Revista presei – 7 noiembrie 2022

Universitatea de Vest vă așteaptă marți, 8 noiembrie, ora 18, în Aula Magna, la o întâlnire cu Oana Pellea. Subiectul propus de actriță – Întâlniri cu mine însămi – îndeamnă la introspecție.

Conferința face parte din seria „La UVT, Cultura este Capitală” și va fi moderată de criticul literar, eseistul și publicistul român Mircea Mihăieș.

Oana Pellea, fiica Domnicăi și a lui Amza Pellea, s-a născut în 29 ianuarie 1962, la București. În 1984 a absolvit Academia de Teatru și Film, clasa profesoarei Sanda Manu. În 1984-1987 a fost actriță la Teatrul din Piatra Neamț. Între 1987 și 1999, când a devenit liber-profesionistă, a jucat la Teatrul Bulandra din București. A avut peste 30 de roluri principale, pentru care a obținut numeroase premii.

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI Bucureşti) a lansat, la Paris, proiectul ICI D|SERVICES, prima platformă instituţională de tranzacţionare de active digitale (NFT Marketplace) din România şi din Uniunea Europeană.

Primele două entităţi partenere sunt Comitetul Olimpic şi Sportiv Român, cu colecţia „The Generational Circle – from Paris 1924 to Paris 2024” şi AGERPRERS, cu colecţia „Memories from the Future Self – Taking the historical moments that shaped who we are today into the future of the internet”: https://nft.ici.ro.

David Popovici este primul sportiv care se alătură acestui demers important, fiind pionierul colecţiei „The Generational Circle”.

„Viitorul este aici. Împreună cu MultiversX, aducem viitorul în România, creând prima platformă instituţională de tranzacţionare NFT. Suntem convinşi că acesta este doar începutul”, a transmis Adrian-Victor Vevera, directorul general al ICI Bucureşti.

În cadrul prezentării de la Paris, a fost menţionată şi crearea unui nou sistem de DNS şi TLD, utilizând tehnologia Blockchain şi Web3, proiect desfăşurat tot împreună cu MultiversX.

În perioada 3-5 noiembrie 2022, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI Bucureşti) a fost prezent la evenimentul X Day, organizat de Elrond.

Reintroducerea banilor pentru cărți și materiale de dezvoltare profesională, acordați profesorilor, ar fi o metodă de impulsionare a pieței de carte din România, este de părere Bogdan Alexandru Stănescu, editor de carte și prozator, după cum a declarat acesta la TVR, într-o ediție a emisiunii “Dincolo de alb și negru”, moderată de Mirela Nagâț.

Întrebat cum vede că s-ar putea crește atractivitatea pentru cărți, în special a celor din librării, față de magazinele online, “ca acest circuit editorial să existe cu toți pionii lui”, Stănescu a răspuns:

“Aceasta este lupta librăriei din cărămidă, librăria fizică, cu cea online, este o luptă la care eu nu îndrăznesc să mă bag acolo, în zona aia… Ne place să ne uităm la francezi, numai că noi am desființat librării cu duiumul după revoluție, nu? Cam asta am făcut. Și cele care încă mai respiră o fac datorită papetăriei sau altor produse, nici măcar conexe cu cartea, rămâi uimit când intri într-o librărie și vezi ce poți găsi acolo. Eu mă gândesc așa ca măsură, de exemplu, la acei bani care erau dați profesorilor, era vorba de o sumă pe care o primeau anual pentru a-și cumpăra cărți, era o sumă dedicată cărților, sumă care a dispărut în mod oficial”.

Amintim că stimulente financiare pentru profesori, pe care să le folosească pentru cărți și alte materiale profesionale, au fost acordate din 2007, în conformitate cu legea 315/2006, până în 2010, când legea 318 a oprit acordarea acestor bani. Stimulentele erau de 100 de euro la acea vreme. Între 2007 și 2010, banii trebuiau justificați cu facturi. Apoi, în anul 2014, s-au acordat câte 150 de euro profesorilor din învățământul preuniversitar, după cum nota atunci Digi24, fără să le fie cerute facturi după achizițiile de cărți.

Zece burse egale cu salariul minim pe economie vor fi acordate, pe bază de concurs, de o companie de telecomunicații unor studenți “cu rezultate școlare foarte bune și care s-au făcut remarcați prin proiecte extracurriculare și activități de voluntariat”, potrivit unui comunicat de presă. Bursele se adresează studenților din anul I, învățământ la zi, din instituții de învățământ superior de stat din România, cu profil real.

Mai precis, este vorba de studenți care urmează studii într-una dintre următoarele specializări: automatică și calculatoare, cibernetică, informatică, matematică, inginerie electrică, electronică, telecomunicații și tehnologia informației.

Aceste burse sunt acordate de Telekom Mobile. Referința folosită pentru a calcula valoarea lor este salariul minim pe economie în vigoare în perioada ianuarie-iunie 2023 (acum, valoarea lui este de 2.550 de lei brut).

Prima etapă, eliminatorie, presupune completarea și trimiterea unui formular pe website-ul www.burseletelekom.ro și va duce la selectarea a 20 de finaliști. Aceștia intră în a 20a etapă, un interviu online în urma cărora vor fi selectați câștigătorii celor 10 burse.

Daniela Niste, dascălul care a schimbat viața copiilor doar vorbind lumii despre nevoile lor. Momentul când banii nu au mai fost o problemă.

România are nevoie nu doar de școli smart, ci și de școli cu suflet, mai ales în localitățile izolate unde amenințarea traiului de azi pe mâine umbrește grija viitorului ”îndepărtat” al celor mici. Aici nici măcar lipsa banilor nu mai este problema, dovadă stă chiar Daniela Niste, director la Școala Gimnazială „Cornel Regman” din Daneș, județul Mureș, care a transformat fiecare școală în care a călcat într-un loc în care copiii vin cu drag.

Cum reușește să facă asta? Fiind atentă la nevoile lor de bază, care pornesc de la haine și mâncare, până la nevoia de a fi ascultați, dar și spunând deschis care sunt problemele cu care se confruntă.

Asociația Diplomație și Identitate Culturală Europeană (ADICE) organizează concursul de eseuri cu tema „Îmi bate inima în limba română”, care își propune să stimuleze pe cei mai talentați elevi din Ucraina și Serbia să scrie despre comunitatea și localitatea natală („baștina”) și să îi premieze pe 25 dintre aceștia cu câte o tabletă. Scopul acestui proiect este promovarea limbii române și consolidarea sentimentului identității naționale românești în rândul copiilor din comunitățile istorice din Ucraina și Serbia.

Pentru românii din vecinătatea României, baștina este un cuvânt uzitat adesea și semnifică locul unde s-a născut și trăiește tot timpul cineva. Este pământul natal, autohton, moștenit din moși-strămoși. Fiecare localitate rurală, dar nu numai, încă mai păstrează o serie de valori din zestrea culturală și spirituală locală, materializate prin tradiții și obiceiuri, arhitectură, port popular și cântec tradițional, care trebuie descoperite, păstrate și puse în valoare. Copiii care compun eseuri obișnuiesc să scrie și să citească. Vor descrie astfel comunitatea și localitatea / regiunea natală, de baștină, din perspectiva proprie.

Demersul are ca obiective însușirea valorilor lingvistice și culturale românești, ca valori europene generale, precum și strângerea legăturilor comunităților istorice din cele două țări vecine cu România, prin intermediul presei, partenerilor, cadrelor didactice și asociațiilor non-guvernamentale.

Proiectul este finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni și este organizat în parteneriat cu Centrul Media Bucpress Cernăuți, Centrul de Informare al României din Ismail, Asociația Românii Independenți din Serbia și Asociația Cadrelor Didactice din România. Coordonator proiect: Mihai Floroiu.