Revista presei – 8 iulie 2021

Joi, 8 iulie, de la ora 20, vă așteptăm în Piața Libertății la o nouă seară de muzică marca UVT. Spectacolul este pregătit de:

- conf. univ. dr. Mariana Șarba, c.d.a. Dan Patacă, lect. univ. dr. Silvia-Sorina Munteanu, lect. univ. dr. Ioana-Mia Iuga, lect. univ. dr. Simona Negru.;

- Ioana-Mia Iuga (soprană), Simona Negru (soprană), Dan Patacă (bariton).

- Estera Gîrlea, Claudiu Popa Siminic, Andreea Novacovici, Maria Boldan, Bogdan Aungurence, David Erwin Hirsch, Anamaria Ștefea, Andra Barbul, Emanuele Nori, Ana Maria Lungu, Darius Gruiță, Denisa Bădăi, Denis Matei, Victor Aciocîrlănoaiei;

- lect. univ. dr. Silviana-Ana Cîrdu, lect. univ. dr. Aida Marc;

Concepția artistică a spectacolului: asist. univ. dr. Nicolae-Mihai Brânzeu;

Momente coregrafice: Radu Alin (ONRT), Denis Matei, anul IV.

Intrarea este liberă în măsura disponibilității locurilor. Capacitatea evenimentului este de 150 de persoane, iar durata spectacolului este de 2 ore și jumătate.

După încheierea examenului de bacalaureat și publicarea rezultatelor, tinerii care au finalizat studiile liceale se află în fața celei mai importante alegeri din viața lor – ce facultate să urmeze? Absolvenții de liceu care au promovat bacalaureatul sunt așteptați să se înscrie la Universitatea Politehnica Timișoara, cele 10 facultăți ale acesteia asigurându-le candidaților pregătirea necesară pentru ocuparea, la absolvire, a unui job atractiv.

Pandemia de coronavirus a făcut încă de anul trecut ca procesul de înscriere să fie unul simplificat, astfel încât pentru opt din cele zece facultăți nu va fi nevoie ca elevii să se deplaseze la Timișoara, decât în momentul începerii anului universitar. Înscrierile online au început deja pe platforma dedicată (https://admitere.upt.ro/), o versiune îmbunătățită față de anul trecut, mai intuitivă și cu o interfață mai prietenoasă, care permite candidaților să realizeze toți pașii procesului de înscriere.

Pentru înscrierea online, pe platforma Enroll (https://admitere.upt.ro/) se creează un cont de candidat, cu o adresă de e-mail validă, deoarece prin intermediul acesteia se va realiza comunicarea cu comisia de înscriere pe întreaga perioadă a procesului de admitere. Tot pe platformă sunt disponibile instrucțiuni pentru parcurgerea tuturor etapelor aferente procesului de admitere, inclusiv plata taxei de înscriere și a celei de confirmare.

Un sprijin suplimentar poate fi acordat candidaților, din data de 12 iulie 2021, în centrele de admitere din cadrul facultăților și în centrele zonale de la Colegiul Național „Decebal” Deva, Colegiul Național Pedagogic „Ștefan Odobleja” Drobeta-Turnu Severin, Colegiul Național „Traian Lalescu” Reșița, Colegiului Național „Spiru Haret” Târgu Jiu.

La facultățile din domeniul IT – Automatică și Calculatoare și respectiv Electronică, Telecomunicații și Tehnologii Informaționale – admiterea se face prin concurs cu probă de verificare a cunoștințelor la matematică sau probă online bazată pe portofoliu de realizări, iar înscrierile se fac în perioadele 6 – 16 iulie 2021 (online) și 12 – 16 iulie 2021 (fizic).

La Facultatea de Arhitectură și Urbanism admiterea se face prin concurs cu probă de verificare a cunoștințelor la desen tehnic și liber, iar înscrierea candidaților (online și fizic) se face în perioada 6 – 13 iulie 2021.

Pentru restul facultăților perioada de înscriere a candidaților este 6 – 19 iulie (online) și 12 – 19 iulie (fizic), modalitatea de admitere fiind concurs de dosare.

Una dintre prevederile proiectului „România educată”, patronat de preşedintele Klaus Iohannis, stipulează posibilitatea liceelor bune de a organiza un examen de admitere propriu, înaintea celui de Evaluare Naţională. Alte modificări ţintesc reorganizarea inspectoratelor şcolare judeţene.

Sistemul preuniversitar de educaţie ar urma să fie modificat, iar despre cum va arăta acesta în viitor au discutat luni, la Cotroceni, liderii alianţei politice aflate la guvernare împreună cu ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu. Marţi şi miercuri, au urmat dezbateri în Parlament cu membrii comisiilor de învăţământ şi cu cei ai societăţii civile.    După întrevederea de luni, vicepremierul Dan Barna a declarat că s-a luat în discuţie posibilitatea ca liceele la care cererea depăşeşte oferta să-şi poată organiza singure examen de admitere, urmând ca locurile rămase să fie ocupate prin repartizarea computerizată a elevilor în ordinea mediilor obţinute la Evaluarea Naţională.

„Aceasta este şi părerea altor colegi”

Organizarea unui examen propriu de admitere la liceele bune ar fi o măsură necesară, apreciază profesorul Sever Popa, directorul Colegiului Naţional „Mihai Viteazul” din Bucureşti, unul dintre liceele de top. „Ştiu că aceasta este şi părerea altor colegi din ţară, de la colegiile centenare, în ideea creşterii autonomiei”, subliniază directorul.  Pe actualul sistem de admitere, adaugă Sever Popa, selecţia este foarte greu de făcut la vârf. „Dacă vă uitaţi pe rezultatele admiterii, o să vedeţi că sunt foarte multe note mari şi se repetă aceeaşi medie de mai multe ori, iar departajarea este foarte greu de făcut printr-un examen calibrat pentru toţi elevii”, argumentează profesorul.    Pentru a fi mai clar, profesorul a dat exemplul unui elev care ia nota 10 la examenul de Matematică, dar nota 8 la Limba română şi, în loc să ajungă la real, pentru care avea reale calităţi, ajunge la uman.

Sondajul de opinie a fost derulat online, în rândul cadrelor didactice din învăţământul primar şi gimnazial, pe un eşantion neprobabilistic, în perioada mai – iunie.

„În ceea ce priveşte opiniile cu privire la necesitatea organizării orelor de educaţie remedială pe durata verii, putem observa că aproape jumătate dintre respondenţi ne spun că ar fi nevoie”, a declarat Roxana Paraschiv, reprezentantă a Salvaţi Copiii, la o dezbatere.

Ea a precizat că, potrivit sondajului, în Bucureşti şi reşedinţele de judeţ, 10% dintre profesori spun că, deşi elevii ar fi avut nevoie de educaţie remedială, în şcolile unde predau nu s-au organizat astfel de ore.

Roxana Paraschiv a menţionat că 85% dintre cadrele didactice au afirmat că în şcoala unde lucrează s-au organizat grupe de educaţie remedială. Ea a spus că, dacă în rural 93% dintre răspunsuri indică organizarea acestor grupe, în urbanul mare 62% dintre respondenţi relevă acest aspect.

Potrivit Roxanei Paraschiv, odată cu gradul de urbanizare creşte procentul celor care au menţionat că orele remediale nu au fost organizate din lipsa necesităţii lor (2% în mediul rural, 5% în urbanul mic şi 21% în Bucureşti şi reşedinţele de judeţ).

În ceea ce priveşte disciplinele pentru care s-au organizat ore de educaţie remedială, ea a spus că eforturile s-au canalizat spre limba română şi matematică, însă a menţionat că este îmbucurător că la nivelul gimnaziului foarte mulţi profesori spun că orele au acoperit şi alte discipline, cum ar fi: Ştiinţele naturii, Ştiinţele sociale, limbile străine.

Roxana Paraschiv a afirmat, legat de impactul pandemiei asupra elevilor, că profesorii au semnalat printre altele scăderea motivaţiei, dificultăţi în acumularea de noi cunoştinţe şi pierderea achiziţiilor anterioare. Ea a precizat că foarte multe dintre aceste răspunsuri se referă la elevii din ciclul primar, pentru care şcoala online nu a reprezentat cea mai bună dintre soluţii.

Potrivit Roxanei Paraschiv, cadrele didactice spun că elevii şi-au pierdut ritmul, că a crescut chiar riscul de abandon şcolar şi a sesizat o adâncire a inegalităţilor între elevi, în sensul că cei cu acces la resurse şi sprijiniţi de părinţi au reuşit să ţină cât de cât pasul.

Librăria La Două Bufnițe va găzdui joi, 15 iulie, la ora 19, lansarea cărții ” Mansardă la Veneția. Nouă săptămâni în lagună” de Cristina Chevereșan, apărută anul acesta la Editura Humanitas. Invitați, alături de autoare, vor fi Adriana Babeți și Alexandru Oravițan, iar întâlnirea se va încheia cu o sesniune de autografe.

”Manuscrisul din mansarda venețiană s-a conturat de la sine, de-a lungul unei șederi bogate în culoare locală și incursiuni dincolo de fațade și parade arhicunoscute și îndelung studiate. Rezultatul e un jurnal candid, fără pretenții pedagogice, de exhaustivitate sau erudiție: dimineți și după-amiezi de grație, scufundate în luciul discret și tainele lagunei unice, sau învăluite de jocul de lumini și umbre de pe terasa suspendată printre acoperișuri de palate și turle de biserici.

Nu pornisem cu vreun obiectiv anume. Nici pe departe cu bănuiala că ar fi posibil să scriu o carte. Realitatea în desfășurare, cu straturi, volute, uimiri și senzații, s-a așternut pe mai multe pagini decât anticipam. Recitind în vremuri de carantină, am resimțit acut nostalgia unei perioade copleșite de daruri inefabile”, mărturisește Cristina Chevereșan.

„Dacă s-ar aduna la un loc toate cărţile dedicate Veneţiei, ele ar ocupa, probabil, o bibliotecă întreagă. Şi totuşi, an după an, continuă să apară pagini din care iradiază, inepuizabilă, splendoarea sa misterioasă. Iar cei care scriu sau citesc despre ea nu dau semne de oboseală sau de teamă că s-ar putea repeta ceva, şi aceasta din simplul motiv că fiecare depune mărturie despre o singură, o unică Veneţie: a lui însuşi.

Această Veneţie interioară e o incredibilă hârtie de turnesol pentru sensibilitatea şi talentul unui călător care vrea să povestească despre întâlnirea lui cu laguna. Aşa ceva se întâmplă şi în <<Mansardă la Veneția>>, jurnalul unei tinere universitare din România, ajunsă la Ca’ Foscari în vara lui 2019 pentru două luni de studiu. Cristina Chevereşan îşi face datoria la universitatea veneţiană, dar are şi răgazul să vadă, să simtă, să înţeleagă tot ce se întâmplă în jur, altfel decât un turist.

Jurnalul său ne dezvăluie o Veneţie mai puţin obişnuită, încântătoare, mustind de poveşti, melancolică şi fremătând de viaţă, amurg şi, deopotrivă, început de lume. O Veneţie a Cristinei Chevereşan, şi numai a ei“, remarcă Adriana Babeți.

Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara a Banatului ”Regele Mihai I al Romaniei” din Timisoara a facut publica oferta educationala pentru anul universitar 2021 – 2022.

Absolventii de liceu, care au luat examenul de Bacalureat, pot alege una dintre facultatile acestei universitati.

"Îmi doresc un examen care să poată evalua corect capacitatea absolvenților de a se descurca în societate și în viață, în general", a spus președintele Iohannis cu referire la bacalaureat. E o singură problemă: elevii români nu mai ajung până acolo.

198.404 copii din România aveau, în 2009, vârsta de 7 ani (potrivit INS). Intrau în clasa întâi.

12 ani mai târziu, numai 110.358 dintre ei se înscriau în sesiunea de vară a examenului de bacalaureat. Peste 88.000, așadar, fie nu ajunseseră până în clasa a XII-a, fie nu s-au înscris la bacalaureat (din motive obiective sau nu).

Doar 86.120 dintre candidați obțineau și notă de trecere la bacalaureat (dar, atenție, nu din cei 110.358 înscriși care au terminat liceul în vara lui 2021, ci dintr-un total de 126.999 - 16.641 au fost candidați din promoțiile anterioare).

Cel mai probabil, așadar, din cei 198.404 de copii care intrau la școală în 2009, doar în jur de 80.000 au și luat bacalaureatul 12 ani mai târziu. Este vorba, deci, de 40%. Sau patru elevi din zece. Sau doi din cinci.

Ce s-a întâmplat cu aproape 120.000 de copii care au intrat în clasa I în 2009? Unde sunt ei? Cu ce se ocupă? Ce slujbe au? Cum votează?