Revista presei – 7 martie 2022

Spaţiul de la demisolul Casei Tineretului, din Timişoara, le este dedicat refugiaţilor ucraineni care au nevoie de cazare pe termen scurt, de la una până la trei zile, în perioada de tranzit.

Pe final de săptămână, în Timişoara s-a amenajat un spaţiu de cazare pentru refugiaţii ucraineni aflaţi în tranzit. Spaţiul se află la demisolul Casei Tineretului (strada Arieş nr.19), creat în urma închiderii centrului de vaccinare, şi este dotat cu 21 de paturi şi saltele, cu posibilitate de suplimentare, două băi, maşină de spălat şi uscător de haine, zonă de servit masa, zonă de joacă pentru copii şi o zonă de infrastructură IT (computere conectate la internet şi imprimante).

Acest spaţiu le este dedicat refugiaţilor ucraineni care au nevoie de cazare pe termen scurt (de la una până la trei zile) în perioada de tranzit.

De amenajarea centrului s-au ocupat personalul şi voluntarii internaţionali ai Fundaţiei Judeţene pentru Tineret Timiş (FITT), cu suportul Universităţii de Vest din Timişoara, care a donat paturi şi saltele, iar administrarea se va face în colaborare cu Liga Studenţilor din Facultatea de Automatică şi Calculatoare (Liga AC) şi Organizaţia Studenţilor din Universitatea de Vest din Timişoara (OSUT), cărora li se pot alătura şi alte organizaţii de tineret din oraş.

“Ca urmare a invadării Ucrainei de către Rusia și din solidaritate cu poporul ucrainean, Comisia a decis să suspende cooperarea cu entitățile ruse în domeniul cercetării, al științei și al inovării”, anunță Executivul european. În ceea ce privește Belarus, situația este în curs de evaluare, precizează Comisia.

“Comisia nu va mai încheia niciun fel de contracte sau acorduri noi cu organizațiile ruse în cadrul programului Orizont Europa. De asemenea, Comisia suspendă plățile către entitățile ruse care trebuie efectuate în baza contractelor existente. Toate proiectele aflate în derulare la care participă organizații de cercetare ruse sunt în curs de revizuire – atât cele din cadrul programului Orizont Europa, cât și cele din cadrul programului anterior al UE pentru cercetare și inovare, Orizont 2020.

Margrethe Vestager, vicepreședinta executivă responsabilă cu „O Europă pregătită pentru era digitală”, a declarat: „Cooperarea UE în domeniul cercetării se întemeiază pe respectarea drepturilor și a libertăților care stau la baza excelenței și a inovării. Abominabila agresiune militară a Rusiei împotriva Ucrainei reprezintă un atac împotriva acestor valori. Prin urmare, a sosit momentul să punem capăt cooperării noastre cu Rusia în domeniul cercetării.”

Mariya Gabriel, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, a declarat: „Agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei reprezintă un atac la adresa libertății, a democrației și a autodeterminării, pe care se întemeiază expresia culturală, libertatea academică și științifică și cooperarea în domeniul științei. Prin urmare, am decis să nu mai participăm la alte proiecte de cooperare în domeniul cercetării și al inovării cu entități ruse. În același timp, ne-am asumat angajamentul ferm de a asigura în continuare participarea cu succes a Ucrainei la programul Orizont Europa și la Programul pentru cercetare și formare al Euratom. De 20 de ani, oamenii de știință și cercetătorii ucraineni sunt participanți esențiali la programele-cadru de cercetare și inovare ale UE și și-au demonstrat excelența și calitățile de lideri în domeniul inovării. Am luat măsurile administrative necesare pentru a ne asigura că beneficiarii ucraineni selectați pot primi finanțare din programele de cercetare și de inovare ale UE.”

Ministerul Educaţiei a emis un ordin în baza căruia copiii şi tinerii refugiaţi din ţara vecină se pot înscrie în învăţământul românesc, dacă doresc.

În România sunt 45 de şcoli, 10 licee şi trei universităţi care au predare în limba ucraineană, a anunţat ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu. „Am semnat un ordin de ministru şi l-am trimis spre publicare în Monitorul Oficial. Documentul face referire la şcolarizarea refugiaţilor din Ucraina – cetăţeni ucraineni sau nu – pe teritoriul României, dacă doresc acest lucru. Prin derogare, pentru cetăţenii ucraineni şi pentru refugiaţii din Ucraina, ordinul prevede că se pot înscrie în orice moment”, a explicat Cîmpeanu.  Noul ordin vine în contextul în care invazia Ucrainei de către trupele ruseşti a provocat un val de refugiaţi în România, din care 18.000 sunt minori.

Finanţare de la buget pentru ucraineni  Ministrul a mai spus că pentru anii 2021/2022 şi 2022/2023 finanţarea va fi asigurată de la bugetul de stat, dar doar pentru refugiaţii ucraineni, nu şi pentru ceilalţi. Pentru că sunt multe situaţii ale unor tineri care doresc să se înscrie la facultate, dar nu au documente care să ateste situaţia şcolară, universităţile care doresc îi pot înscrie în baza unor evaluări a cunoştinţelor şi echivalarea acestora, urmând ca diplomele obţinute în Ucraina să fie aduse până la finalizarea studiilor, a subliniatul oficialul de la Educaţie. Înmatricularea se poate face la toate cele 3 cicluri de studii. Criteriile de evaluare se stabilesc de fiecare universitate în parte, mai prevede actul normativ. Universităţi cu predare în limba ucraineană sunt la Bucureşti, Cluj şi Suceava.

Cât priveşte şcolile, cele mai multe cu predare în limba ucraineană sunt în judeţele Maramureş, Satu Mare, Suceava, Botoşani, Tulcea, Arad, Caraş-Severin şi Timiş. Numărul cadrelor didactice este însă insuficient, a mai spus ministrul, care a făcut apel la refugiaţii care doresc să se implice.  Reglementările în vigoare pentru refugiaţi prevăd că, elevii din clasele primare au aceleaşi drepturi precum cetăţenii români, iar pentru celalalte forme de învăţământ se oferă cea mai bună soluţie.

Biblioteca Universităţii Politehnica Timişoara şi Facultatea de Arhitectură și Urbanism, specializarea Mobilier și Amenajări Interioare, au organizat vineri, 4 martie 2022, vernisajul expoziției “Growing Up”.

Expoziția prezintă lucrările de seminar ale studenților anului III de la specializarea Mobilier și Amenajari Interioare a Facultății de Arhitectură și Urbanism din cadrul UPT, de la disciplinele Design Industrial și Luminotehnică.

Ambele materii și-au propus realizarea de prototipuri ale unor obiecte de design, reprezentând ambalaje și măști pentru plante de mici dimensiuni și corpuri de iluminat.

Circa 25 de studenți și-au expus lucrările în holul central al Bibliotecii UPT. Prin tema stabilită, legată și de perioada pandemică prin care au trecut, aceștia au urmărit, pe de o parte, să aducă natura mai aproape și să o integreze amenajarea interioară, iar pe de altă parte, să adapteze corpurile de iluminat din casă și, astfel, să le dea o nouă perspectivă.

Cadre didactice coordonatoare, care s-au ocupat și de organizarea expoziției sunt: șl.dr.arh. Otilia Tudoran, titular disciplină Design Industrial, și șl.dr.arh. Beatrice Lucaci, titular disciplină Luminotehnică.

Expoziția va rămâne și va putea fi vizitată, în holul central al Bibliotecii UPT, până în data de 18 martie 2022.

Într-un mesaj de solidaritate cu poporul ucrainean, Agenția Universitară a Francofoniei (AUF) transmite într-un comunicat că are 13 universități din Ucraina printre membri, iar potrivit cifrelor prezentate, până acum 5.000 de studenți refugiați din țara invadată de Rusia au ajuns în România. Președintele în exercițiu al AUF este ministrul Educației din România, Sorin Cîmpeanu.

În comunicat AUF susține că a inițiat un „studiu al situației de la fața locului”, în special cu ajutorul decanilor și rectorilor celor 13 universități membre ucrainene. (Lista universităților ucrainene membre aici)

În urma analizelor și a mobilizării comunităților academice din întreaga lume, prin AUF, a fost creat un „plan special AUF Ucraina” care cuprinde mai multe acțiuni pentru studenți, profesori, cercetători și rectori ai instituțiilor membre din Ucraina.

Asistența pentru refugiați cuprinde trei sub-capitole. Prima măsură este sprijinul pentru mobilitatea și integrarea lor.

1. Va fi lansat un apel de proiecte de sprijin și integrare pentru studenții refugiați din instituțiile membre din Ucraina.
2. Sprijin pentru relocarea echipelor de cercetare ucrainene în orice altă țară din regiune.
3. ESFAM – institutul AUF din Sofia (Bulgaria) specializat în management public, va primi gratuit studenți ucraineni sau internaționali refugiați, în mod excepțional, în timpul conflictului, pentru formare inițială și continuă.

Sprijinul instituțional pentru instituțiile membre este a doua măsură:

Universitatea Politehnica Timișoara pregătește antreprenori pentru a dezvolta afaceri de succes. Programul StartUPT îi învață pe studenți cum să fie competitivi în piață, chiar dacă sunt la început de drum.

Universitatea Politehnica Timișoara a început cursurile antreprenoriale din cadrul programului StartUPT și menține deschisă lista de înscriere pentru studenții care vor să înființeze o afacere. Programul își propune să descopere idei de afacere inovatoare, care să se dezvolte în zona de vest a țării și să creeze competiție în piață.

Programul beneficiază de 40 de ore de formare în care studenții vor învăța cum să realizeze un plan de afaceri realist, cum să comunice și tot ce trebuie să știe despre marketingul unui start-up și, poate cel mai important, cum să atragă finanțări noi și cum să își crească afacerea, după ce se termină ajutorul financiar din cadrul StartUPT.

În cadrul proiectului vor fi finanțate 26 de afaceri. Jumătate dintre ele vor primi până la 40.000 de euro dacă planul de afaceri prevede doi angajați, celelalte 13 afaceri vor primi până la 60.000 de euro, dacă vor crea trei locuri de muncă.

„Studenții pot beneficia de finanțări nerambursabile între 40.000 de euro și 60.000 de euro, dacă se înscriu în programul StartUPT, din cadrul InnoTech Student. Ne dorim ca pe această cale să descoperim antreprenori care să dezvolte produse ce aduc plusvaloare în piață, studenți care au idei bune și până acum nu au avut curajul să le pună în practică, dar și oameni cu inițiativă. Pe de altă parte, pentru noi este important ce se întâmplă cu afacerea după ce se termină finanțarea, așa că trainerii noștri le oferă cursanților toată pregătirea necesară pentru a dezvolta o afacere de succes.”, a spus Florin Drăgan, rectorul Universității Politehnica Timișoara.

Formatorii aleși de Universitatea Politehnica Timișoara pentru a susține cursurile de antreprenoriat sunt oameni cu experiență în mediul economic, în marketing, dar și în atragerea de fonduri europene.

Diana Buga a căutat dintotdeauna modalităţi de exprimare a pasiunii ei pentru artă prin care să-şi lase amprenta în timp. Unul dintre aceste moduri a căpătat viaţă sub numele Diabuga Design, un atelier de obiecte de iluminat aparte, pentru că şi ideea de lumină o fascinează pe antreprenoare în egală măsură.

A absolvit Universitatea de Artă şi Design, în cadrul căreia a făcut cunoştinţă cu multe materiale cu care a trebuit să experimenteze şi să pună în practică diverse teme, aşa că acesta a fost mediul în care au luat naştere primele idei, cele premergătoare pentru ceea ce este astăzi Diabuga Design. „Totul s-a născut din pasiune şi dragoste. Nu am avut o strategie clară pentru ce am construit, lucrurile în viaţă apar uneori spontan şi îmi place să le văd ca pe o provocare sau oportunitate şi să le abordez în parte, pas cu pas. De aceea, mă axez pe prezent şi sunt atentă la tot ce îmi oferă viaţa”, povesteşte Diana. Fiecare ban primit pentru un obiect de iluminat creat de ea a fost investit mai departe în atelierul pe care şi l-a amenajat în Cluj-Napoca. La început, cumpărătorii erau familia şi prietenii, aşa că au fost, practic, „sursele de finanţare”. Timpul şi răbdarea dedicate s-au adăugat şi ele la planul de investiţii, în perioada în care Diana descoperea forme şi materiale. „Consider lumina foarte importantă într-un spaţiu, deoarece are un rol puternic de a influenţa percepţia asupra spaţiului şi capacitatea de a modifica dispoziţia unei persoane. Am ales să mă joc cu spaţiul şi lumina, să descopăr noi forme de exprimare şi metode de a da spaţiului un aer unic şi o personalitate puternică. Cât despre lumina ambientală şi jocul de umbre rezultate la întâlnirea luminii cu materialele şi forma lămpilor, este ceva ce m-a fascinat mereu.”

Cele câteva colecţii de corpuri de iluminat pe care le-a făurit până acum sunt concepute în propriul atelier, în Cluj-Napoca, şi au preţuri între 500 şi 800 de lei. Diana îşi doreşte însă să conceapă şi alte categorii de produs în viitor. „Clienţii mei sunt în special oamenii care apreciază munca produselor create manual, designerii de interior cu care colaborez şi mă recomandă clienţilor lor şi showroomurile specializate care îmi găzduiesc produsele.”

Gabriela Maftei are 19 ani și este studentă la Iași, la Facultatea de Litere a Universității „Alexandru Ioan Cuza”, în anul trei. A terminat liceul la 16 ani, în Ucraina fiind doar 11 clase și imediat s-a înscris la studii în România. Din Cernăuțiul în care sună astăzi sirenele de mai multe ori pe zi, tânăra a transmis gândurile sale către Școala 9. 

Îmi place mult Iașiul, aici mi-am făcut mulți prieteni cu care nu doar învăț și mă distrez împreună, dar ne și ajutăm în clipe grele ca acestea, de acum. Sunt foarte recunoscătoare pentru asta. La fel cum sunt foarte recunoscătoare oamenilor din România care oferă ajutor refugiaților. Mulțumesc frumos!

Cred că nimeni din Ucraina nu va uita vreodată cum a fost trezit în dimineața de 24 februarie. Primul lucru pe care l-am auzit la 7 dimineața a fost: „În Ucraina e război. Rusia a atacat Ucraina”. De atunci, mă gândesc că nu poate fi real. Probabil atunci am adormit înapoi și acum visez totul. Vreau să mă trezesc din acest coșmar.

Timpul se simte altfel, în prima zi a trecut parcă o lună. Într-un moment am realizat că până acum de fapt nu am avut nicio grijă și nicio problemă. Viața mea a fost împărțită în două:  înainte de 24 februarie și după 24 februarie.

Înainte de 24 februarie eram o persoană empatică și sensibilă, mă gândeam că singura soluție din oricare conflict e calea diplomatică, nu înțelegeam fenomenul de război și arme. După 24 februarie, când am simțit ca viața mea și a familiei mele este pusă în pericol, nicio lege nu ne poate proteja, niciun tratat de pace nu e respectat, în oricare moment poate veni un avion și arunca în casa mea o bombă, am început să percep lucrurile altfel.

Nu pot să redau ce simt în momentul când îmi vine notificare: „Alertă din aer! Cernăuți! Fugiți într-un adăpost subteran”.

Nu pot să redau ce simt în momentul în care, vorbind cu prietena mea din Odesa, aud explozii pe fundal. După așa evenimente, nu cred că societatea ucraineană va putea uita durerea pe care a provocat-o guvernul rus.