Revista presei – 7 octombrie 2022

„Doar din martie au început să vină facturi mai mari la anergia electrică, pentru că în primele două luni au fost cursuri online. Ultima factură la energia electrică a fost de peste 20.000 de lei“, a spus Luminița Popescu, rectorul Universității „Constantin Brâncuși“.

Pe acoperișurile a două dintre clădirile UCB au fost montate sisteme de panouri fotovoltaice.

„Am reușit de anul trecut, pe una dintre clădiri, cea de pe strada Griviței să montăm panouri fotovoltaice. Mai avem o clădire unde laboratoarele Facultății de Inginerie pe care s-a montat în urmă cu mai mulți ani un sistem de panouri fotovoltaice cu un sistem de rotație după razele soarelui de 15 Kw“, a precizat rectorul UCB.

Conducerea universității de stat din Târgu Jiu vrea să monteze panouri fotovoltaice și pe alte clădiri.

„Ne gândim să extindem acest sistem și la alte clădiri. Prin PNRR s-au lansat axe de finanțare pentru energia verde și ne gândim să aplicăm, deoarece ne dorim să extindem pe toate clădirile cu expunere către zona sudică, astfel încât să valorificăm aceste oportunități“, a mai adăugat Luminița Popescu.

O altă va fi măsură pentru reducerea costurilor cu utilitățile va fi mutarea activității din unele clădirii și închiderea acestor spații.

„Am decis, tocmai din cauza costurilor mari cu utilitățile, să ne concentrăm activitățile în mai puține locații. Direcția General Administrativă din Complexul Gârdu va fi mutată în clădirea administrativă din complexul Debarcader, unde este și Rectorat, urmând ca acest spațiu să fie închiriat într-o primă fază, tot în ideea de a ne restrânge și de a reduce numărul de locații pentru ca factura la utilități să fie mai mică“, a explicat rectorul Luminița Popescu.

Universitatea de Științele Vieții „Regele Mihai I” din Timișoara a început noul an. La deschidere au participat studenții, cadrele didactice, dar și autorități locale care au venit cu sfaturi pentru tineri.

Încă de la început, conducerea a punctat faptul că universitatea este una internațională. Aici învață studenți din 30 de țări, din aproape toate continentele Lumii.

„Universitatea merge pe trendul acesta al internaționalizării, pentru că ăsta este viitorul pentru educația din România, nu numai din punct de vedere financiar, ci din punct de vedere al imaginii. România a avut potențial în educație și are potențial în educație la nivel european”, a spus rectorul USVT, Cosmin Popescu.

La deschidere au fost prezente și autorități locale și județene. Unii au ales citate celebre pentru a le ura bun venit bobocilor.

„Un citat vine de la Bill Gates, care are un set de 11 sfaturi pe care le-a dat studenților dintr-un colegiu american, unul din sfaturi spune așa: <<Purați-vă frumos cu tocilarii, sunt șanse foarte mari ca în viitor să fie șefii voștri>>”, a fost mesajul prefectului de Timiș, Mihai Ritivoiu.

Liderul Consiliului Județean Timiș a punctat importanța studiilor agronomice într-o lume care se confruntă tot mai mult cu crize alimentare.

„Acum, când vedem că se trâmbițează criza alimentară, tot felul de dificultăți economice și în criză, mâncarea pe masă e cea mai importantă, e bine să cunoști un om care se ocupă cu agricultura. (…) Agricultură fără mediul rural nu se poate”, a declarat președintele CJ Timiș, Alin Nica.

Și viceprimarul Timișoarei a vorbit despre importanța studenților în dezvoltarea unui oraș.

„Resursa cea mai importantă a Timișoarei, mina de aur pe care st Timișoara și de unde în md constant sapă și excavează și își alimentează orașul sunt universitățile. De aici Timișoara scoate, în mod constant, resursa de aur care construiește și zidește acest oraș”, a spus și viceprimarul Timișoarei, Ruben Lațcău.

În prima ședință de Guvern la care Ligia Deca participă ca ministru al Educației, premierul Nicolae Ciucă i-a transmis acesteia că proiectele legilor Educației eleborate de fostul ministrul Sorin Cîmpeannu, trebuie să fie gata până la finalul lunii pentru a fi aprobate în Guvern și apoi trimise în Parlament pentru dezbateri în luna noiembrie.

• Pachetul de legi elaborate de Cîmpeanu aveau ca termen de prezentare în Guvern, luna trecută.
• Sorin Cîmpeanu, fostul ministru al Educației plecat după un scandal de plagiat, i-a cerut luni premierului Nicolae Ciucă să adopte rapid în guvern proiectele celor două legi ale educației elaborate în mandatul său.
• „Moștenirea” lui Cîmpeanu: Proiecte de legi cu dedicație pentru plagiatori / Legile servesc interesele ilegitime ale rechinilor imobiliari, fabricilor de meditații și rectorilor / Degringoladă totală pentru Evaluarea Națională – detalii aici

În prima ședință de Guvern la care a participat ministrul Ligia Deca in calitate de ministru, premierul Nicolae Ciucă i-a trasat acesteia primul termen pentru proiectele legilor Educației, elaborate de Sorin Cimpeanu. Ministrul Ligia Deca nu a luat cuvântul la începutul ședinței.

Cercetarea românească se resetează pe alte baze, fiind deblocate principalele direcţii de acţiune prin adoptarea strategiei în domeniu, a declarat, marţi, ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Sebastian Burduja, care a remarcat că spaţiul de cercetare este „foarte fragmentat” şi trebuie încurajate parteneriatele pentru proiecte majore.

„Am deblocat principalele direcţii pentru cercetarea românească. Cercetarea românească se resetează în acest moment (…) pe alte baze. Odată la câţiva ani, avem o strategie naţională de cercetare, inovare şi specializare inteligentă şi planul naţional cercetare, dezvoltare, inovare, care operaţionalizează această strategie. Ele erau dezbătute de un an şi jumătate, dar se blocaseră undeva pe circuit. Am reuşit să le adoptăm, să le avizăm interministerial, fiecare au inclus peste 20 de avize şi, practic, cercetarea românească are o nouă direcţie stabilită de strategie şi, începând cu săptămâna trecută, de Planul naţional IV”, a afirmat Burduja, la conferinţa „Formarea competenţelor: Educaţia pentru industriile cu valoare adăugată mare„, ce a avut loc la Universitatea Politehnica din Bucureşti.

Potrivit ministrului, în România spaţiul de cercetare este „foarte fragmentat”. „Avem doar la Ministerul Cercetării 47 de institute, la Academia Română cam tot atâtea, dacă nu mai multe, şi institute de cercetare ale universităţilor. Nu întotdeauna e un efort integrat în care să nu existe suprapuneri (…) şi nu întotdeauna se reuşeşte unirea forţelor în consorţii. Asta e prima concluzie şi am şi acţionat în sensul de a încuraja proiectele majore, parteneriatele şi, în fine, un sistem mai coerent al cercetării româneşti”, a explicat Sebastian Burduja.

El a adăugat că există finanţare de bază pentru cercetare, subliniind că trebuie să existe un echilibru între aceasta şi a ţine institutele în competiţie.

Studiul „Provocările tinerilor din România. Analiză şi recomandări” al Institutului Român pentru Evaluare și Strategie (IRES) indică faptul că deși tinerii se implică în acțiuni de voluntariat și semnează petiții, „nu există un nivel de înțelegere foarte bună a civismului, la nivelul tinerilor, lucrurile nu s-au schimbat pe această zonă de dezvoltare educațională, în afară de semnarea unor petiții și acțiuni de voluntariat”, spune sociologul Antonio Amuza, cercetător IRES. „Dacă avem o problemă, primul lucru pe care îl facem nu este să semnalăm și apoi să ne implicăm, ci mai degrabă suntem observatori, pasivi, ori asta cumva ne deconectează de la acea relație cu statul de tine”, explică sociologul.

• Studiul a fost făcut pro bono, în beneficiul organizației Societatea Academică Română și a investigat atitudinile, comportamentele și percepțiile tinerilor cu privire la mai multe aspecte ale vieții lor. Cu o marjă de eroare de ± 3,4%, studiul este „puternic reprezentativ” pentru categoria vizată.
• Studiul a fost prezentat de Constantin-Alexandru Manda, coordonator la Societatea Academică din România şi sociologul Antonio Amuza, cercetător în cadrul IRES.

„Există acel nivel de implicare. Tinerii spun că prin implicare pot aduce schimbări în bine în comunitatea din care provin într-o proporție covârșitoare peste 90 la sută știu că dacă te implici există și efecte pozitive. Totuși, ei sesizează faptul că există un nivel de corupție destul de ridicat. Este un enunț acolo: în anumite contexte este de dorit să trăim într-o dictatură, în detrimentul democrației. Sunt destul de multe voci care spun asta: 38% și 18%. Asta nu înseamnă că tinerii români vor o dictatură, ci vorbește de nevoia lor de meritocrație: practic îmi doresc o dictatură ca să mă asigur că e respectată echitatea pe care o caut în toate domeniile”, explică Amuza Antonio.

„Înainte, când profesorul intra în clasă cu catalogul sub braț, copiii amuțeau. Chit că nu îl respectau și nu îl ascultau în realitate, era vorba despre liniștea și autoritatea formală. Profesorul român nu mai are autoritate formală și asta ar necăji și ar stresa pe oricine”.

Cea care vorbește este Oana Moraru, fondatoarea școlii private Helikon din Călărași și creatoarea platformei Vocea Părinților. Autoritatea formală despre care ea vorbește, decenii de-a rândul unul dintre punctele de sprijin ale întregului corp profesoral, a început, cu ani în urmă, să se clatine.

Și, pe lângă autoritatea formală, profesorii și-au pierdut, puțin câte puțin, și statutul în societate: decăderea se reflectă și în salariile mici, multe aflate în jurul sumei de 1.000 de lei pe lună pentru un debutant. Adică la nivelul salariului minim pe economie.

Iar acestea - autoritatea pierdută și statutul pierdut - sunt doar două dintre sursele nefericirii multor dascăli. Relația dificilă cu părinții, programa încărcată, lipsa resurselor educaționale de calitate, birocrația și numărul mare de hârtii pe care cadrele didactice trebuie să le scrie în triplu exemplar sunt alte poveri pentru profesori.