Revista presei – 7 septembrie 2022

La Universitatea de Științele Vieții ”Regele Mihai I” din Timișoara, a debutat sesiunea de admitere de toamnă, în data de 5 septembrie 2022. Candidații care doresc să se înscrie la unul dintre cele 22 programe de studii universitare de licență și cele 32 programe de studii universitare de master, oferite în cadrul celor șase facultăți ale USVT ”Regele Mihai I” din Timișoara sunt așteptați în perioada 05.08 – 16.09.2022.

Pentru informații suplimentare privind calendarul admiterii și a documentelor necesare înscrierii, accesați link-urile de mai jos sau scanați codul QR al fiecărei facultăți. www.usab-tm.ro . https://www.usab-tm.ro/ro/admitere-9940

În data de 5 septembrie 2022 Universitatea POLITEHNICA din București lansează programul „INVEST UPB Proof of Concept” prin care vor fi susținute 9 proiecte în valoare de 10.000 euro/proiect, în vederea comercializării unui rezultat al cercetării.

Aplicanții vor fi selectați în sistem competitiv, pe baza unui rezultat de cercetare obținut în cadrul UPB, cu șanse de a fi comercializat pe piață. Prezentul program va fi susținut și de parteneri externi, cum ar fi: bănci, companii mari, cu renume, dar și din fonduri de investiții.

Programul „INVEST UPB Proof of Concept” se va lansa în trei etape:

• 5 septembrie 2022;
• mai 2023;
• noiembrie 2023.

Pe lângă finanțarea efectivă acordată, aplicanții selectați vor fi sprijiniți de Universitatea POLITEHNICA din București prin programe de instruire, mentorat, consultanță, acces la echipamente, facilitarea unor întâlniri cu reprezentați ai fondurilor de investiții, fondurilor cu capital de risc sau accesul la alte tipuri de instrumente financiare.

Depunerea propunerilor se face prin Platforma EasyChair, iar termenul limită de depunere a aplicației este 30 septembrie 2022.

În Ghidul programului veți găsi toate informațiile de care aveți nevoie pentru a pregăti proiectul „INVEST UPB Proof of Concept”, condițiile de eligibilitate și informații despre program. Puteți descărca Formularul de aplicare.

Mai multe detalii găsiți aici: https://upb.ro/cercetare/competitii-interne-upb/#1662380668713-9dd7e592-c8bd

La Universitatea Agronomică din Iaşi încă mai sunt 500 de locuri, dar la Universitatea Tehnică au mai rămas doar 200, mult mai puţine faţă de anii precedenți. O noutate se înregistrează la Universitatea de Medicină unde în ultimii ani nici nu s-a mai făcut admitere de toamnă din lipsa de locuri, anul acesta totuși există locuri pentru specializarea Farmacie.

 În acest an cei care au lăsat pe ultimul moment admiterea la facultate ar fi trebuit să nu o facă pentru că sunt locuri mai puţine decât în anii anteriori, mai ales dacă vorbim de locurile la buget. La Universitatea Agronomică din Iaşi avem în acest an 500 de locuri pentru admiterea de toamnă, trebuie menţionat că dintre acestea, puţin peste 100 de locuri sunt bugetate. În rest sunt locuri la taxă. Sunt în jur de 70 de locuri la Facultatea de Agricultură, 73 la Horticultură. Şi la Medicină Veterinară mai există 16 locuri, doar 6 la buget. Acolo este bătaia cea mai mare de cele mai multe ori. Şi celelalte universităţi din Iaşi au început tot de ieri admiterile de toamnă care vor ţine până pe data de 8 septembrie. Spre exemplu, la Universitatea Tehnică se înregistrează o noutate în acest an. Dacă în anii anteriori aveau multe locuri neocupate ş de aceea făceau admiterea din toamnă, anul acesta sunt doar puţin peste 200 de locuri care au rămas neocupate motiv pentru care conducerea Universităţii a solicitat către Minister suplimentarea numărului de locuri. În acelaşi timp, şi la Universitatea Alexandru Ioan Cuza sunt aproximativ 2.400 de locuri. Dintre acestea, doar 273 sunt locuri la Buget, celelalte sunt locuri cu taxă. Cei care doresc să urmeze Studiile Superioare mai au timp să se înscrie până pe data de 8 septembrie. În acelasi timp, Universitatea de Medicină şi Farmacie a anunţat faptul că nu va face admitere de toamnă nici în acest an, deşi rămăseseră câteva locuri neocupate. La Facultatea de Farmacie au fost cumva redistribuite către cei care au dat admiterea la Medicină Generală şi au avut note mari, dar nu au fost declaraţi admişi., a informat  Reporterul Observator, Clara Mihociu.

Ministerul Educației, prin Agenția de Credite și Burse de Studii, anunță lansarea concursurilor naționale pentru acordarea burselor de studii/ cercetare/ cursuri de vară în străinătate pentru anul universitar 2023-2024, scrie Facultatea de Limbi și literaturi străine a Universității din București într-o postare pe Facebook, alături de documentele cu anunțuri pentru țările străine (descărcabile din articol).

Țările pentru care se oferă bursă sunt Azerbaidjan, Cehia, Bulgaria, Armenia, Croația, Iordania, Nigeria, Palestina și Slovacia. Persoanele care doresc să obțină o bursă în străinătate trebuie să depună un dosar de candidatură, se mai arată în postare.

Este vorba despre, în total, peste 80 de burse de studiu. Fiecare țară (documente separate, mai jos) se angajează în mod diferit să acorde aceste burse, alocând un număr anume pentru fiecare ciclu de studii universitare sau în funcție de statutul candidatului (profesor titular care predă în România limba maternă a minorității provenite din țara respectivă – îi pot fi alocate cursuri de formare, de exemplu 25 de locuri în Slovacia ș.a.m.d.), după cum reiese din anunțurile pentru fiecare stat-gazdă.

“Bursele se adresează elevilor, studenților, medicilor rezidenți (pe perioada finanțată din bugetul Ministerului Educației), cadrelor didactice sau cercetătorilor din România care doresc să urmeze în străinătate:

• studii universitare de licență / de masterat / de doctorat (complete sau parțiale);
• stagii de cercetare / specializare (cu durata de 3 – 10 luni);
• cursuri de vară de limbă, cultură și civilizație”, se arată în comunicatul de presă citat.

O intrare în recesiune a zonei euro este aproape o siguranță, sondajele Reuters din rândul economiștilor indicând o agravare a crizei costului vieții și o perspectivă sumbră care îi va descuraja pe mulți consumatori în perioada următoare.

Deși s-a observat o oarecare relaxare a presiunilor prețurilor, potrivit sondajelor acestea au rămas ridicate. Prin urmare, Banca Centrală Europeană (BCE) este sub presiune, în contextul în care inflația a urcat la un nivel record de 9,1% luna trecut, de peste patru ori ținta instituției, de 2%. Decidenții politicii monetare se confruntă astfel cu perspectiva de a fi forțați să majoreze agresiv ratele de dobândă, într-un context economic în care activitatea încetinește.

O creștere a costurilor de împrumut s-ar adăuga dificultăților cu care se confruntă consumatorilor îndatorați. Potrivit unui sondaj Reuters de săptămâna trecută, aproape jumătate dintre economiștii chestionați au spus că se așteaptă la o creștere fără precedent a ratei dobânzii din zona euro, de 75 de puncte de bază, la ședința BCE din această săptămână. Un număr aproape la fel de mare de economiști prognozează o creștere de 50 pdb.

Alte vești proaste vin din Germania, cea mai mare economie a zonei unde, unde comenzile noi din industrie și-au continuat tendința descendentă în iulie.

”La începutul anului, caietele de comenzi industriale din Germania erau pline din belșug, oferind asigurări decente că economia nu riscă să intre în recesiune. De la începutul războiului din Ucraina însă asigurările au scăzut lună de lună”, notează economiștii băncii olandeze ING, într-o notă transmisă investitorilor.

În iulie, comenzile industriale germane au scăzut cu 1,1% față de iunie, după o scădere lunară de 0,3% în iunie. Față de iulie 2021, comenzile au scăzut cu aproape 14%. Evoluția a fost influențată și de un puternic efect de bază, industria germană revenindu-și în vara anului trecut din criza generată de pandemie.

11 sportivi israelieni şi un poliţist german au murit în atentatul executat de terorişti palestinieni la Jocurile Olimpice de la München din anul 1972, care a avut loc în urmă cu 50 de ani.

Până astăzi, Hans Völkl devine neliniştit când aude zgomot de elicopter. Îşi aminteşte de zgomotul făcut de cele două elicoptere tip Bell-UH 1 în noaptea de 5 spre 6 septembrie 1972.

Pe atunci Völkl era militar al Bundeswehr, staţionat la baza aeriană Fürstenfeldbruck. Era în schimbul de noapte în turnul de control şi misiunea sa era să-i asiste pe piloţii care aterizau acolo. Tânărul militar de 21 de ani pe atunci, văzuse la televizor drama care se întâmplase în Satul Olimpic din München, aflat la doar 20 de kilometri depărtare. Acolo terorişti paletinieni pătrunseseră în orele dimineţii în locul unde erau cazaţi sportivi israelieni, componenţi ai echipei olimpice. Ei îi împuşcaseră deja pe halterofilul Josef Romano şi pe antrenorul de lupte Mosche Weinberg şi luaseră ostatici alţi nouă israelieni.

În cursul serii cei opt terorişti se urcaseră în două elicoptere împreună cu cei nouă ostatici ai lor. Cererea lor de eliberare a unor tovarăşi de luptă din închisori aflate în Israel şi Germania de Vest nu fusese aprobată. După tratative care au durat ore în şir, ministrul german de Interne de la acea dată, Hans-Dietrich Genscher, le-a promis cale liberă spre Cairo, capitala Egiptului. Cele două elicoptere urmau să-i transporte spre aeroportul Riem, unde îi aştepta un avion de pasageri.