Revista presei – 7 februarie 2023

Prima fază a alianţei de universităţi europene UNITA ajunge într-o etapă importantă. În cadrul Governance Board UNITA, organizat la Universitatea din Zaragoza, zilele acestea, cele şase universităţi fondatoare (Universitatea din Torino, Universitatea Savoie-Mont Blanc, Universitatea din Pau, Universitatea din Zaragoza, Universitatea  din Beira  Interior şi Universitatea de Vest din Timişoara) au semnat actul de constituire al Grupului  European de Interes Economic UNITA. Acesta va reprezenta un instrument eficient în consolidarea colaborării interinstituţionale între membrii Alianţei, urmând să evolueze într-o soluţie de colaborare pilotată de UNITA sub forma de Grup European de Interes Academic.

Mai mult, alianţa de universităţi europene UNITA tocmai şi-a depus candidatura pentru continuarea activităţilor pentru încă şase ani şi extindere la un număr de 12 parteneri, în cadrul European Universities Initiative.

“Continuăm să ne aducem contribuţia la transformarea învăţământului superior european cu modele de bune practici recunoscute la nivel european şi rezultate importante din faza iniţială, de pilotare, mai ales în ceea ce priveşte dezvoltarea campusului virtual UNITA, a mobilităţilor UNITA, a consolidării unei comunităţi academice şi studenţeşti UNITA, cât şi din punctul de vedere al asigurării calităţii într-o alianţă de universităţi europene. De asemenea, ne pregătim pentru faza de consolidare a UNITA ca actor relevant în Europa şi la nivel global, atât în domeniul educaţiei, cât şi al cercetării”, a explicat rectorul UVT, Marilen Pirtea.

Scriitorul turc Orhan Pamuk, laureat al Premiului Nobel (2006), este unul dintre invitații speciali la Timișoara, oraș care deține titlul de Capitală Europeană a Culturii. Acesta va ajunge în luna aprilie la Universitatea de Vest din Timișoara, unde va primi titlul de Doctor Honoris Causa UVT.

Alți doi laureați ai Premiului Nobel sunt pe lista de invitați în 2023 – Jean-Marie Lehn, laureat al premiului Nobel pentru Chimie în 1987 și Jean-Pierre Sauvage, laureat al premiului Nobel pentru Chimie în 2016.

Orhan Pamuk s-a născut în 1952 în Turcia și a vândut peste 13 milioane de volume în 63 de limbi. Printre cele mai cunoscute volume ale sale se numără Mă numesc Roșu și Istanbul. Predă literatură comparată la Universitatea Columbia din Statele Unite, unde a fost ales membru al Societății Americane de Filosofie în 2016.

În 2006 Orhan Pamuk a devenit primul turc din istorie care a câștigat un Premiu Nobel.

Tot el este și autorul cărții Muzeul Inocenței și fondatorul muzeului cu același nume, despre care Cultura la dubă a scris AICI.

Autorul se va întâlni cu publicul timișorean în cadrul unei conferințe susținute în luna aprilie.

Oana Popescu, Humangest: „În 2023, retenţia şi reducerile de buget vor înlocui demisia silenţioasă şi paranoia productivităţii, iar stabilitatea va cântări destul de mult. Oamenii au nevoie să ştie că organizaţia din care fac parte este stabilă ♦ Raluca Peneş, Smartree HRTech: „Provocarea va rămâne şi în 2023 adaptarea la nou. Piaţa se schimbă constant, iar liderii sunt cei care va trebui să gestioneze şi să conducă adaptarea companiilor la schimbare ♦ Sorin Faur, Academia de HR: „Acestea sunt timpuri când se nasc lideri, se formează şi se consolidează caractere. Marea provocare este incertitudinea. Acum este nevoie de mult mai multă inteligenţă şi rezilienţă decât în trecut pentru a face faţă“.

Anul trecut a fost un an dificil pentru angajaţi şi companii, cu o economie încă fragilă din cauza pandemiei şi cu un război la graniţă care a venit cu multe consecinţe: o rată a inflaţiei în creştere continuă, lanţuri de aprovizionare întrerupte şi frânarea planurilor de dezvoltare din partea multor jucători importanţi. La început de 2023, lumea se aşteaptă din nou la schimbare.   Astfel, liderii au nevoie de noi moduri de abordare a riscului pentru a putea ţine piept cu adevărat schimbărilor şi provocărilor economice ce vor veni.

„Acestea sunt timpuri când se nasc lideri, se formează şi se consolidează caractere. Ce nu te omoară, te face mai puternic: Permacriza, adică perioada de criza permanentizată din care parcă nu mai ieşim, ne învaţă pe toţi să supravieţuim, să ne luptăm cu propriile frici şi îndoieli, cu nesiguranţa, cu incertitudinea şi lipsa de control. Din aceste motive, leadershipul a crescut foarte mult în ultimii ani, s-a văzut că este un deficit de lideri şi oameni de decizie. Leadershipul a devenit mai practic şi mai pragmatic, nu doar top-down, dar şi bottom-up, de sus în jos“, afirmă Sorin Faur, fondator al companiei de recrutare şi consultanţă în resurse umane Academia de HR.

El este de părere că liderii au realizat că problemele sunt prea mari şi prea multe pentru a mai fi rezolvate de liderul „erou-sin­guratic“ în rolul de salvator. Asta înseamnă că leadershipul a devenit odată în plus mai deschis, mai empatic şi mai colaborativ.

„Nimeni nu mai deţine adevărul absolut, soluţia magică este un efort de grup. O calitate mereu prezentă, odată în plus accentuată şi după pandemie, a devenit capacitatea de a asculta“, crede el.

Raluca Peneş, HR manager în cadrul companiei de consultanţă în resurse umane Smartree HRTech, crede că un lider în adevăratul sens al cuvântului este omul care conduce prin puterea exemplului, prin talentul de a-i inspira pe cei pe care îi are în subordine.

„Acest lucru rămâne valabil indiferent de situaţia economică pe care o parcurge compania. Ce a adus această perioadă pandemică şi postpandemică este o schimbare pozitivă pentru cei care nu adoptaseră încă această viziune. Ei au înţeles nevoia de a fi alături de oameni când situaţia nu este una ideală, când schimbările intervin brusc, când operaţiunile trebuie abordate din unghiuri complet noi. Au înţeles că un aspect esenţial pentru menţinerea coeziunii echipelor şi pentru retenţia personalului este conexiunea umană, atenţia la nevoile angajaţilor, transparenţa în comunicare“, a spus ea.

Consolidarea cooperării în domeniul învăţământului bilingv, prin extinderea reţelei de licee bilingve, formarea cadrelor didactice şi de formatori au fost unele dintre temele abordate, luni, de ministrul Educaţiei, Ligia Deca, şi ambasadoarea Franţei, Laurence Auer.

Alte teme discutate au vizat posibilităţile de relansare a cooperării în domeniul învăţământului profesional şi tehnic, cu o mai bună implicare a operatorilor economici francezi prezenţi în România, identificarea unor soluţii concrete privind modalităţile de certificare şi de recunoaştere a competenţelor lingvistice dobândite de elevi, în acord cu recomandările europene, în urma susţinerii probelor de Bacalaureat la două limbi străine de circulaţie internaţională.

De asemenea, s-a mai discutat despre identificarea unor noi teme de interes comun în dezvoltarea cooperării în domeniul învăţământului superior, "o mai bună promovare" a filierelor universitare francofone din România, inclusiv pe portalul https://studyinromania.gov.ro/.

Secretarul de stat Florin Lixandru (PSD) a transmis, la TVR Info, un mesaj de susținere a liceelor pedagogice și a specializării de învățător în aceste unități de învățământ, pe care proiectul Deca intenționează să o desființeze.

La doar o zi după ce conflictul cu ministrul a fost încheiat prin reinstituirea atribuțiilor recent retrase de Ligia Deca, Lixandru lansează un punct de vedere contrar intenției de legiferare din proiectul noilor Legi ale educației.

Mesajul lui Florin Lixandru de la TVR Info, reluat și pe pagina sa de Facebook:

‼️ Specializarea de tradiţie a liceelor pedagogice din România, respectiv, învăţător, a contribuit la întemeierea sistemului public de educaţie, la mijlocul secolului al XIX-lea.

✅ România a deschis primele şcoli primare publice cu absolvenţii Şcolilor Normale de învăţători din Moldova şi Ţara Românească.

✅ Învăţătorii absolvenţi ai Şcolilor Normale au reprezentat comunitatea care a promovat unitatea de cultură românească ce a făcut posibilă Unirea Mare de la 1918, mulţi dintre aceşti învăţători şi-au adus jertfa de viaţă în războiul pentru această unitate.

Până în decembrie 2022, decontarea cheltuielilor de transport către elevi s-a făcut la o valoare care nu acoperea nici pe departe costul real. Din decembrie, printr-un ordin al ministrului Educației, se prevede decontarea banilor în avans, sub forma unei sume forfetare (60 lei/lună pentru distanța de până la 3 km, plus 6 lei/lună pentru fiecare kilometru în plus. Dacă în continuare costul real este peste suma rezultată din calcul, suma decontată elevului se poate dubla, fără a depăși costul efectiv al abonamentului), iar după achitarea abonamentului, elevul să vină cu documentele la școală pentru a primi diferența, dacă suma forfetară a fost sub costul real al abonamentului/biletelor. Sunt însă licee care nici până la această dată nu au achitat sumele, pentru că prevederile sunt neclare, se plâng contabilii.

Inspectorii școlari generali și contabilii șefi din IȘJ-uri au avut o videoconferință cu reprezentanții Ministerului Educației, urmată de consultarea directorilor, iar de peste două săptămâni se așteaptă precizări suplimentare.

„Se dau în avans sume forfetare fără justificare, or noi, contabilii, nu ne încumetăm să facem asta. Pe salariile astea de mizerie pe care le avem, dacă ni se mai și impută...”, se apără contabilii din Inspectoratul Școlar Olt.

În județul Olt, banii pentru decontarea cheltuielilor cu naveta pentru ianuarie s-au primit în ultimele zile din ianuarie, prin urmare elevii și-au plătit inițial transportul tot din banii familiei. Speranța este ca în februarie să-i primească pe cei pentru luna în curs, dar și, în avans, pe cei pentru martie. În lipsa precizărilor venite de la minister, asta se va întâmpla doar în acele licee în care conducerea decide să facă plățile.

Directorii gimnaziilor au cele mai mari reticențe, pentru că nu știu dacă este legal să deconteze naveta elevilor care vin dintr-o localitate în care există gimnaziu. Un mare semn de întrebare au și directorii școlilor care au elevi din aceeași localitate, dar din sate situate și la zece kilometri distanță de școală, cărora nu li se asigură transport cu microbuz școlar, pentru că ordinul spune că se decontează cheltuielile elevilor domiciliați în altă localitate.

O listă lungă de nelămuriri au și cei de la liceu. Printre altele, nu e clar cum se calculează suma forfetară în zilele libere și în vacanțe, cum decontează biletele/abonamentele emise de către operatori care nu specifică ruta și numărul de km parcurși, care sunt zilele de venire-plecare pentru elevii din cămin etc.

La Liceul Agricol „Dimitrie Petrescu”, din Caracal, 90% dintre elevi sunt navetiști, spune directorul. Pentru ei, faptul că până la prezentul ordin se decontau, de exemplu, dintr-un abonament de peste 200 lei, doar 60 lei, a fost o reală piedică, mulți renunțând să mai vină la școală. Alții, deși familiile fac eforturi și plătesc, s-au trezit că au rămas fără cursă, întrucât șoferilor de microbuz nu le mai convine. Pentru alți copii, cu situație materială precară, profesorii de la Liceul Tehnic Metalurgic din Slatina au făcut chetă la începutul anului școlar și le-au achitat abonamentele. Soluția pe care un director din Olt a propus-o la un moment dat, respectiv aceea de a se se crea curse regulate doar pentru elevi, la nivel județean, a fost apreciată drept „fantezistă”, spune acesta.

Criza energetică și creșterea galopantă a inflației au determinat guvernele UE să ia măsuri în cascadă pentru sprijinirea companiilor și a cetățenilor europeni, deja afectați de criza anterioară, cea a Covid-19.

Studiile asupra nivelului de viață din ultimele luni mai arată că cel mai mare risc de sărăcire îl prezentau pensionarii în Germania, tinerii adulți în Italia, și familiile monoparentale – în Marea Britanie.

Pentru a face acest lucru, adesea au fost abordate simultan măsuri diferite, introducând-se atât soluții pentru toți cetățenii, cât și soluții ce vizează în mod țintit grupurile vulnerabile de populație și pe cele cu necesități specifice.

• Franța, Slovacia și Spania au indexat diverse beneficii sociale, cu valoarea inflației, măsură decisă și de Finlanda.  Austria, Cipru, Germania și Slovacia au crescut alocațiile familiale sau plățile ad-hoc pentru familii.
• Malta, de exemplu, a introdus un sprijin financiar de 200 euro pentru pensionari și pentru cei care încasează beneficii sociale, și un sprijin financiar de 100 euro pentru unele categorii de lucrători și pentru studenți.
• Austria și Portugalia au acordat diferite sume pentru grupuri mari de cetățeni, în timp ce Franța, Italia, Letonia, Portugalia, Slovacia și Spania au ales sprijinul direcționat către grupurile cu venituri mici și către cei care primesc beneficii sociale.

• Un alt tip de sprijin a fost cel legat de locuire. Cehia, de exemplu, a oferit o alocație gospodăriilor cu venituri mici pentru a acoperi costurile lunare de locuire, Spania a limitat creșterea chiriilor la 2%, iar Luxemburg a înghețat total majorarea chiriei. Măsuri similare s-au introdus în Franța și Irlanda.

• Pe lângă creșterea salariilor funcționarilor publici și încurajarea diferitelor sectoare să-și majoreze salariul minim, Franța a permis monetizarea zilelor libere (în Franța, zilele libere cumpărate de companie de la salariați sunt scutite de plata impozitului și a contribuțiilor sociale) și a facilitat distribuirea unei părți din profit către angajați.
• Irlanda și Luxemburg au crescut salariile minime, Austria le-a permis companiilor să le plătească angajaților un bonus nepurtător de taxe și a redus sarcinile fiscale prin modificarea limitelor pentru anumite categorii de impozitare. Italia a permis posibile contribuții ale companiilor pentru plata utilităților – apă, energie electrică și gaze naturale.

• Austria, Franța și Slovenia au oferit sprijin pentru navetiști/transport privat, iar în Irlanda acest ajutor a vizat transportul public.

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) a înregistrat venituri de 430 milioane lei anul trecut, în timp ce cheltuielile s-au cifrat la peste 390 milioane lei, conform execuției bugetare a UAIC, consultată de Apix.ro.

În structura veniturilor, cele mai mari sume vin de la bugetul de stat, subvențiile fiind de peste 308 milioane lei. Din taxe și alte venituri din învățământ, UAIC a încasat peste 28 milioane lei, în timp ce „contribuția elevilor și studenților pentru internate, cămine și cantine” a fost de circa 14 milioane lei. Activitatea de cercetare a generat venituri la UAIC pe parcursul anului trecut de peste 18 milioane lei.

În cadrul proiectelor europene, veniturile de la bugetul de stat (cofinanțări) au fost de circa 6 milioane lei, în timp ce prefinanțările și sumele primite în contul plăților efectuate (în 2022 și în anii anteriori) se cifrează la circa 50 milioane lei.

Cheltuielile UAIC în 2022 au fost de peste 390 milioane lei, iar cea mai mare pondere o dețin salariile de bază pentru învățământ universitar: aproape 147 milioane lei. Dar, la aceste salarii se adaugă: sporuri pentru condiții de muncă (circa 6 mil. lei), alte sporuri (8,1 mil. lei), fonduri pentru posturi ocupate prin cumul (12,5 mil. lei), fond aferent plății cu ora (26,7 mil. lei), indemnizații de hrană (6,6 mil. lei), vouchere de vacanță (3 mil. lei), drepturi de delegare (2,4 mil. lei) și alte drepturi salariale în bani (circa 450.000 lei).

O mare Universitate din România a inaugurat o cantină modernă unde studenții au reduceri importante și pot servi o masă caldă cu doar opt lei. Meniul este unul variat, asfel că tinerii au de unde alege.

Studenții de la Universitatea „Dunărea de Jos“ din Galați au acum la dispoziție o cantină modernă unde pot servi o masă caldă completă, la prețuri foarte mici.

Chiar dacă alimentele s-au scumpit mult în ultimii ani, reprezentanții universității spun că au contracte cu producători locali și au reușit să țină prețurile sub control.

„Prețul cel mai mic este pentru studenți, care au 30% reducere față de costul total. Angajații universității au o reduce de 20%, iar cei care vin din exterior plătesc meniul la preț întreg. Un meniu cu două feluri bune ajunge undeva între 12 și 15 lei, la preț întreg. Suntem singura universitate din România care a păstrat prețurile din 2019 pentru studenți”, a declarat prof.dr. Puiu Georgescu, rectorul Universității „Dunărea de Jos“ din Galați.

Noua cantină a unității de învățământ are o capacitate de 180 de locuri și poate oferi, zilnic, 2.500 de porții. „În vechea cantină de aici încăpeau doar 40-50 de persoane, iar cozile erau până afară. Oamenii stăteau în frig iarna și în soare vara, deoarece nu era loc în interior.

Universitatea Maritimă din Constanța (UMC), partener dinamic pe piața maritimă internațională, aniversează luni 6 februarie a.c., 33 de ani de la înfiinţare. În anul 1990, prin desprinderea Secţiei Marină Civilă (Facultatea de Electromecanică Navală și Facultatea de Navigație a Marinei Civile) din structura Institutului de Marină Mircea cel Bătrân, din Constanţa, aflat în subordinea Ministerului Apărării Naționale, cu efectivul de studenţi şi cadre didactice civile am fondat Institulul de Marină Civilă (precursor al UMC), în baza unei Hotărâri de Guvern, în subordinea Ministerului Învățământului.

De atunci, universitatea şi-a asumat un rol activ în comunitatea maritimă internațională, adaptat contextului global, pentru asigurarea unui mediu academic acreditat de pregătire la standarde concurențiale, nu doar pe nişa pieței muncii din flotele de transport maritim şi fluvial, ci şi prin efectuarea de investiții în echipamente performante și în proiecte de cercetare europene ce vizează producerea de energie verde, axate pe tehnologia viitorului.

Astăzi, UMC oferă 12 programe de studii de licență cu o capacitate de școlarizare, pentru anul I de studii, de 1 305 locuri și 16 programe de masterat cu capacitate de 725 locuri. În 2022 s-au acreditat două noi programe de studii în limba engleză: Electrical Engineering (studii de Licență) și Business administration in Transports (program de Masterat). Din anul 2001 Universitatea este organizatoare de doctorat în domeniul Inginerie Mecanică, până în prezent fiind validate un număr de 56 de teze de doctorat, niciuna din teze nefiind invalidată.

Cercetători din cadrul UMF Cluj - finaliști la prima ediție a Galei Cercetării Românești. Un absolvent al universității, în prezent profesor la Stanford, a primit un premiu special pentru „excelență în cercetare la nivel mondial”.

UMF Cluj, reprezentată la Gala Cercetării Românești / Foto 1: Rectorul UMF Cluj - prof. dr. Anca Dana Buzoianu, Prorector Didactic - prof. dr. Carmen Mihu, prof. dr. Cecilia Cristea și dr. Ciprian Tomuleasa - Foto 2: Sergiu Pașca, alumnus de excepție al UMF Cluj și profesor la Universitatea Stanford.

Prima ediție a Galei Cercetării Românești a avut loc la Ateneul Român, pe data de 31 ianuarie. În cadrul acestui eveniment au fost premiate realizările celor mai valoroşi cercetători români, din țară și din diaspora.

La eveniment au participat Rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” Cluj, prof. dr. Anca Dana Buzoianu și prof. dr. Carmen Mihu, Prorector Didactic. Alături de ei au fost prof. dr. Cecilia Cristea (cu o echipă) și dr. Ciprian Tomuleasa, finaliști la categoriile „Cercetători cu experiență”, respectiv „Tineri cercetători”.

Ciprian Tomuleasa, medic și cercetător la UMF „Iuliu Hațieganu” Cluj, este cel mai tânăr conducător de doctorat în medicină din România și a adunat de-a lungul anilor rezultate deosebite: „Training-ul meu include cercetarea postdoctorală la Universitatea Johns Hopkins din Baltimore, SUA; precum și o parte din rezidențiat la MD Anderson Cancer Center în Houston, SUA. Sunt cel mai tânăr conducător de doctorat în medicina din România, am publicat peste 180 de articole internaționale, majoritatea în quartila Q1, am indice Hirch de 30 și am coordonat peste 15 granturi naționale și internaționale, colaborând cu universități de prestigiu din Europa, Statele Unite, Israel, Japonia sau China, incluzând cu laureatul Premiului Nobel pentru Chimie 2004 - profesorul Aaron Ciechanover; dar si cu profesorul Gabriel Ghiaur, din Statele Unite”, a declarat dr. Ciprian Tomuleasa pentru monitorulcj.ro.

Universitatea Maritimă Constanța (UMC) își continuă și în anul 2023, activitatea de cercetare continuă, fiind deja demarate două proiecte: Proiectul de evaluare a calității apelor naturale de suprafață din arealul FLAG Dobrogea Nord în vederea sustenabilitatii activitatilor de pescuit și BLOW 2023-2028- Black Sea Floating Offshore Wind, Grant Agreement Nº: 101084323.

Proiectul de evaluare a calității apelor naturale de suprafață din arealul FLAG Dobrogea Nord în vederea sustenabilitatii activitatilor de pescuit- Cod 156746, în valoare de 459 000 lei, în care Universitatea Maritimă din Constanța este beneficiar, este finanțat prin Programul Operațional Pescuit și Afaceri Maritime (POPAM 2014-2020), MASURA 2.2 – „Conservarea valorilor naturale și conștientizarea riscurilor generate de schimbările climatice”.

UMC a derulat un proiect ambițios de analiză a producerii și stocării de energie verde, în calitate de coordonator al unui colectiv instituit din 7 universități și centre de cercetare din România, finanțat de UEFISCDI. Proiectul finalizat cu succes a condus la existența unui laborator performant în acest domeniu, utilizat de studenți și profesori pentru activitatea didactică și de cercetare.

În continuarea proiectului HORESEC, menționat anterior, UMC participă la un nou proiect, BLOW 2023-2028- Black Sea Floating Offshore Wind, Grant Agreement Nº: 101084323, cu un budget de peste 21 mil. euro, care vizează exploatarea uniformă a arealului marin, prin utilizarea turbinelor eoliene în zona departată de țărm, la peste 25 Mm. În această zonă adâncimea apei este de peste 40 m și, prin urmare, soluția de montare a turbinelor eoliene nu poate fi cea fixată în solul marin, ci utilizând o platformă plutitoare semibalastată ancorată. Soluția este adaptată zonei de vest a Marii Negre (Varna-Bulgaria), unde potențialul eolian este mediu, și prin urmare construcția este specială. Este, de fapt, o inițiativă revoluționară care vizează valorificarea potențialului de energie eoliană offshore al Mării Negre. Turbina eoliană offshore este o sursă de energie curată, eficientă din punct de vedere al costurilor și scalabilă, iar energia eoliană offshore flotantă este de așteptat să joace un rol cheie în deblocarea potențialului vast al zonelor de adâncime.

O nouă ediție 2023 a clasamentului mondial Webometrics Ranking of World Universities, publicată în luna ianuarie, a plasat Universitatea „Ștefan cel Mare”din Suceava pe locul 6 între instituțiile de învățământ superior din România. La nivel mondial, ca urmare a analizei celor 31.000 de universități, USV ocupă poziția 1.464.

”Webometrics Ranking of World Universities” reprezintă o inițiativăa laboratorului Cybermetrics, un laborator de cercetare aparținând Consejo Superior de Investigaciones Científicas (CSIC), cel mai mare organism public de cercetare din Spania, demarată  în anul 2004. Cea de a 20-a ediție aniversară (2004-2023) a clasamentului acoperă peste 30.000 de instituții de învățământ superior din întreaga lume, obiectivul urmărit fiind acela de a cuantifica nivelul de vizibilitate în spațiul virtual al producției științifice a universităților și calitatea cercetării la nivel global. În acest scop sunt analizați indicatori precum vizibilitatea în spațiul web, transparența, prin calcularea numărului de citări, dar și excelența, măsurată prin numărul de lucrări științifice situate în primele 10% cele mai citate titluri, din cadrul a 27 de domenii.

Această nouă plasare onorantă a USV în topul celor mai performante universități, atât la nivel național, cât și internațional, în primul clasament efectuat pe nou an 2023, certifică rezultatele obținute în cele mai relevante clasamente publicate anul trecut : Cybermetrics, Times Higher Education (THE), QS World University Rankings și THE WUR.

Locul 6 la nivel național, ocupat în pragul aniversării a 60 de ani de învățământ superior la Suceava, confirmă faptul că astăzi USV este un nume de referință între universitățile din România și o emblemă a regiunii pe care o deservește.

Mai multe detalii legate de metodologie și rezultate pot fi obținute accesând pagina https://www.webometrics.info/en/Europe/Romania

„Elevii pot studia într-un laborator inteligent informatică, fizică, tehnologie, robotică, matematică, chimie, biologie și geografie”, spune profesorul Răzvan Bologa, inițiatorul concursului de robotică nextlab.tech finanțat de Ministerul Educației, profesor la Facultatea de Cibernetică din cadrul Academiei de Studii Economice (ASE) București, într-un interviu pentru Edupedu.ro, în care explică ce este un smart lab, ce dotări îi trebuie unei școli pentru a crea un laborator inteligent și cum poate obține fonduri.

Profesorul Răzvan Bologa oferă sfaturi legate de alegerea echipamentelor pentru dotarea unui laborator inteligent: „Echipamentele să fie create pentru educație. Nu recomand echipamente industriale în școli. Kit-urile de robotică de nivel începător și avansați să fie compatibile cu programa școlară (inclusiv aplicații ce țin de ecologie) și să vină însoțite de o bibliotecă inteligentă cu lecții dotate cu asistent virtual de învățare care ușurează predarea”.

Există proiecte educaționale care pot fi făcute într-un smart lab în “Săptămâna Verde”, spune profesorul Răzvan Bologa. „Robotică este excelentă pentru a realiza aplicații ce țin de economia sustenabilă și de a acoperi activitățile din programul „Săptămâna verde”, cum ar fi reducerea amprentei de carbon sau a consumului de apă”.

Cum pot părinții și cadrele didactice să țină pasul cu generația tânără? a fost întrebarea care a stat la baza discuției pe care membrii comunității OSC-Edumanager au avut-o marți, 31 ianuarie.

Întâlnirea a fost moderată de conf. univ. dr. Mihai Bogdan Petrișor (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi, Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor), iar invitata ediției a fost conf. univ. dr. Andreea Paul (președinte INACO, Inițiativa pentru Competitivitate).

„Viața noastră de zi cu zi se modifică pentru că tehnologiile ne-o fac mai plăcută, mai agreabilă, noi muncim din ce în ce mai puțin. Tinerii, cei care se află, în prezent, pe băncile școlii, vor lucra în medie 6 ore pentru că productivitatea muncii va crește foarte mult. Meseriile care au un pronunțat conținut repetitiv, algoritmizabil, ușor de programat vor fi preluate „de mașinile inteligente”! Deși, o serie de meserii vor dispărea, vor apărea altele cu un conținut de creativitate și de inteligență mai mare, astfel că, se va munci mai puțin, dar mai inteligent. Noul nomenclator de competențe se numește SMAC, acronimul pentru: social, mobil, analitic și cloud”,  a declarat conf. univ. dr. Andreea Paul (președinte INACO, Inițiativa pentru Competitivitate).