Revista presei – 8 aprilie 2021

Universitatea de Vest din Timișoara lansează un program pentru a-i sprijini pe cei care au avut coronavirus, dar și pe cei care au probleme respiratorii sau musculare. Specialiștii Facultății de Educație Fizică și Sport, un medic și un psiholog vor face activități în aer liber. Înscrierile se fac pe baza unui formular, iar participarea este gratuită.

Programul terapeutic cu exerciții fizice va cuprinde ședințe de antrenament coordonate de specialiști ai Facultății de Educație Fizică și Sport, care se vor desfășura pe terenuri în aer liber ale UVT, după un calendar ce va fi anunțat ulterior participanților înscriși. Acesta poate fi și personalizat, în funcție de starea clinică a pacientului și a vârstei acestuia. Din echipa implicată în program fac parte un medic, un kinetoterapeut, un profesor de educație fizică și sport și un psiholog.

Exercițiile de bază propuse se realizează conform indicațiilor medicului curant și pe baza declarației pe proprie răspundere de a participa. De asemenea, participanții trebuie să aibă saturația de oxigen peste 95% și să nu aibă boli asociate care să nu permită efectuarea exercițiilor fizice În programul inițiat de UVT sunt prevăzute următoarele activități: kinetoterapie respiratorie, gimnastică respiratorie, stretching, mers atletic, ciclism, jogging, activități de forță, echilibru, coordonare și gimnastică de recuperare.

Persoanele care își doresc să participe la acest program terapeutic se pot înscrie prin intermediul acestui FORMULAR.

„UVT s-a implicat prin acțiuni de responsabilitate socială în susținerea comunității și a celor mai vulnerabile grupuri încă de la începutul pandemiei, acum un an. Pentru cazurile celor care au nevoie acută de exerciții fizice terapeutice post-Covid19, punem la dispoziție în mod gratuit servicii specializate de antrenament și coordonare a exercițiilor fizice, o cale recomandată pentru recuperarea rapidă după boala adusă de acest virus periculos. Suntem parte a unei comunități timișorene ce a fost extrem de grav afectate de pandemie, care are nevoie de un suport semnificativ și eficient pentru revenirea la normalitate”, transmite Marilen Pirtea, rectorul UVT.

Reabilitările post-COVID 19 sunt recomandate și de specialiștii de la spitalul „Victor Babeș” din Timișoara. Aceste programe vin în sprijinul pacienților care și-au schimbat stilul e viață după infecția cu coronavirus și au dificultăți de respirație, de mișcare, probleme musculare sau psiho-sociale.

Alianța Rectorilor principalelor șase universități de medicină și farmacie din țară, G6-UMF, propune ca toate activitățile din programul de rezidențiat să treacă din subordinea Ministerului Sănătății în subordinea Ministerului Educației, anume în responsabilitatea universităților de profil, anunță asociația într-un comunicat de presă.

Acesta precizează că propunerea va fi înaintată Comisiei pentru Învățământ din Senat.

Rectorii celor șase universități de medicină și farmacie tradiționale au organizat o sesiune de lucru pentru stabilirea unui punct de vedere comun privind organizarea pregătirii prin rezidențiat a viitorilor medici și farmaciști. Alianța G6-UMF propune ca toate activitățile din cadrul programului de rezidențiat să treacă din subordinea Ministerului Sănătății, în subordinea Ministerului Educației, adică în responsabilitatea universităților de medicină și farmacie. Propunerea va fi înaintată către Comisia pentru Învățământ a Senatului României.

Pe agenda întâlnirii de la Cluj-Napoca a Alianței G6-UMF s-au aflat și alte subiecte, ce au vizat:

• Elaborarea proiectelor de cercetare comune;
• Modificarea criteriilor generale de acordare a burselor sociale pentru studenţii şi cursanţii din învăţământul superior de stat, învăţământ cu frecvenţă;
• Revizuirea Ordinului Ministerului Sănătății nr. 427 din 1979, privind criteriile medicale de orientare școlară și profesională pentru admiterea la universitățile de medicină și farmacie din România;
• Achiziționarea de către universitățile de medicină și farmacie a seturilor de manuale pentru pregătirea concursului național de intrare în Rezidențiat.

Anul trecut, Alianța G6-UMF a mai inițiat și alte propuneri legislative, precum cea privind revizuirea bibliografiei pentru concursul național de intrare în Rezidențiat, Ministerul Sănătății aprobând recent noile tematici și bibliografii, ce vor fi valabile începând cu sesiunea din noiembrie 2021.

De asemenea, tot la propunerea Alianței Rectorilor UMF, a fost elaborată o propunere legislativă de modificare și completare a Legii nr. 95/2006, referitoare la acordarea de indemnizații personalului didactic medico-farmaceutic din universități. Aceasta a fost adoptată de Camera Deputaților și apoi promulgată de președintele Klaus Iohannis.”

Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu anunță într-un comunicat de presă că în scurt timp va fi prima universitate din România care va permite plata taxelor pentru admitere din acest an într-o monedă virtuală, scrie TurnulSfatului.ro.

Criptomoneda în care se vor putea efectua plățile va fi EGLD, dezvoltată de startup-ul sibian Elrond, cu care universitatea a încheiat un parteneriat în contextul dorinței de întărire a colaborării cu mediul de afaceri din Sibiu, potrivit sursei citate.

Publicația notează că posibilitatea de plată cu monedă virtuală urmează să fie implementată și va fi disponibilă pentru prima dată în sesiunea de admitere din luna iulie a acestui an.

Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, spune că proiectul care prevede ca studenții români care vor să studieze în afara țării să primească o bursă de la stat reprezintă „o discriminare”, din moment ce tinerii care vor să învețe la o facultate din țară nu primesc un alfel de sprijin.

„Este o inițiativă foarte interesantă, care ar trebui să vină în sprijinul tinerilor români pentru a studia în universități afara țării, doar că noi avem o agenție de credite și burse care nu a identificat încă resursele pentru a-i sprijini pe cei care doresc să studieze în România, să le dea credite. Există de mult timp în structura Ministerul Educației, nu a identificat resurse”, a spus Cîmpeanu la Digi24.

Pentru piața muncii din viitor, competențele nonformale și informale trebuie certificate și este nevoie de standarde ocupaționale pentru meseriile actualze precum specialist în securitate cibernatică, stabilite împreună cu angajatorii, a declarat miercuri ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, în cadrul conferinței Viitorul educației și al muncii în era 4.0 organizată de PwC România.

Potrivit acestuia, România stă „rău” la capitolul „coerenței”, dar și la programele de formare pentru adulți. Pe de altă parte, potrivit lui Cîmpeanu, universităție din România au „rezultate remarcabile” având în vedere cât s-a investit în învățământu superior și nu trebuie comparate performanțele cu univeristățile de top.

Despre competențele nonformale și informale:

• În sistemul de educație din România competențe există, există foarte multe plusuri, dar la nivelul coerenței am stat rău.
• Ce se poate face - Ar trebui să avem o susținere mult mai puternică a competențelor nonformale și informale. Sistemul de educație ar trebui să aibă mecanisme de monitorizare a nevoilor angajatorilor, de anticipare, împreună cu angajatorii, a acestor nevoi de formare.
• Al doilea lucru - curriculum. Să vii să răspunzi prin programe de formare adaptate.
• Un alt lucru - monitorizarea inserției asbolvenților, reală și nu aproximativă. Ea acum există, dar cu onestitate vă spun că este un mecanism aproximativ. În bazele de date sunt trecute absolvenți studii superioare da sau nu, fara domeniu.
• Competențele formale trebuie să meargă împreună cu cele nonformale și informale și trebuie să fie certificate și recunoscute în beneficiul angajatorilor. Sistemul de educație din România și alte sisteme de educație au această problemă a dezvoltării insuficiente a mecanismelor de recunoaștere și certificare a competențelor nonformale, învățate în mediul nonformal și mă refer aici la competențe, de exemplu, achiziționate prin experiența la locul de muncă. De exemplu capacitatea de lucru în echipă, de capacitatea de a gestiona proiecte, de inițiativă, competențele nonformale pe care unii le au într-o măsură mai mare, alții mai puțin. Lucrurile astea trebuie să fie certificate și cred că este un interes comun cu angajatorii.

Elevii de clasa a noua primesc bursă abia din semestrul al doilea. Asta chiar dacă mediile din clasa a opta ar putea să le aducă recompensa pentru notele bune. O elevă din Otopeni, Ilfov, crede că legea discriminează și ajutată de părinți a trimis petiții la toate instituțiile care ar putea să miște lucrurile. Legea spune că elevii de la început de ciclu, dintr-a cincea și a noua, nu primesc burse din primul semestru. Activiștii de la Societatea Academică din România spun că un drept rămâne un drept indiferent de localitatea unde înveți și cer o soluționare.

Corina a învățat până anul trecut la Liceul Teoretic „Ioan Petruș” din Otopeni. A terminat clasa a opta cu media 9.36. Acum este în clasa a noua și încă n-a primit niciun ban din bursa de merit, cum se aștepta, având în vedere rezultatele pe care le-a avut. Între timp, tânăra a intrat la un liceu din București și aștepta să îi intre bursa în cont. Doar că asta nu s-a mai întâmplat.

„S-a tot interesat din septembrie, octombrie și nimic. E ca o penalizare și nu e vina copilului, e legea strâmbă”, explică bunica fetei. Și ea și nepoata au dorit să nu-și dezvăluie identitatea.

Pentru patru luni de școală, Corina ar fi trebuit să primească 280 de lei, fiindcă bursa de merit lunară era de 70 de lei pe lună. „Nu e o sumă foarte mare. Acum ar fi 100 de lei minim potrivit noilor alocări. Nu e vorba de sumă, cât e frustrarea. Copilul a zis: «sunt banii mei, am muncit!» Mi se pare și discriminare să dai unui copil care are medie mai mică decât ea doar pentru că a intrat la liceul din Otopeni”, mai spune bunica.

Colegii ei care au rămas să studieze în continuare la liceul din Otopeni primesc banii fiindcă școala a făcut o excepție în cazul lor. „Nu poți să constrângi un copil să rămână la un liceu în Otopeni ca să își ia bursa”, mai spune bunica.

Directoarea Liceului „Ioan Petruș” din Otopeni, Viorica Hera, a explicat că elevilor de clasa a noua care au rămas în Otopeni au putut să le dea burse și în semestrul întâi printr-un criteriu specific pe care l-au introdus la regulament. Prin urmare, este o recompensă pentru cei care aleg liceul lor în continuare, nicidecum o pedeapsă pentru cei care îl părăsesc, susține directoarea.

Creată prin contribuția a 15 dintre principalii finanțatori ai proiectelor societății civile din România, cărora li se adaugă 19 Fundații Comunitare, platforma pune la dispoziție facilități de explorare și vizualizare grafică de date despre fondurile destinate organizațiilor neguvernamentale din toate domeniile de interes.

Creată prin contribuția a 15 dintre principalii finanțatori ai proiectelor societății civile din România, cărora li se adaugă 19 Fundații Comunitare, platforma pune la dispoziție facilități de explorare și vizualizare grafică de date despre fondurile destinate organizațiilor neguvernamentale din toate domeniile de interes.

Este pentru prima dată când finanțatorii importanți își dau mâna pentru a aduce o mai mare claritate asupra investițiilor strategice în sectorul non-profit devenind astfel un punct esențial de informare cu privire la alocarea sprijinului financiar în domenii specifice de intervenție, identificarea de noi oportunități de finanțare în domenii încă neexplorate, precum și de co-finanțare și descoperirea de noi actori neguvernamentali și proiectele acestora.

Platforma Donatorilor este un proiect inițiat de o coaliție de 15 finanțatori: Asociația pentru Relații Comunitare, BRD-Groupe Société Générale și Fundația 9, Federația Fundațiilor Comunitare din România, Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, Fundația Hațegan, Fundația Orange, Fundația pentru Parteneriat, Fundația Vodafone România, ING Bank România, Kaufland România, Lidl România, PENNY România, Raiffeisen bank, Romanian-American Foundation și Fundația United Way Romania. Soluția a fost proiectată, dezvoltată și este administrată de asociația Code for Romania.

Competenţele informale şi nonformale trebuie să fie certificate şi recunoscute pe piaţa muncii, crede ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu.

”Competenţele informale şi nonformale trebuie să fie certificate şi recunoscute pe piaţa muncii, alături de competenţele formale. Sistemul de educaţie din România şi toate sistemele de educaţie au această problemă, cea a dezvoltării insuficiente a mecanismelor de dezvoltare şi certificare a competenţelor nonformale. Mă refer aici la competenţe dobândite prin experienţa de la locul de muncă, precum capacitatea de lucru în echipă, de capacitatea de a gestiona proiecte, de iniţiativă, de responsabilitate. (...) Sistemul de educaţie ar trebui să aibă mecanisme de monitorizare a nevoilor angajatorilor, de anticipare a acestor nevoi de formare, în parteneriat cu angajatorii”, a declarat Sorin Cîmpeanu în cadrul dezbaterii “Viitorul educaţiei şi al muncii în era 4.0. Ce ne rezervă viitorul?", organizată de PwC România.

Cîmpeanu spune că sistemului de educaţie din România i-a lipsit coerenţa, iar această problemă trebuie remediată pentru ca sistemul de educaţie să se adapteze la cerinţele pieţei muncii din viitor.

„În sistemul de educaţie trebuie consecvenţă şi coerenţă, iar în sistemul de educaţie din România ne-a lipsit coerenţa. Este un lucru care trebuie remediat pentru că OECD spune că 14% dintre joburi ”riscă” să meargă pronunţat, dacă nu total, spre automatizare, în timp ce 32% dintre meserii vor suferi schimbări radicale.”

Despre învăţământul în perioada pandemiei Cîmpeanu crede că niciun sistem de educaţie din lume nu a fost pregătit, iar acum trebuie să ne concentrăm pe recuperarea materiei pierdute în această perioadă.

”Niciun sistem de educaţie din lume nu a fost pregătit pentru aşa ceva, nimeni nu a făcut faţă perfect. Sunt pierderi, iar pierderile trebuie recuperate. Sistemele de educaţie din toată lumea sunt sisteme inerţiale. În România, avem 3 milioane de elevi, 550.000 de studenţi şi 350.000 de angajaţi în sistemul de educaţie. Dincolo de dimensiunea foarte mare, inerţia specifică este generată de faptul că deciziile corecte din educaţie îşi văd efectele în o perioadă de timp cel puţin medie”, a concluzionat Sorin Cîmpeanu.