Revista presei – 8 februarie 2023

Universitatea de Vest din Timișoara, prin Centrul Suport pentru participarea la proiecte internaționale – SupportTM, organizează miercuri, 8 februarie 2023, un atelier de lucru dedicat Clusterului 4 din cadrul programului pentru cercetare și inovare al Comisiei Europene, Orizont Europa.

Evenimentul are ca scop creșterea vizibilității cercetătorilor, atragerea de parteneri pentru crearea de consorții, precum și generarea de idei de proiecte. În acest sens, vor fi derulate sesiuni de lucru dedicate construirii unui profil de cercetare pe portalurile Comisiei Europene și pregătirii participării la evenimente de tip pitching și de brokeraj.

Evenimentul se va desfășura în intervalul 10 – 14, în incinta Bastionului Maria Theresia din Timișoara, sala Brasileiro, participarea fiind gratuită. 

Profesorii care fac meditatii cu elevii de la clasa risca sa ramana fara loc de munca, conform noilor legi ale Educatiei, in varianta Ligia Deca.

Salariul anual brut al unui profesor debutant din învăţământul gimnazial din România este de 8.027 de euro, adică 670 de euro brut pe lună ♦ În România profesorii trebuie să lucreze timp de 40 de ani pentru a ajunge la nivelul maxim de salariu, în timp ce în Danemarca şi Norvegia este nevoie în medie de 12 ani, respectiv 16 ani pentru ca un profesor să fie plătit la cel mai înalt nivel de salariu.

Un profesor debutant în învăţă­mân­tul gimnazial din România câştigă, în medie, 8.027 de euro brut pe an, adică 670 de euro brut pe lună, respectiv 370 de euro net pe lună, arată un raport al Agenţiei Executive Euro­pene pentru Educaţie şi Cultură (EACEA), organism care aparţine de Comisia Europeană.

În ţări din estul Europei, precum Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia şi Bulgaria, salariul anual mediu brut al unui profesor debutant din învăţământul gimnazial variază de la 7.731 de euro în Bulgaria la 13.800 de euro în Cehia (aproape 900 de euro pe lună).

Fundaţia Comunitară Timişoara a dat startul programului de finanţare Fondul Științescu Timişoara dedicat proiectelor educative din domeniile STEAM (știință, tehnologie, inginerie, artă, matematică) care își propun să cultive pasiunea pentru aceste arii, elevilor din judeţul Timiş, cu vârste cuprinse între 6-19 ani. Aflat la ediția a VI-a, programul oferă finanțări celor mai creative propuneri de proiecte pentru educaţia viitorului.

În perioada 6 februarie – 6 martie 2023, organizații non-guvernamentale, şcoli şi grupuri de inițiativă (inclusiv grupuri de părinți, de cadre didactice sau grupuri de elevi şi/sau studenţi) pot depune proiecte pentru a beneficia de finanţare din Fondul Ştiinţescu Timişoara, care în acest moment este estimat la 200.000 RON.
Potențialii aplicanți vor participa la minimum o şedinţă de mentorat cu echipa Fundaţiei Comunitare Timişoara. Aceasta este un mecanism de sprijin pentru organizațiile, şcolile și grupurile de inițiativă prin care să-și dezvolte ideea într-un proiect fezabil, cu șanse mari de finanțare. În același timp, rolul şedinţelor de mentorat este și acela de a aduce împreună echipele care au idei de proiecte STEAM pentru a crea posibile sinergii în planificarea propunerilor de proiecte.

SoftServe a fost inclusă în topul companiilor de tehnologie de urmărit în 2023 de către Hipo.ro, unul dintre cele mai mari portaluri de recrutare din România, cu 12.000 de job-uri şi peste 1 milion de utilizatori înregistraţi, conform unui comunicat remis redacţiei.

Potrivit sursei citate, printre cele mai importante atribute care au asigurat prezenţa SoftServe în cadrul topului "10 noi companii de tehnologie care trebuie urmărite în 2023" se numără: posibilitatea angajaţilor de a lucra remote, accentul pe care compania îl pune pe starea de bine a acestora, diversitatea proiectelor şi oportunităţile de creştere şi de reconversie profesională, dar şi beneficiile extrasalariale flexibile.

SoftServe, care a deschis centrul din România în mai 2022, ca parte a strategiei de extindere globale, are în prezent o echipă de peste 50 de angajaţi în România şi intenţionează să crească la 800 de oameni până la finalul lui 2025.

Potrivit reprezentanţilor SoftServe, în acest moment compania caută, printre altele, DevOps Engineers, Data & Big Data Engineers, Experience Designers şi Business Analysts în România.

Doi din cinci copii spun că au fost jigniți sau au primit mesaje supărătoare pe internet, în creștere cu aproximativ 3 puncte procentuale, comparativ cu anul trecut. Cu toate acestea, doar 17% dintre copii admit că au trimis altora astfel de mesaje cu conținut ofensator. Ponderea fetelor care afirmă că au fost jignite pe internet este cu 12 puncte procentuale mai mare decât a băieților care au avut o astfel de experiență, iar copiii din mediul rural afirmă într-o măsură mai ridicată că au fost jigniți / deranjați pe internet comparativ cu cei din mediul urban, arată datele unei anchete realizate de Salvați Copiii România în luna ianuarie, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. 

• Sondajul a fost realizat online, pe un eșantion neprobabilistic, de 2373 de copii care au acces la internet, cu vârsta cuprinsă între 8 și 17 ani, în ianuarie 2023.

Organizația atrage atenția că hărțuirea online, cyberbullying-ul, are consecințe socio-emoționale pe termen lung și se adaugă cazurilor de violență fizică din școli.

Ministerul Educației, cu ocazia Zilei internaționale a siguranței pe internat, vorbește despre cum ar putea fi protejați elevii în mediul online și despre „abilitarea digitală pe care ne-o dorim pentru toți copiii”, potrivit unui mesaj postat pe pagina de Facebook a Ministerului.

Ministerul a transmis că „devine din ce în ce mai dificil să controlăm accesul copiilor noștri la multitudinea de instrumente de informare și de socializare pe care internetul le oferă” și a oferit câteva sfaturi:

Operațiune abuzivă, de intimidare de presiune la adresa angajaților Agenției Române pentru Asigurarea Calității în Învățământul Preuniversitar (ARACIP), a președintei consiliului instituției, Mariana Dogaru. Potrivit surselor Edupedu.ro, aceasta le-a transmis tuturor angajaților ARACIP un ultimatum ca să spună ce sursă are un articol publicat pe Edupedu.ro, considerat de aceasta critic la adresa sa. Contactată de Edupedu.ro, ministrul Educației, Ligia Deca, a recomandat depunerea unei solicitări la biroul de presă, solicitare care nu a mai primit răspuns nici la 55 de zile de la depunere. În schimb, potrivit surselor Edupedu.ro, Mariana Dogaru a devenit o apropiată a ministrei, aceasta fiind implicată activ în procesul de scriere a proiectelor de legi ale Educației în varianta Deca.

• Reamintim, în varinata Deca, ARACIP primește o structură instituțională nouă, va fi redenumită ARACIIP pentru că va avea și aproape toată componenta de inspecție școlară (generale și tematice), plus o organigramă cu 300 de angajați, față de circa 30 câți sunt în prezent.
• Actuala președintă a Consiliului instituției a instaurat în ARACIP o adevărată „Republică Dolj”, susținând în funcții cheie apropiați ai acesteia. Secretarul general – fosta colegă de liceu cu Mariana Dogaru, prietenă a acesteia – a primit echivalarea activității de profesor de cultură civică cu 7 ani vechime în specialitatea studiilor juridice necesare exercitării funcției. În plus, avocatul care a reprezentat-o pe Dogaru într-un proces împotriva Agenției a devenit avocatul ARACIP, pe o sumă care depășește 2.800 de euro pe lună.

Pe 15 decembrie 2022, Edupedu.ro relata despre cum s-a instituit prin decizie personală a președintei ARACIP, Mariana Dogaru, un atestat pentru școli printr-un formular care fusese abrogat de o hotărâre de guvern. Pe baza atestatului respectiv școlile acreditate primesc anual finanțarea de la stat.

Proiectul de hotărâre de Guvern, prin care se acordă burse în străinătate de cel puțin 1.000 de euro pentru studii universitare de masterat, doctorat, stagii postdoctorale și de cercetare, urmează să fie aprobat miercuri în ședința de Guvern. Proiectul va pune în aplicare articolul din Legea actuală a Educației Naționale, referitor la acordarea de astfel de burse. Prin același proiect, e abrogată o hotărâre veche de peste 25 de ani în legătură cu acordarea de burse în străinătate.

Bursele în străinătate pentru studii universitare de masterat, doctorat, stagii postdoctorale și de cercetare vor fi acordate pe baza unui concurs organizat la nivel național, potrivit proiectului de HG.

Potrivit Art. 1: “Ministerul Educației, prin Agenția de Credite și Burse de Studii, acordă anual, în condiţiile legii, burse în străinătate pentru stagii de studii universitare de masterat, de doctorat, pentru stagii postdoctorale și de cercetare”. Bursele sunt acoperite din fondul valutar al ministerului și din donații. Numărul lunilor de bursă acordate, tipurile de burse și durata stagiului unei burse se stabilesc anual prin ordin al ministrului Educației, în domeniile de interes ale României, care sunt aprobate tot printr-un ordin de ministru, potrivit art 2.

Bursele se acordă pe baza unui concurs național organizat de ME prin Agenția de Credite și Burse de Studii, în baza unui regulament și a unor condiții aprobate, din nou, prin ordin de ministru, conform art. 3 din proiectul de HG.

Serviciul Român de Informații (SRI) solicită 96 de locuri în universități, în domeniul tehnic, pentru anul universitar 2023-2024, dintre care 48 de locuri la Universitatea Politehnica din Bucureşti, potrivit ofertei publice de școlarizare a Serviciului Român de Informații prin studii universitare de licență organizate de instituții civile de învățământ superior. Locurile urmează să fie aprobate de Ministerul Educației. În instituţiile militare de învăţământ superior sunt solicitate 63 de locuri.

Elevii aflaţi în clasa a XII-a şi absolvenţii cu diplomă de bacalaureat, cu vârsta maximă de 23 de ani, pot opta să urmeze, pe locurile alocate Serviciului Român de Informaţii, studii universitare de licenţă sau postliceale în instituţii civile de învăţământ superior (Universitatea Politehnică din Bucureşti, Academia de Studii Economice din Bucureşti, Universitatea din Bucureşti, Universitatea Politehnica din Timişoara, Universitatea „Ovidius” din Constanţa, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi) și în instituţii militare de învăţământ superior din subordinea Ministerului Apărării Naţionale (Academia Tehnică Militară „Ferdinand I”, Academia Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu”, Academia Forţelor Aeriene „Henri Coandă” – Braşov şi şcoli militare de maiştri militari şi subofiţeri), potrivit site-ului SRI.

Universitățile britanice Oxford și Cambridge, care odinioară se numărau printre instituțiile cu cea mai mare absorbție de fonduri europene destinate cercetării, au ajuns să nu mai câștige practic deloc din sursele UE, potrivit The Guardian, care citează date ale Comisiei Europene.

Acestea arată că Universitatea din Cambridge, care în vechiul program european de finanțare a cercetării Orizont 2020 a atras 483 milioane de euro în șapte ani, nu a mai primit niciun ban în primii doi ani de la lansarea noului program european de profil, Orizont Europa.

Sursa citată notează că, în negocierile comerciale ce au însoțit Brexit, fusese agreat, în principiu, statutul de membru asociat pentru Marea Britanie în cadrul programului Orizont Europa, evaluat la 95,5 miliarde de euro. Însă ratificarea acestei înțelegeri a fost afectată de eșecul Marii Britanii de a pune în aplicare protocolul agreat în privința Irlandei de Nord.

• The Guardian, care amintește că finanțarea europeană e vitală pentru universitățile britanice, îl citează pe Simon Marginson, profesor în domeniul studiilor superioare la Oxford, potriivit căruia “pentru învățământul superior și cercetare, nu există noi oportunități și nici vreo ‘parte Bună’ pentru Brexit, el descriind retragerea Marii Britanii din UE drept o “eroare istorică de proporții monumentale”.