici pentru că suntem o instituție publică”, a declarat Daniel David, rectorul UBB.

Cristian Secărea, prorectorul UBB, a vorbit despre bursele oferite semestrial studenților care se ridică la 400.000 de lei și despre locurile în cămin, aproximativ 7.200 la număr în scenariul non-pandemic.

Un număr de 7.865 de locuri bugetate vor fi scoase la concurs de cele 19 facultăţi ale Universităţii din Bucureşti pentru studii de licenţă şi master pentru candidaţii la admiterea 2021.

Potrivit unui comunicat de presă al UB, dintre acestea, peste 200 de locuri sunt alocate domeniilor „prioritare de dezvoltare" a României, 19 sunt destinate absolvenţilor de liceu proveniţi din sistemul de protecţie socială şi 50 sunt dedicate candidaţilor care îşi doresc să urmeze studiile în cadrul programelor de master didactic, conform Agerpres.  Pentru programele de licenţă şi master, concursul de admitere la facultăţile Universităţii din Bucureşti se desfăşoară în perioada 1-30 iulie 2021, iar data limită de afişare a rezultatelor este 30 iulie 2021. Pentru programele de doctorat, perioada de înscriere este cuprinsă între 1 şi 20 septembrie 2021. "Este important de precizat faptul că fiecare facultate are propriul calendar, cuprins în perioadele mai sus-menţionate. Datele pot fi consultate de toţi cei interesaţi pe website-urile facultăţilor", se arată în comunicat.

Academia de Studii Economice oferă 35 de programe de LICENȚĂ în limbile română, engleză, franceză sau germană, în domeniile: Științe economice, Științe administrative, Sociologie, Limbi moderne aplicate și Drept. De menționat este faptul că programul universitar de licență Drept are o durată a studiilor de 4 ani.

Înscrierea la Academia de Studii Economice București se va face exclusiv online.

- 9-16 iulie( Vineri, 16 iulie, până la ora 16:00)- Înscrieri ONLINE;

- 19 iulie (L)- Afişarea rezultatelor obținute la eseul motivațional;

- 20 iulie (Ma)- Depunerea contestațiilor pentru rezultatele obținute la eseul motivațional, între orele 8:00 -10:00 și afişarea rezultatelor acestora;

- 21 iulie (Mi)- Susţinerea online a testului de competenţă lingvistică, pentru candidații înscriși la programele cu predare în limbi străine și la programul de studii Limbi moderne aplicate:

*orele 9:00- 11:00: susținerea testului de competență lingvistică;

Afișarea rezultatelor la proba de competență lingvistică.

Susţinerea online a testului de competenţă lingvistică de către candidații
înscriși la programele cu predare în limba română*:

*orele 1200- 1400: susținerea testului de competență lingvistică;

Afişarea rezultatelor la proba de competență lingvistică.

*Testul se susține numai pentru candidații care NU au competențele lingvistice
de comunicare în limba română atestate prin probele de la examenul de bacalaureat (comunicare orală și/sau scrisă) sau printr-un certificat de competență pentru limba română eliberat de instituții abilitate de către Ministerul Educației și Cercetării.

Universitatea de Medicină și Farmacie Timișoara va organiza Festivitatea de premiere a studenților voluntari care au luptat pentru limitarea efectelor infecției cu SARS-COV2, vineri 18 iunie, de la ora 18.00.

Evenimentul se adresează tuturor studenților implicați în campaniile de voluntariat împotriva SARS-CoV-2: care au participat la fluxul organizat în spitale, campanii de vaccinare, maraton de vaccinare.

De asemenea, vor fi premiați și reprezentanții instituțiilor sanitare implicate în activitățile de limitare a consecințelor infectării cu virusul SARS COV2. Deadline înscriere: 11 iunie 2021.

Toți studenții voluntari care au ajutat și luptat în spitale împotriva virusului SARS-COV-2 și la Maratonul Vaccinării, sunt rugați să completeze următorul formular de confirmare a participării la festivitate: https://forms.gle/vT8sWAQBJds4BYiT7. Înscriere – Premiu de excelență pentru Activitatea Științifică/Voluntariat

Regina Maria împreună cu Universitatea de Medicină și Farmacie “Victor Babeș” Timișoara are onoarea de a acorda 2 premii speciale: un premiu de excelență pentru activitatea științifică și un premiu special pentru activitatea de voluntariat.

Studenții din anul VI ai UMFVB Timișoara care doresc să se înscrie în cursa pentru aceste premii să completeze formularul de mai jos, urmând pașii din acesta: https://forms.gle/tPojGQdU5Z5sQYrP7. Criteriile care stau la baza acordării premiilor se regăsesc în formular! La finalul evenimentului va avea loc un concert EVERGREEN.

Daniel David, rectorul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj, a anunţat că este posibil ca vaccinarea anti-Covid să devină obligatorie pentru studenţii din cămine. Decizia finală va fi însă luată de Senatul universităţii.

Cea mai mare universitatea din România este gata să ia noi măsuri pentru ca studenţii să se poată întoarce la cursuri din toamnă. Rectorul Daniel David spune că cel mai probabil se va merge pe un sistem hibrid, în care studenţii vor merge la unele cursuri, iar la altele se va continua sistemul online.  „Decizia finală va fi luată în Senat universităţii, în luna iulie. Pe partea de cursuri am putea merge pe sistem hibrid, online şi fizic, fiecare facultate are independenţă în decizie. La cămine, dacă pandemia va continua, discutăm serios de vaccinare. Să pornim cu ideea pozitivă. Noi vrem să gândim că pornim cu 7.200 de locuri în cămine. Vrem să mergem cu regimul clasic şi vom vedea ce trebuie să adaptăm. Pentru cursuri nu pot să cer impunerea de vaccin”, a spus David.

Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi (UAIC) a informat luni că a participat la o întâlnire online cu reprezentanţi ai Universităţii Naţionale de Economie din Odesa (UNEO), pe parcursul discuţiilor fiind stabilită încheierea unui parteneriat, prin intermediul Consulatului General al României la Odesa, Ucraina, şi al Agenţiei de Cooperare Transfrontalieră "Euroregiunea Dunărea de Jos", potrivit agerpres.ro.

Potrivit unui comunicat de presă, parteneriatul îşi propune iniţierea de proiecte în domenii de interes comun, colaborarea în cadrul unor programe comunitare, pregătirea de specialişti pentru accesarea de finanţare nerambursabilă. De asemenea, în cadrul întâlnirii s-a discutat şi despre posibilitatea dezvoltării de programe de studii comune cu diplomă dublă sau înfiinţarea unei extensiuni a UAIC la Odesa.

În prezent, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi are încheiate acorduri bilaterale cu nouă instituţii de învăţământ superior din Ucraina. În perioada 2010-2020, 250 vizite academice au fost efectuate de studenţii, profesorii şi cercetătorii UAIC la universităţi sau alte organizaţii din Ucraina, sub formă de stagii de studiu, predare sau practică, vizite de cercetare sau participări la diverse evenimente ştiinţifice.

Un consorțiu internațional format din trei universități organizează în acest an prima școală de vară în domeniul tehnologiei blockchain, utilizată pe scară tot mai largă în industria digitală.

Universitatea Ovidius din Constanța (UOC), Academia de Studii Economice din București (ASE București) și TalTech University din Estonia organizează, în perioada 7 iunie 2021 – 30 iulie 2021, școala de vară la care vor participa peste 110 studenți ai celor trei instituții academice, potrivit unui comunicat al universității constănțene.

Cursurile din cadrul școlii de vară se vor desfășura online și fac parte din proiectul cu finanțare Erasmus+, Blockchain for Entrepreneurs – Blockchain for Entrepreneurs – a non-traditional Industry 4.0 curriculum for Higher Education (BLOCKS).

Marile companii din România au trecut printr-un amplu proces de adaptare și transformare în perioada pandemiei. Continental România și-a trimis din prima săptămână de lockdown angajații să lucreze de acasă, iar pentru cei care au rămas să lucreze în fabrică au fost create circuite speciale, pentru evitarea infectărilor. Implicarea socială activă a fost un ajutor neprețuit pentru societatea civilă. Mai multe spitale din Timișoara au beneficiat de ajutor în cele mai critice momente.

Adaptarea la ce urma să vină, spune Christian von Albrichsfeld, head of Country Continental România, a fost rapidă. Producția la începutul pandemiei a scăzut subit, iar compania trebuia să găsească soluții pentru angajați.

Despre lecțiile pandemiei

• Sunt mai multe lecții. Un punct este clar, industria noastră de automotive este deja într-o transformare accelerată de doi-trei ani. Ce s-a văzut în pandemia este că această transformare s-a accelerat. Modul în care noi lucrăm împreună în companie, aici, dacă vedem clădirea pe care o să o inaugurăm în vară, este diferit construită. E făcută într-un mod inventive, o să avem “cafenele de lucru”.
• Ca societate am văzut că putem să lucrăm și mai mult, cu responsabilitatea fiecăruia, de acasă.
• Trebuie să facem mult mai mult digitalizare. Probabil că toții am văzut că dacă înainte ai stat la o coadă mare undeva la autorități, de la o zi la alta am văzut că primești un SMS, să vii la o oră, și erau unu-doi oameni în față. Cred că acolo digitalizarea a mers mult mai accelerat decât a fost posibil cumulat în 5, 6, 7 ani.
• Un alt punct este flexibiliatea și agiliatatea, noi ca și companie deja implementăm asta de doi ani. Cum să acționăm mai flexibil și rezilient. Dacă se întâmplă ceva să mergem mai departe, nu să ne lovim de probleme. La începutul pandemiei, cu shutdown, dacă se închid toate show-roomiurile nimeni nu mai cumpără o mașină. De la o zi la altă a scăzut total! În tot anul 2020 au fost ceva între 20-25 la sută, acum se vede o revenire. Dar acum ne confruntăm cu o altă problemă, legată de microelectronică. Toată lumea cumpără electronică, dar furnizorii nu au revenit cu o producție de microelectronică, acum nu putem să livrăm atât de mult în toată industria automotive cum ar fi posibil pentru că ne lovim de problema furnizorilor.

Un procent de 40% dintre companii plănuiesc să îşi extindă operaţiunile în Europa în 2021, faţă de 27% la începutul pandemiei provocate de COVID-19. Franţa, Regatul Unit şi Germania considerate, aproape la egalitate, cele mai atractive destinaţii pentru investiţii în Europa, potrivit studiului anual EY. România se menţine pe locul 18 în rândul celor 51 de ţări de pe continentul european, cu 57 de proiecte ISD înregistrate în 2020 faţă de 78 înregistrate în 2019, arată News.ro.

”În Europa, turbulenţele şi incertitudinile cauzate de pandemia COVID-19 au avut drept consecinţă o scădere cu 13% a investiţiilor străine directe (ISD) în 2020. Cu toate acestea, 40% dintre respondenţi plănuiesc să-şi stabilească sau să-şi extindă operaţiunile în Europa în următoarele 12 luni, comparativ cu 27% la începutul pandemiei COVID-19” potrivit studiului anual EY Europe Attractiveness Survey.

Studiul EY are la bază o cercetare calitativă derulată în martie şi aprilie 2021, la care au participat 500 de factori de decizie internaţionali, reprezentând companii provenind dintr-o serie de sectoare de activitate şi cu sediul în toată lumea, de la IMM-uri la multinaţionale, precum şi o analiză cantitativă a proiectelor ISD anunţate în Europa în 2020.

Conform studiului, Franţa, Regatul Unit şi Germania sunt considerate pentru prima dată, aproape la egalitate, drept principalele destinaţii pentru investiţii în Europa. Aceste ţări au atras 985, 975 şi, respectiv, 930 de proiecte ISD, pe fondul unei scăderi mai puţin accentuate a investiţiilor în Germania, comparativ cu Franţa şi Regatul Unit, ca urmare a pandemiei provocate de COVID-19.

România se menţine pe locul 18 în rândul celor 51 de ţări de pe continentul european, cu 57 de proiecte ISD înregistrate în 2020 faţă de 78 înregistrate în 2019, marcând o scădere de 27% (comparativ cu media europeană de 16%). Cea mai mare scădere a numărului de proiecte a fost înregistrată de Ungaria (-54%), iar ţările cu cele mai mari creşteri au fost Elveţia (25%), Finlanda (23%) şi Suedia (19%).

„Transformare digitală. Sustenabilitate. Sprijin guvernamental. Acestea sunt elemente cheie în atragerea investitorilor străini în 2021. Europa se pregăteşte de o nouă etapă, a redresării economice, iar ţările UE au la dispoziţie instrumente cheie, precum Planul de Redresare şi Rezilienţă, care pun în centru tranziţia digitală şi reforma climatică”, consideră Bogdan Ion, country managing partner, EY România şi Moldova şi chief operating officer pentru EY Europa Centrală şi de Sud-Est şi Regiunea Asiei Centrale.

Studiul scoate în evidenţă patru factori cheie pentru decizia investitorilor sprivind locul investiţiei: abilităţile, sustenabilitatea, stimulentele şi simplificarea fiscală.