Revista presei – 6 septembrie 2022

Printre laureații din acest an ai Uniunii Artiștilor Plastici se numără şi trei artiști plastici care aparțin comunității academice a Universității de Vest din Timișoara, universitari din cadrul Facultății de Arte și Design.

Profesorul universitar dr. Adriana Lucaciu a câștigat Premiul pentru grafică, lectorul universitar dr. Mihai Zgondoiu a câștigat Premiul pentru Multimedia, iar drd. Nicolae Moldovan este câștigătorul Premiului pentru Arte Decorative, în cadrul Premiilor Uniunii Artiștilor Plastici pentru anul 2021.

Festivitatea de decernare a premiilor a avut loc sâmbătă, 3 septembrie, în Biserica Evanghelică din Cetatea Hărman, din judeţul Braşov. Evenimentul a fost organizat de Uniunea Artiștilor Plastici din România, în parteneriat cu Primăria Comunei Hărman, Asociația AVV Hărman și Biserica Evanghelică Fortificată Cetatea Hărman.

„Premierele și evenimentele propuse de Universitatea de Vest din Timișoara sub genericul «La UVT, Cultura este Capitală!» s-au consacrat în comunitatea noastră academică și au devenit relevante pentru tendințele culturale ale Timișoarei, viitoare Capitală Europeană a Culturii în 2023. Înscrisă în acest context cultural generos, școala de arte plastice din cadrul Facultății de Arte și Design a UVT a devenit unul dintre cele mai importante nuclee culturale ale UVT, ale comunității locale timișorene, cu o bună reprezentativitate și la nivel național și internațional. Suntem deosebit de bucuroși că între câștigătorii premiilor acordate în acest an de Uniunea Artiștilor Plastici din România se află și trei dintre colegii noștri de la Facultatea de Arte și Design, o recunoaștere a valorii și importanței creațiilor semnate de aceștia și o mare promisiune pentru 2023, când artiștii timișoreni se vor afla, cu siguranță, în programul Capitalei Europene a Culturii”, declară rectorul UVT, prof. univ. dr. Marilen Gabriel Pirtea.

În ultima zi a Taberei de robotică Open Robotics Intelligent Grid 2022, în cadrul oferit de Iulius Town, a avut loc un demo public, în care au fost organizate partide finale cu întreceri contracronometru între roboţii construiţi de echipele participante.

În cadrul evenimentului au participat 16 echipe de robotică din România, în care au fost înscrişi peste 80 de participanţi şi peste 30 de voluntari, întreaga desfăşurare a activităţilor taberei fiind orientată de genericul ediţiei: "Cum faci să meargă bine ceva care a mers prost?".

Iniţiat în 2019 de UVT în colaborare cu echipa de robotică a Colegiului Naţional Pedagogic "Carmen Sylva", Open Robotics Intelligent Grid a ajuns la a 4-a iteraţie. Open Intelligent Grid a început ca o aventură de învăţare, urmare a unor dezbateri naţionale cu peste 700 de studenţi. S-a dezvoltat apoi ca platformă proiect pentru multiple domenii colaborative, cel mai activ fiind robotica, având participanţi implicaţi din toată ţara, cu parteneriate active din mediul privat şi educaţional preuniversitar.

În cadrul ediţiei 2022 a Open Robotics Intelligent Grid ne-au fost alături partenerii Flex, Continental Automotive, Atos, Iulius Town şi Hamilton Central Europe. Evenimentul s-a desfăşurat în colaborare cu BRD First Tech Challenge Romania şi Naţie prin Educaţie.

Rectorul UVT, prof.univ.dr. Marilen Gabriel Pirtea: "Îi felicit pe tinerii liceeni participanţi la acest demo extraordinar, componenţi ai celor 16 echipe de robotică, veniţi la Timişoara din toată ţara. Publicul de la Iulius Town a trăit din plin, alături de echipele de liceeni concurente, toată bucuria şi satisfacţia reuşitelor obţinute prin roboţi, indiferent de punctajul competiţional final. Vă aşteptăm la următoarea ediţie a Open Robotics Intelligent Grid."

Studenții din cadrul Universității București vor avea propria emisiune la radio. Experiența este una inedită, iar tinerii vor afla ce înseamnă meseria de jurnalist.

Studenții Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București vor avea, din această toamnă, o emisiune proprie la radio. Postul București FM, stație a radioului public, le-a oferit tinerilor o oră de emisie, începând cu 9 septembrie, în fiecare vineri seară, în intervalul orar 21:00-22:00.

15 studenți ai Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității din București sunt implicați în acest proiect, iar prima grupă a început deja lucrul sub coordonarea realizatorului Eugen Vrabie.

„Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării este o facultate cu profil aplicativ, astfel că studenții au nevoie atât de laboratoare moderne unde să studieze ori săli de curs adecvate nevoilor actuale ale profesiei, cât și de o mai mare apropiere de mediul profesional, nu doar la modul individual, ci instituțional. Parteneriatul pe care l-am inițait cu postul public de radio oferă studenților oportunitatea de a performa la o stație care cultivă jurnalismul de calitate. Eu însumi mi-am început activitatea în presă la postul public de radio, instituție media unde studenții vor însuși și practica valorile profesiei”, a remarcat conf. univ. dr. Antonio Momoc, decanul Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității din București.

Anul şcolar 2022 – 2023 debutează, luni, cu o multitudine de schimbări care impun adaptarea tuturor celor implicaţi în procesul educaţional. Anul şcolar are cinci module, nu două semestre ca până acum, dar numărul săptămânilor de şcoală rămâne acelaşi.

Potrivit informațiilor furnizate de organizație, consultările s-au desfășurat în perioada 25-30 iulie, prin consultarea unui număr de aproximativ 3.400 de profesori și 1.000 de elevi, preponderent din mediul rural și urban mic.

Nevoia de investiții în infrastructura școlară a fost una dintre problemele urgente invocate de participanții la consultare. Între altele, aceasta arată că:

• 65% dintre cadrele didactice consultate spun că este nevoie de mai multe investiții pentru laboratoarele de informatică și de alte discipline. Aproape unul din doi profesori crede că este nevoie de mai mulți bani pentru spațiile dedicate activităților sportive.
• 44% vor investiții pentru renovarea clădirilor, 41% pentru spațiile de joacă și biblioteci, 34% pentru grupuri sanitare (toalete) și 30% pentru accesibilizarea drumurilor către școală, inclusiv achiziționarea de autobuze.
• Totodată, 87% dintre cadrele didactice își doresc să se implementeze un program de masă caldă cu ore remediale în toate școlile vulnerabile, motivând că un astfel de pachet de servicii ajută la prevenirea și combaterea abandonului școlar.

Potrivit World Vision, lipsa infrastructurii poate fi corelată direct cu nivelul scăzut de motivație al profesorilor din medii defavorizate, potrivit rezultatelor acestei consultări. Alte probleme ce contribuie la demotivarea participanților:

• Mai mult de unul din trei spun că au prea multe obligații birocratice în afara orelor;
• Doi din trei cred că programa școlară este încărcată sau nu este adaptată nevoilor actuale ale copiilor;
• Unu din doi este descurajat de neimplicarea părinților în educația copiilor sau de alte probleme ale familiei ca nivelul de sărăcie sau lipsa de educație a părinților.

Întrebați ce măsuri ar trebui să se regăsească printre prioritățile sistemului de învățământ, elevii consultați de World Vision România au răspuns:

21 de studenți din Turcia, Slovacia, Bulgaria și România vor participa la un training intensiv la Universitatea din Craiova unde vor învăța despre cum se realizează un senzor de microparticule cu ajutorul microcontrolerelor. Acest tip de senzori este utilizat pentru monitorizarea calității aerului.

În perioada 5-9 septembrie, la Universitatea din Craiova va fi organizată o școală de vară în cadrul proiectului Erasmus+ „Aplicarea unor tehnologii avansate în predare și cercetare, în domeniul poluării aerului”.

Notele dintr-un ciclu n-ar trebui în nici un caz sa fie folosite drept criteriu pentru un concurs de admitere în urmatorul. Ele nu satisfac defel criteriul de echitate indispensabil pentru orice concurs. Argumentele sunt multiple. Ca profesor nu tratez toti elevii la fel, pot de pilda sa ma ocup mai mult de un elev ramas în urma din diverse motive si chiar sa-i dau o nota (un pic) mai mare decât merita pentru a-l încuraja sa continue efortul de-a recupera întarzaierea. Sau dimpotriva sa notez mai sever un elev capabil care nu mai lucreaza cu aceeasi asiduitate. Si clasele pot fi diferite între ele. Voi da subiecte mai complicate si deci voi evalua mai sever o clasa mai buna decât una slaba în care o evaluare similara ar produce o descurajare masiva. Daca acest lucruri vi se par nedrepte va invit recititi pasajul important de mai sus despre scopul întregii tarasenii. Dar chiar presupunand ca notez la fel, daca pe acelasi subiect unui elev ii dau mai intai un 6 si pe urma la o a doua evaluare un 10, iar altuia îi dau de doua ori 8, se cheama ca primul a asimilat mai bine subiectul decât al doilea desi au aceeasi medie. Mai apoi si profesorii sunt diferiti între ei, unii mai severi altii mai ingaduitori. Altminteri nu ar fi nevoie de bareme stricte de notare în cazul diverselor evaluari nationale. Pe urma scolile sunt diferite între ele, nu cred ca e cazul sa argumentez de ce.

E important de subliniat ca toate aceste considerente sunt generale, nu tin de sistemul românesc. La ele se adauga binecunoscutele probleme autohtone. Anume faptul ca folosirea notelor din gimnaziu drept criteriu de selectie a pus o imensa presiune pe parinti pentru a da meditatii copiilor înca de la începutul ciclului gimnazial. Fiindca de la prima nota de 6 a elevului din exemplul de mai sus parintele alarmat ca „ii strica media” cauta solutii. Solutia cea mai buna fiind în mod evident meditatia cu profesorul de la clasa, adica o forma mascata de mita. Note umflate artificial, un sistem sufocat de meditatii deci inegalitar în functie de resursele parintilor si – cel mai grav – spectrul coruptiei pândind dupa fiecare usa de clasa, iata consecinta folosirii notelor la admitere.

Concluzie. Folosirea notelor obtinute pe parcursul gimnaziului la concursul de admitere în licee este contra-indicata deoarece nu poate sa asigure echitatea indispensabila unui concurs si aceasta deoarece notele au cu totul alt rol. Revenirea la vechiul sistem din perioada comunista e o solutie la îndemâna dar ea are si inconveniente importante care ar trebui corectate. Faptul ca dupa multi ani de la caderea dictaturii constatam ca sistemul e avariat si singura solutie de reparare e sa revenim la cel vechi e cat se poate de semnificativ. Nu pentru reflexele comuniste de care scria articolul critic, ci pentru constatarea ca în ceea ce priveste învatamantul mai degraba am regresat in anii acestia (vezi si începutul articolului despre doctoratele plagiate). Si nici n-avem idei sau pricepere ca sa inversam tendinta punand ceva nou în loc.