Revista presei – 6 octombrie 2021

Premiul Nobel pentru Fizică pe 2021 a fost acordat cercetătorilor Syukuro Manabe, Klaus Hasselmann şi Giorgio Parisi pentru „pentru contribuţii inovatoare la înţelegerea sistemelor fizice complexe”, a anunţat marţi Academia Suedeză de Ştiinţe, transmite News.ro, preluat de G4Media.ro.

Anunţul a fost făcut de secretarul general al Comitetului Nobel, Jordan Hansen.

Syukuro Manabe şi Klaus Hasselmann au fost laureaţi „pentru modelarea fizică a climei, cuantificând variabilitatea şi prezicând în mod clar încălzirea globală”.

Giorgio Parisi a fost recompensat pentru „că a descoperit interacțiunea tulburărilor şi fluctuațiilor din sistemele fizice de la scară atomică la scară planetară”.

Valoarea premiului Nobel este de 10 milioane de coroane suedeze (aproximativ 873.000 de euro). Acesta este împărţit, dacă există mai mulţi laureaţi ai unui singur premiu.

Tarifele de cazare în căminele de la Universitatea dim București (UB) au crescut sensibil, chiar și cu până la 15%. Pe e o parte, este vorba de inflație, dar și de reducerea numărului de locuri disponibile, în contextul măsurilor de gestionare a răspândirii COVID-19.

Un student admis pe un loc bugetat și care avea drept de cazare într-un cămin al UB plătea în jur de 140 de lei pe lună, cu toate utilitățile incluse. În acest an, un student pe loc bugetat ajunge să plătească acum 160 de lei pe lună, deci peste cu aproximativ 15% mai mult și peste nivelul inflaţiei anuale actuale, care a ajuns la 5,3%.

Unde sunt cele mai mari tarife

„E vizibilă tendinţa asta de majorare a preţurilor, a taxelor, iar Universitatea nu e mai prejos din punctul ăsta de vedere. Din câte ştiu, acum vreun an s-a încercat şi majorarea taxei anuale pentru facultate”, spune Diana Negoiţă (22 de ani), studentă la Universitatea din Bucureşti, relatează Antena 3.

Ascendia (simbol bursier ASC), un producător local de software educaţional listat pe piaţa AeRO a Bursei de Valori Bucureşti, anunţă un parteneriat cu Universitatea din Bucureşti pentru un proiect care urmăreşte dezvoltarea unui sistem de ultimă generaţie pentru administrarea şi analiza datelor, ce va ajunge la o valoare totală de aproape 5 milioane de lei, au transmis reprezentanţii companiei.

„Proiectul va beneficia de finanţare prin Programul Operaţional Competitivitate 2014-2020. Valoarea totală a proiectului este 4,9 milioane de lei, din care asistenţa financiară nerambursabilă este de peste 3,8 mil. lei – echivalentă cu 77,7% din valoarea totală eligibilă aprobată”, au mai spus reprezentanţii Ascendia.

De asemenea, reprezentanţii Ascendia au spus că intenţionează să folosească atât resurse proprii, cât şi bani atraşi prin varii instrumente financiare, inclusiv emisiune de obligaţiuni, în funcţie de necesităţile identificate pe parcursul desfăşurării proiectului.

Obiectivul proiectului este dezvoltarea unui produs informatic cu scopul de a asigura accesul rapid şi eficient al tuturor celor implicaţi la toate informaţiile privind garanţia unui produs, serviciu sau proces.

În cadrul proiectului „Sistem inovativ pentru managementul şi analiza datelor de mari dimensiuni utilizate pentru gestionarea garanţiei produselor sau serviciilor” Universitatea din Bucureşti va fi partenerul Ascendia.

„UB este considerată cea mai importantă instituţie de învăţământ, cercetare şi cultură din România, dobândind, în cei peste 150 de ani de existenţă, un solid prestigiu naţional şi internaţional. Durata estimată a colaborării este de 24 de luni şi obiectivul general este dezvoltarea unui produs informatic destinat celor trei actori principali: consumatorul, furnizorul produsului sau serviciului garantat şi furnizorul de servicii de service în garanţie. Totodată, prin colaborarea acestora va fi facilitat accesul la o gamă largă de informaţii utile privind diferite aspecte comerciale sau tehnice, bazate pe analiza unui volum mare de date (<big data>).”

Consiliul Județean a introdus biletul unic pentru cele trei muzee din Timișoara. Oamenii au disponibile și abonamente și reduceri pentru grupuri, iar autoritățile locale se așteaptă să crească numărul de vizitatori.

Cele mai mari trei muzee din Timișoara au bilet unic de intrare. 24 de lei vor plăti oamenii care vor acces în toate cele trei, în loc de 42 de lei, cât ar fi fost până acum, separat. Pot fi achiziționate și abonamente: unul săptămânal, de 95 de lei, și unul lunar, de 190 de lei. În plus, la achiziționarea a cel puțin 20 de bilete, prețul acestora scade la 18 lei de persoană.

Reprezentanții CJ Timiș se așteaptă ca biletul unic să crească numărul de vizitatori și să faciliteze accesul oamenilor la cultură.

„Mulți turiști vin în Timișoara pentru city break-uri, pentru una sau două zile. Biletul unic scurtează timpul petrecut la casierii, dar îi și îndrumă către toate cele trei muzee. Experiența lor în Timișoara este astfel mai amplă. Ne-am dorit să fim în pas cu lumea, cu atât cu mai mult cu cât fluxul de turiști români și străini va crește în următorii ani. Este o măsură care a fost cerută și de către reprezentanții HORECA în urma consultărilor pe care le-am avut cu aceștia”, spune Alexandru Proteasa, vicepreședintele CJ Timiș.

Timișoreanul Sorin Maxim, directorul general al Agenției pentru Dezvoltare Regională (ADR) Vest, a fost reconfirmat în funcția de președinte al Asciației ROREG pentru încă doi ani, în cadrul adunării generale a acesteia, care a avut loc la Alba Iulia. Totodată, la întrunirea reprezentanților ROREG, asociație care reunește agențiile pentru dezvoltare regională din întreaga țară, s-a stabilit strategia de acțiune pentru următorii ani.

În ceea ce privește planurile de viitor, Asociația ROREG și-a propus continuarea demersurilor necesare pentru aprobarea celor opt programe operaționale regionale (POR) și organizarea unor evenimente de promovare a regiunilor. De asemenea, între obiectivele de viitor Asociația ROREG își propune identificarea celor mai bune măsuri de creștere a capacității administrative a autorităților de management din cadrul ADR-urilor, cât și a autorităților  publice locale, în calitate de potențiali beneficiari. Un alt obiectiv asumat în cadrul ședinței vizează simplificarea în managementul fondurilor europene.

”Prioritatea noastră este coordonarea pregătirii perioadei de programare 2021-2027, în care agențiile pentru dezvoltare regională din România îndeplinesc funcția de Autorități de Management pentru POR și gestionează simplu și eficient fondurile europene destinate dezvoltării regionale”, susține Sorin Maxim (foto).

Asociația ROREG este un organism neguvernamental care își propune să acționeze pentru atragerea de investiții și dezvoltarea de proiecte, să asigure reprezentativitatea în relația cu instituțiile naționale și internaționale, să susțină și să îmbunătățească atitudinea favorabilă dezvoltării regionale în rândul administrației publice locale și centrale, altor instituții și organizații de interes public. Mai multe informații despre activitatea Asociației ROREG sunt disponibile pe pagina web www.roreg.eu.

„Cel puţin un copil din şapte pe plan global a fost în mod direct afectat de restricţiile de tip lockdown, iar educaţia a peste 1,6 miliarde de copii a fost influenţată negativ”, potrivit unui raport UNICEF, după cum informează Agerpres. Pandemia de COVID-19 a agravat şi mai mult problemele de sănătate mintală ale copiilor şi adolescenţilor pe plan global, domeniu care necesită o alocare de fonduri suplimentare, conform organizației UNICEF.

La nivel mondial, „mai mult de un adolescent din şapte cu vârste cuprinse între 10 şi 19 ani trăieşte cu o tulburare mintală diagnosticată” şi „aproape 46.000 de adolescenţi se sinucid în fiecare an, ceea ce constituie una dintre principalele cinci cauze de deces pentru această categorie de vârstă”, potrivit raportului menționat anterior.

„Consecinţele pandemiei sunt considerabile şi este vorba doar despre partea vizibilă a aisbergului. Şi înainte de apariţia acesteia, mult prea mulţi copii care sufereau de probleme de sănătate mintală nu primeau îngrijiri de specialitate”, a spus directorul general al UNICEF, Henrietta Fiore, într-un comunicat.

Potrivit raportului însă, „doar circa 2% din bugetele publice alocate sănătăţii sunt destinate domeniului sănătăţii mintale pe plan global”. UNICEF a făcut apel la „alocarea de urgenţă a unor fonduri pentru sănătatea mintală a copiilor şi adolescenţilor”.

UNICEF, agenţia ONU specializată în domeniul drepturilor copiilor, a publicat marţi un raport despre sănătatea mintală a copiilor pe plan global, cu prilejul unei conferinţe internaţionale despre sănătate mintală organizată la Paris şi intitulată „Mind Our Rights, Now!”.

Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) va putea cere furnizorilor de platforme de partajare a materialelor video, precum YouTube ori Facebook, să elimine ori să restricționeze clipuri video care incită la ură, violenţă, terorism ori dacă reprezintă un risc pentru sănătatea sau securitatea publică, potrivit unui proiect de lege adoptat luni seara de Guvern. CNA va colabora cu autoritățile similare din alte state și cu Executivul European, iar furnizorii care nu se supun cerințelor pot fi amendați.

Guvernul Cîțu a adoptat luni seara, înainte de moțiunea de cenzură, un proiect de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 504/2002 a audiovizualului şi a Ordonanţei Guvernului nr.39/2005 privind cinematografia.

În nota de fundamentare, Guvernul spune că este nevoie de aceste schimbări "datorită noilor dezvoltări tehnologice au apărut și noi tipuri de conţinut audiovizual, cum ar fi videoclipurile sau conţinutul generat de utilizatori, care au devenit tot mai importante şi care au determinat apariţia unor noi actori în piaţa serviciilor, inclusiv a furnizorilor de servicii video la cerere şi de platforme de partajare a materialelor video, unii fiind în prezent deja consacraţi."

"Această convergenţă media necesită un cadru juridic actualizat pentru a reflecta evoluţiile de pe această piaţă în continuă expansiune şi pentru a atinge un echilibru între accesul la serviciile de conţinut online, protecţia consumatorilor şi competitivitate.

Un segment important al pieţei actuale este reprezentat de serviciile de platformă de partajare a materialelor video care oferă conţinut audiovizual, care este accesat din ce în ce mai mult de către publicul larg, în special de către tânăra generaţie.