EȘTI AICI:
Revista presei – 8 februarie 2021

Revista presei – 8 februarie 2021

Intrareprincipalauvt
Universitatea de Vest a stabilit modul în care se vor desfășura cursurile în semestrul al doilea! Majoritatea vor fi online și hibrid
sursadevest.ro

Universitatea de Vest din Timișoara a stabilit modul de desfșurare a cursurilor în semestrul doi al anului universitar.

Astfel, în semestrul al doilea, activitatea didactică în facultățile din cadrul UVT se va desfășura în felul următor:

- Toate activitățile didactice aferente semestrului al doilea al anului universitar 2020- 2021 se vor desfășura online la toate facultățile componente ale UVT, cu excepția Facultăților de Arte și Design, Educație Fizică și Sport și Muzică și Teatru, unde activitățile didactice se vor desfășura în format hibrid, activitățile față în față urmând a se desfășura într-un format și după un program stabilite la nivelul acestor facultăți, în condițiile respectării normelor legale în vigoare;

- Activitățile aferente elaborării lucrărilor de finalizare a studiilor universitare de licență și de masterat, precum și activitățile de practică de specialitate, acolo unde este cazul, se pot derula în spațiile UVT, cu respectarea normelor legale în vigoare;

- Activitățile aferente desfășurării și finalizării studiilor de doctorat precum și cele aferente susținerilor tezelor de abilitare se pot derula în spațiile UVT, cu respectarea normelor legale în vigoare;

- Reglementările în vigoare la acest moment, avizate de către Consiliul de Administrație și aprobate de Senatul UVT, și care privesc organizarea procesului didactic (Metodologia privind organizarea procesului educațional în regim hibrid sau exclusiv online la Universitatea de Vest din Timișoara în semestrul I al anului universitar 2020- 2021), inclusiv modalitatea de raportare a activităților aferente, rămân valabile.

Senatul UVT a luat în considerare propunerile avansate de consiliile facultăților, cu toate specificitățile activităților didactice din fiecare facultate. Propunerea de a relua în mod selectiv și cu respectarea normelor legale în vigoare activitățile față în față a venit doar pentru cele câteva situații particulare, de la trei facultăți cu profil vocațional, cele de Arte și Design, Educație Fizică și Sport și cea de Muzică și Teatru, dar și pentru elaborarea și finalizarea lucrărilor de licență și disertație, ca și pentru studiile de doctorat și abilitare. UVT se află printre cele mai avansate universități ale țării, ca indice al favorabilității angajaților față de procesul de vaccinare, peste 70% dintre angajați fiind favorabili vaccinării, peste 700 de angajați fiind programați pentru administrarea vaccinului împotriva SARS-Cov-2. Mai avem nevoie de doar câteva luni pentru a depăși cu bine dificultățile pandemiei, iar acest context a fost determinant pentru continuarea formatului educațional online, în cazul majorității programelor de studii, în semestrul al doilea al acestui an universitar”, spune rectorul UVT, Marilen Pirtea.

Scoalabancielevipandemiecovidcoronavirus6 Scaled
Prima zi de școală în 2021: ce reguli trebuie să respecte elevii
tion.ro

Ministerul Educației și cel al Sănătății au finalizat, joi seară, ordinul comun privind măsurile aplicate pentru redeschiderea școlilor. Scenariile au fost stabilite de Comitetul pentru Situații de Urgență din fiecare județ. Preșcolarii nu sunt nevoiți să poarte mască, iar la apariția primului caz în clasă se suspendă activitatea. În cazul elevilor de ciclu primar, gimnazial și liceal, masca este obligatorie, iar cursurile se suspendă la două cazuri pozitive depistate în rândul elevilor din aceeași clasă și la un caz în cazul elevilor de ciclu primar.

De luni, elevii care revin în bănci vor trece printr-un triaj observațional, li se va lua temperatura și vor trebui să se dezinfecteze la intrarea în sala de clasă. Mâinile trebuie dezinfectate și înaintea meselor, respectiv după strănut sau tuse. În fiecare școală vor fi numite persoane care se vor ocupa de măsurarea temperaturii. Elevii pot fi testați rapid la unitatea școlară, dacă există acordul părinților. Elevii și preșcolarii nu au voie să schimbe obiecte personale între ei și nici să participe la activități practice împreună. În pauze, clasa trebuie aerisită minimum 10 minute, la fel și înaintea sosirii și după plecarea copiilor.

În școli trebuie să existe circuite marcate pentru intrări și ieșiri, iar în sala de clasă să se asigure distanțare de minimum un metru între elevi. Trebuie organizate, de asemenea, și spațiile de recreere. Orele de sport vor fi ținute cu toate măsurile de distanțare și se recomandă activități ușoare, dacă ora de sport se ține în interior.

Conducerea fiecărei școli trebuie să asigure măsurile de protecție și să creeze un program specific celor care vor rămâne să studieze de acasă. Rămân acasă profesorii, elevii și preșcolarii care așteaptă rezultatele testelor, sunt contacți direcți cu o persoană infectată sau care se află deja în izolare.

Oana Mare2 770x540
De ce Educația Juridică trebuie introdusă cât mai repede în școli: Faptul că ești foarte bun la română nu te absolvă dacă ai încălcat legea – Interviu cu președintele VeDem Just
spotmedia.ro

Educația Juridică ar trebui introdusă ca materie obligatorie în școli și ”cât mai devreme posibil” într-o țară ca România, unde în 2019, în medie, 11 copii au fost aduși zilnic în fața instanței, dintre care unul a ajuns în arest. ”Așa cum învățăm regulile de bun simț în cei 7 ani de acasă, așa ar trebui să învățăm despre drepturile și obligațiile noastre încă de la vârste mici”, spune Oana Negru, președintele organizației VeDemJust.

În acest moment, în România sunt în vigoare circa 10.700 de legi și ordonanțe, iar Constituția spune că respectarea lor este obligatorie. În plus, după împlinirea vârstei de 14 ani orice cetățean răspunde pentru încălcările serioase ale legii, necunoașterea lor neputând fi invocată în apărarea proprie. Prin urmare, elevii ar trebui să afle din timp ce le este permis şi ce le este interzis să facă, mai ales că statisticile privind infracționalitatea sunt devastatoare.

Planurile-cadru sunt acum în dezbatere publică, înainte să fie aprobate de Ministerul Educației, iar organizația VeDemJust (Voci pentru Democraţie şi Justiţie) speră că Educația Juridică va face parte, în sfârșit, din trunchiul comun de materie care se va studia la liceu, încă din această toamnă, până acum fiind predată doar opțional.

”Ar fi un act de mare responsabilitate din partea MEN (…) Se educă astfel în mod natural atitudinea față de sine, față de ceilalți, față de societate și stat, din perspectiva legilor care sunt făcute să ne protejeze și nu să ne pedepsească”, argumentează Oana Negru, președintele VeDem Just, într-un interviu acordat pentru cititorii Spotmedia.ro.

5c1f1a2dcca2da7eb7969b3008cca024f22bca1a
Bani pentru grădiniță de la angajator. În ce condiții pot primi părinții până la 1.500 de lei lunar
republica.ro

Începând cu 1 ianuarie 2021, salariații care au copii înscriși într-o unitate de învățământ timpurie – creșă sau grădiniță – cu acordul angajatorului, ce este plătitor de impozit pe profit, pot beneficia de decontarea cheltuielilor cu educația timpurie a copiilor minori în sumă de până la 1.500 lei lunar.

Din punct de vedere normativ, prin Legea nr. 296/2020 a fost modificat art. 25 alin. (4) lit. i^1 și i^2) din Codul fiscal prin care cheltuielile decontate de angajatori plătitori de impozit pe profit cu educația timpurie a copiilor salariaților sunt considerate cheltuieli nedeductibile la calculul impozitului pe profit, dar se suportă din impozitul pe profit datorat într-o limită maximă de 1.500 lei/lună pentru fiecare copil.

În situația în care impozitul pe profit este insuficient pentru a acoperi toate aceste decontări, sumele se suportă din impozitul pe venitul din salarii, TVA și accize în ordinea enumerată.

Tot din punct de vedere fiscal, aceste sume decontate către educația timpurie a copiilor salariaților nu sunt considerate venituri de natură salarială și nu sunt în sfera asigurărilor sociale obligatorii conform art. 76 alin. (4) lit. v) coroborat cu art. 142 lit. z) din Codul fiscal. Practic, pentru aceste sume nu se achită impozitele și asigurările sociale ce s-ar fi datorat pe veniturile din salarii.

OTA3NzRmZjFmOTc2YjAxZDlkNmRjZTE2NA==.thumb (1)
Cum se va face școală de luni. Profesorii vor fi responsabili de triajul elevilor care vin la ore
digi24.ro

Începând de luni, 8 februarie, atunci când elevii și preșcolarii se întorc la școală, cadrele didactice vor efectua triajul observaţional al acestora pe tot parcursul activităţilor şcolare, se arată în draftul ordinului comun al miniştrilor Educaţiei şi Sănătăţii, care urmează să fie aprobat în contextul redeschiderii școlilor.

Potrivit draftul ordinului comun pentru aprobarea măsurilor de organizare a activităţii în cadrul unităţilor/instituţiilor de învăţământ în condiţii de siguranţă epidemiologică pentru prevenirea îmbolnăvirilor cu virusul SARS-CoV-2, în cazul în care elevii prezintă în timpul orelor de curs stare febrilă sau altă simptomatologie specifică infectării se va aplica protocolul de izolare.

"În cazul în care există un consimţământ informat şi semnat al părinţilor cu privire la acordul de recoltare a probelor de exudat nazofaringian în vederea testării elevilor simptomatici, aceştia vor putea fi testaţi, într-o primă fază, cu teste antigen rapide, în cadrul cabinetelor medicale. Toate testele rapide efectuate în cabinetul medical şcolar de la nivelul unităţii de învăţământ vor fi raportate către Direcţia de sănătate publică/Direcţia de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti. Dacă părintele/tutorele legal nu îşi exprimă acordul pentru testare, în cazul existenţei unor simptome specifice, acesta va lua legătura cu medicul de familie în vederea stabilirii paşilor următori", se arată în document.

Conform acestuia, revenirea în colectivitate a copiilor care au avut probleme de sănătate şi au absentat de la şcoală se va realiza obligatoriu în baza unei adeverinţe medicale care să precizeze diagnosticul şi pe care elevul o va preda cadrului didactic la prima oră de curs. Adeverinţele vor fi centralizate la nivelul cabinetul medical şcolar sau la nivelul persoanei desemnate în cazul în care şcoala nu beneficiază de cabinet medical.

Sorin Cimpeanu Gov Ro Doi
Sorin Cîmpeanu vizează modificări în CNATDCU, instituția cheie în gestionarea plagiatelor: Am o problemă cu lipsa de coerență și de responsabilitate în asigurarea suportului pentru deciziile Consiliului
edupedu.ro

Ministrul educației are în vedere modificări în instituția cheie care soluționează sesizările de plagiat în doctorate. „Am o problemă cu lipsa de coerență și cu lipsa de responsabilitate în asigurarea suportului pentru deciziile CNATDCU”, a declarat pentru Edupedu.ro ministrul Sorin Cîmpeanu, întrebat dacă l-a schimbat din funcție pe coordonatorul Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU), Ion Ciucă.

Numit în această poziție în 2016 de ministrul de atunci Adrian Curaj, Ion Ciucă este directorul Direcției de guvernanță a instituțiilor de învățământ superior din Ministerul Educației, profesor la Universitatea Politehnica București, iar în 2016 a acordat asistență Școlii Doctorale a Academiei SRI pentru reorganizarea structurii școlii doctorale.

“Alături de dl Gigel Paraschiv am fost analizați de Agenția Națională de Integritate (ANI) dacă suntem în conflict de interese și am primit decizie că nu se verifică nimic din ceea ce am fost acuzați. Mi s-a cerut din partea universității asistență pentru a-și reorganiza structura școlilor doctorale, în 2016. Ne-au solicitat la Minister sprijin pe acest domeniu. Eu nu puteam să fac parte din școala dânșilor, asta presupunea să am norma de bază acolo, să fiu cu carte de muncă acolo. Singura mea colaborare este instituțională cu ei, am fost la o singură ședință la ei, am reprezentat Ministerul Educației, iar un angajat al Ministerului Educației care merge oficial acolo nu poate fi membru al școlii doctorale acolo. Am fost solicitat ca director de Direcție la Minister”, a declarat Ion Ciucă pentru Edupedu.ro.

Cover Conservator
Școala bolnavă și pastila pentru cardiaci folosită de tineri pentru a-i face față
culturalabuba.ro

Conservatorul este, teoretic, instituția de top din România unde ajung tinerii care își doresc o carieră în muzică.

Însă, odată intrați la Universitatea Națională de Muzică din București, în loc să descopere o academie profesionistă, menită să le șlefuiască talentul și să contribuie la evoluția lor, studenții găsesc o instituție bolnavă, unde ei înșiși ajung să se trateze cu medicamente, la propriu, pentru a putea supraviețui stresului sau afecțiunilor fizice.

Pastila anti-emoții, Propranolol, a devenit o normalitate printre studenți, la fel și problemele la cartilagii, oase sau mușchi, din cauza lipsei unei încălziri corecte și a suprasolicitării.

La doar o lună de la admitere, bobocii au primul lor examen important, un parțial pe care, spune Nicolae, dacă nu îl treci, trebuie să repeți semestrul și să plătești în jur de 2000 de lei. Cei care studiază vioară trebuie să interpreteze două capricii de Paganini, lucrări cu un grad de dificultate ridicat, ce necesită o perioadă lungă de studiu.

Așa ajung să afle pentru prima dată de Propranolol, o pastilă eliberată, teoretic, doar pe bază de rețetă.

P13
Cît ne costă că nu finanțăm cercetarea
dilemaveche.ro

De fapt, cîți bani cheltuim cu cercetarea? Cheltuim puțin, cheltuim mult? Cheltuim cu cap? Fiecare român dă aproximativ o cafea pe lună cercetării. O cafea mai bună, nu din cele mai ieftine. E suficient? Ar fi mai bine să dăm două sau mai multe cafele în fiecare lună pentru acest domeniu? Atenți la sănătatea noastră, doctorii ne-ar recomanda să renunțăm la cîteva cafele, iar banii aceia i-am putea aloca bugetului pentru cercetare. Ne-am putea îmbunătăți viața în acest mod? Dacă e să luăm în considerare datele raportate de Banca Mondială, observăm că există o anumită corelație între bugetul cercetării și speranța de viață dintr-o țară. Prin urmare, se pare că ne scurtăm viața de două ori: o dată pentru că nu reducem cantitatea zilnică de cafea și încă o dată pentru că nu finanțăm cercetarea.

Să fie nevoie de mai mulți bani pentru cercetare? Pentru ce anume? Unde se duc acești bani? Dacă e să evaluăm situația luînd ca referință scrierile lui Radu Paraschivescu, vedem că România e plină de academii, cît și de cercetători-inovatori. Oare stăm așa de bine? Din cîte citim, aceste academii private n-au probleme de finanțare și se descurcă și fără contribuția statului. Prin urmare, academii avem, cercetători-inovatori avem, unii dintre ei chiar medaliați la Geneva, și atunci care să fie problema? Este, căci cercetarea din România este (atît pe cît o mai putem identifica) o activitate pe cale de dispariție, ocupînd un loc marginalizat atît în bugete, cît și ca statut. Or, cercetarea ar trebui să fie „vîrful de lance” și să tragă după ea educația universitară și preuniversitară și să ridice nivelul calificării forței de muncă. Cu cît nivelul cercetării este mai scăzut, cu atît mai puțin competitivă este și economia unei țări. Cu mici excepții, cercetarea românească este cam ca uitatul la televizor înainte de ’89: avem programele noastre, dar preferăm să ne uităm la alții, că sînt mai de actualitate.

Dacă este să ne raportăm strict la procentul din PIB alocat cercetării în ultimii zece ani, observăm o tendință descrescătoare: de la puțin peste 0,25% din PIB în 2011 la aproximativ 0,15% din PIB în 2020. Această tendință se observă în ciuda declarațiilor pompoase din diverse documente strategice care ținteau 0,97% din PIB în 2020. Cu trecerea timpului. diferența dintre țintă și valoarea efectiv bugetată se lărgește, motiv bun pentru a evalua ținta asumată și a o muta la 1% din PIB în anul 2027, prin programul de guvernare. Optimism curat! Sau cum ar spune un amic: e bine cît se mai aspiră.

Comparînd cheltuiala României cu cercetarea la nivel mondial și raportîndu-ne la procentul din PIB pentru cercetare și la PIB per capita, care credeți că este nația cu care ne asemănăm cel mai mult? Bulgaria? Ungaria? Polonia? Nu, Mexic.

Pe lîngă cuantumul finanțării, un aspect important este modalitatea în care se face această finanțare. Competițiile de proiecte sînt „cafeaua” sistemului de cercetare. Predictibilitatea și ritmul în care acestea sînt deschise sînt esențiale pentru formarea noilor generații de cercetători. În ultimul timp, competițiile s-au desfășurat cu precizia unui ceas deșteptător CFR, adică unul cît de cît precis dacă nu uiți să-l tragi în fiecare seară. Observăm că ceasul cercetării e în mîna unui maestru în digitalizare de mulți ani, căci acesta uită constant să-l tragă, iar predictibilitatea lansării granturilor a fost asemănătoare punctualității trenurilor pe timp de ninsoare. Pierdem ceva? Cercetătorii pierd timp și nervi. Statul pierde cercetători.

UVT utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru.

Te informam ca ne-am actualizat politicile pentru a integra in acestea si in activitatea curenta a UVT cele mai recente modificari propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrareadatelor cu caracter personal si pentru a citi si intelee continutul Politicii Cookie.

Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie.

Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmand instructiunile din Politica de Cookie.