Revista presei – 6 martie 2023

În acest semestru, prin programul Visiting@WUT, Universitatea de Vest Timișoara o are ca invitată pe artista Bianca Turner din Statele Unite ale Americii.

Aceasta va susține în fața studenților o serie de cursuri și prelegeri pe parcursul a două luni. “Vă așteptăm să o cunoașteți luni, 6 martie, ora 13, în Mansarda Facultății de Arte și Design, în cadrul unei discuții libere”, îndeamnă UVT.

Bianca Turner are un masterat în management și comerț, unul în biologie marină și un doctorat în relații economice internaționale. De aproape 30 de ani locuiește în Los Angeles. Peste 20 de ani a lucrat în diferite Corporații Americane ca Senior Marketing Analyst, ca Director de Pregătire Profesională și ca Director de Operațiuni Comerciale. De 22 de ani pictează și creează artă prin tehnici variate. De 7 ani a decis să se dedice doar carierei artistice. Pe lângă aceasta, este și consultant în artă pentru pictori, sculptori și galerii, este curator de artă, organizator de expoziții și face parte din juriul artiștilor de la TAG (The Artists Gallery) din Los Angeles – una dintre cele mai importante spații de artă din această metropolă. A expus în peste 20 de țări de pe 4 continente, iar una dintre lucrările ei poate fi văzută în permanență în muzeul de artă Haegeumgang din Coreea de Sud.

Seria de evenimente "Conectaţi la viitor", prin intermediul căreia Universitatea de Vest din Timişoara (UVT) propune momente inedite şi interactive ce au ca misiune popularizarea ştiinţei, continuă şi în 2023. Primul invitat din acest an a fost academicianul Marius Andruh. Joi, 2 martie, elevii de gimnaziu, liceenii, studenţii, dar şi cei mai curioşi au explorat lumea fascinantă a chimiei şi au aflat mai multe despre provocările sale mereu în schimbare.

Prin recunoaşterea sa naţională, dar mai ales internaţională, precum şi întreaga activitate profesională, vicepreşedintele Academiei Române a avut o expunere publică savuroasă şi efervescentă pe tema "Chimia şi eternele sale provocări". Evenimentul a fost moderat de Vlad Chiriac.

"Chimia este o ramură a ştiinţei profund interdisciplinară. Chimia nu se poate dezvolta fără fizică. Biologia nu se poate înţelege fără ajutorul chimiei. () Tot ce se întâmplă în organismele noastre, în organismele vii, sunt procese chimice. Că nu le înţelegem în acest moment este o poveste, însă la un moment dat, nu ştim când, vom înţelege tot", a spus Marius Andruh în cadrul conferinţei.

Rectorul Universităţii de Vest din Timişoara, Marilen Gabriel Pirtea: "Mă bucur că am văzut atâta tinereţe, frumuseţe, energie, dinamism pe metru pătrat în Aula Magna a Universităţii de Vest din Timişoara. Asta îmi arată că aici sunt oameni pasionaţi, pentru că, dacă discutăm despre chimie, fizică, biologie, cu siguranţă trebuie să existe pasiune. Mă bucur mult să văd că într-o lume a inteligenţei artificiale, a inovaţiei în tot ce înseamnă tehnologie, informatică şi alte lucruri, încă ştiinţa, fundamentală, aşa cum e ea, atrage şi prezintă interes pentru tinerele generaţii."

Cristian Florian Dincă, profesor la Universitatea Politehnica din Bucureşti (UPB), a fost reţinut de procurorii anticorupţie după ce a fost prins în timp ce lua mită 6.000 de lei în legătură cu mai multe proiecte finanţate din fonduri nerambursabile derulate în cadrul unităţii de învăţământ superior.

Potrivit unui comunicat al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), procurorii de la Secţia de combatere a corupţiei au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi reţinerea pentru 24 de ore, începând cu ziua de joi, a lui Cristian Florian Dincă, profesor universitar la Universitatea Politehnica din Bucureşti şi director al Departamentului de Producere şi Utilizarea Energiei din cadrul aceleiaşi unităţi de învăţământ, pentru luare de mită, în formă continuată (31 acte materiale).

Procurorii anticorupţie notează în ordonanţă că, în perioada august 2020 – februarie 2023, Cristian-Florian Dincă, în calitatea menţionată, ar fi pretins şi primit de la o persoană (martor în cauză), suma totală de 153.470 lei, în legătură cu îndeplinirea unor acte ce intrau în îndatoririle sale de serviciu, ca responsabil de proiect în cadrul proiectelor finanţate din fonduri nerambursabile „Asociat-474 PED/2020′, „Hybrid Solvent”, „In-No-Plastic”, „Dezvoltarea de solvent”, „Cap soft” derulate în cadrul universităţii, banii respectivi reprezentând aproximativ jumătate din indemnizaţia pe care martorul ar fi primit-o în contextul menţionat, în calitate de angajat în cadrul proiectelor respective.

Joi, potrivit înţelegerii anterioare, inculpatul Cristian Florian Dincă ar fi primit de la martor suma de 6.000 de lei reprezentând tranşa aferentă salariului primit de acesta în luna februarie, ocazie cu care s-a procedat la constatarea infracţiunii flagrante”, arată anchetatorii.

DNA informează că vineri profesorul urmează să fie prezentat Tribunalului Bucureşti cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.

Se anunță taxe uriașe la Universitățile din România începând din octombrie 2023. Cât vor plăti studenții în plus din cauza scumpirii utilităților, respectiv a curentului electric și a gazelor. Mulți părinți nu își vor mai permite să plătească aceste taxe noi.

Potrivit unor surse, taxele la unele facultăți vor fi și cu 1500 de lei mai mari în anul școlar 2023-2024.

Noile taxe se aplică numai pentru cei ce intră în învățământul superior de stat începând de anul acesta.

Astfel, cea mai mare creștere a taxei se înregistrează la Facultatea de Teatru și Film din cadrul UBB Cluj. Acolo,  tariful anual de studii pentru cei admiși la taxă se va mări de la 5.000 lei la 6.500 lei.

Tot la Cluj se înregistrează și o scumpire de 1.400 de lei, respectiv la Facultatea de Drept. Aici, taxa se va mări de la 3.600 la 5.000 lei.

În comparație cu Ardealul, în Moldova lucrurile stau mai bine: Spe exemplu, universitatea Alexandru Ion Cuza va urca taxa cu cel mult 20%.

Și Universitatea Transilvania din Brașov va mări sumele din toamnă doar pentru studenții de la Medicină cu 1.000 lei. Chiar dacă Universitatea din București a anunțat modificări de taxe, încă nu s-a stabilit cuantumul acestora.

Pe de altă parte, tinerii care termină facultățile de medicină aleg tot mai mult specialități care nu implică munca în spital, pe motiv că statul nu le poate asigura un loc de muncă după ce își termină școala. Astfel s-a ajuns la concluzia că într-un cabinet privat se pot câștiga bani mai mulți cu mai puțin stres.

De asemenea, la concursul de rezidențiat se scot anual locuri și posturi. Diferența dintre acestea constă în faptul că, la finalul celor cinci sau șase ani de școală, tânărul medic, dacă și-a făcut rezidentiațul pe un post, va beneficia de un loc de muncă asigurat într-un spital.

O dată pe săptămână, în Ungaria, părinții protestează la trecerile de pietoni, cerând reforme ale sistemului de învățământ. Mișcarea a fost inițiată în luna ianuarie. Oamenii spun că nu sunt destui profesori, că școlile sunt subfinanțate și că programa este depășită. Cu toate acestea, guvernul Orban nu a implementat nicio schimbare.

Retragerea proiectului învățământului superior, făcut public luni, 27 februarie, este cerută într-o scrisoare deschisă a asociației cercetătorilor români ”Ad Astra”, adresată ministrei Educației, Ligia Deca. În scrisoare, cercetătorii atrag atenția asupra mai multor discordanțe între legislația română și cea europeană și asupra mai multor incoerențe în ceea ce privește termenii folosiți din domeniile Cercetare și Cercetare-Dezvoltare, fapt cu ”efecte grave pentru contabilitatea şi statistica cercetării şi pentru aderarea la OCDE”.

”Deşi reprezintă un progres faţă de versiunea anterioară, în proiectul Legii învăţământului superior persistă o serie de probleme grave, inclusiv discordanţe fundamentale şi paralelisme cu legislaţia românească şi europeană a cercetării”, deschid cercetătorii în textul scrisorii, intitulată ”Proiectul de lege a învățământului superior nu este gata”.

Doar șase domenii de licență, dintr-un total de circa 80 câte există în România, atrag un sfert dintre totalul studenților pe care îi pot primi, în anul I, universitățile din România, reiese din cel mai recent Raport privind starea învățământului superior din România, publicat de Ministerul Educației la sfârșitul lunii februarie. Datele, aferente anului universitar 2021-2022, arată că domenii precum Dreptul, o serie de studii economice, Limba și Literatura, precum și Sănătatea (Medicina), luate individual, atrag mult mai mulți studenți decât Informatica/Tehnologia Informației, diverse domenii ale Ingineriei, luate de asemenea individual, sau diversele științe.

După domenii extinse, studiile de Afaceri, administrație și drept, cele tehnologice și cele de Sănătate domină în fața celorlalte, fără schimbări majore comparativ cu anii precedenți.

Iar dintre acestea, doar primele șase domenii de licență au putut primi, în anul I, mai mult de 6000 de studenți, atât la stat cât și la privat. Numărul total de locuri aferente acestor prime șase domenii a fost de 52.606, însemnând aproximativ un sfert din capacitatea maximă de școlarizare în anul I, în acel an universitar.

Pe primul loc s-a aflat, detașat, Dreptul – domeniu de studiu pentru care România lipsește sistematic din clasamentele internaționale ale universităților, după domenii de studiu. În acest caz, numărul de locuri alocat domeniului a fost practic dublat de oferta foarte mare a universităților particulare: dintr-un total de 12.770 de locuri, doar 6.765 au fost la stat.

Pe locurile următoare, domeniile de studiu cu cel mai mare număr de locuri alocate au fost:

• Administrarea afacerilor (9.590)
• Limbă și literatură (9065)
• Contabilitate (7500)
• Management (6955)
• Sănătate/Medicină (6826)

Dintre acestea, cele de profil economic au avut și un număr semnificativ (peste 2000) de locuri alocate de universitățile particulare, care, pe lângă aceste domenii de top, mai oferă un număr mare de locuri în domenii bine clasate precum Finanțe, Psihologie, Marketing, Științele administrative, Informatică.

Zeci de mii de euro pentru un an de studii în străinătate. Atât pot scoate din buzunar părinţii români pentru a-şi trimite copiii să studieze peste hotare. Nu mai puţin de 65 de universităţi de renume au venit la Bucureşti pentru a prezenta cele mai bune oferte educaţionale. Iar vârsta la care copiii pleacă e tot mai mică, mulţi încă din primu an de liceu.

David, elev: "Eu am fost recent în Danemarca la facultatea de Bussines din Copenhaga şi am venit aici să explorez mai multe opţiuni. Eu m-am decis să merg acolo pentru că mi-a plăcut foarte mult. Nu o să fiu mereu alături de familie, e foarte important să tin aproape, dar asta o să contribuie la dezvoltarea caracterului meu."

Natalia, mama lui David: "Ne gândim că pentru băiatul nostru este oportun şi interesant să înveţe într-o altă societate. Să facă cunoştinţă cu o altă perspectivă. Educaţia este diferită, din păcate, faţă de educaţia care se face în România."

Iar vârsta de la tinerii pleacă de acasă pentru studii în străinătate a tot scăzut. Mulţi fac şi liceul în străinătate.

Alexandra, elevă: "În România nu prea sunt neaparat modalităţi multe. Nivelul de educaţie la noi în ţară este destul de scăzut şi m-am gândit că cea mai bună oportunitate ar fi să merg în altă ţară să învăţ." 

Părinţii s-au gândit deja şi la un buget pe care vor să-l aloca anual pentru studiile copiilor.

Mihaela, mama Alexandrei: "Ne-am gândit la profil uman, nu neaparat la o ţară anume. În funcţie şi de bugetul personal. Ce buget aveţi pentru liceu în străinătate? Cam 20.000 de euro pe an." 

Cei mai mulţi tineri români aleg Marea Britanie pentru studii, în ciuda BREXITULUI si a taxelor crescute. Costul porneşte de la 9.000 de lire şi poate ajunge la 16.000 de lire pe an, în funcţie de programe. Cel mai scump este însă în Elveţia - 50.000 de euro pe an.

Alexandra Bădescu, organizator: "Cele mai căutate ţări rămân în continuare Marea Britanie şi Olanda. Marea Britanie pentru calitatea studiilor şi Olanda pentru diversitatea cursurilor în limba engleză, dar şi pentru taxele reduse de studiu. În Olanda, taxele pentru un an de studiu sunt de aproximativ 2.000 de euro, iar în primul an studenţii beneficiază de o reducere de 50%."

Mulţi pleacă în Germania pentru a studia medicina. Taxele de școlarizare variază la stat între 200 și 3.000 de euro pe an, iar la privat între 7.000 de euro și  15.000 de euro pe an. Oferte au venit şi de la una dintre cele mai prestigioase universităţi din Franţa, Le Cordon Bleu.

Florian Le Minoux, Univ. Le Cordon Bleu: "Suntem de la Le Cordon Bleu Paris, a fost înfiinţată în 1895 şi predăm tehnicile culinare franceze pentru patiserie, haute cuisine şi brutărie. Oferim aceste programe pentru studenţii români. În prezent avem cinci studenţi din România şi avem succes din partea studenţilor români. După cum ştiţi, suntem cea mai bună şcoală culinară din lume, suntem puţin scumpi. Dar e vorba despre experienţă. Spre exemplu, dacă vreţi să obţineţi o diplomă culinară, să spunem cu un internship, timp de 16 luni, este în jur de 35.000 de euro." 

Ministerul Educaţiei a lansat, pe site, o secţiune dedicată situaţiilor de urgenţă, care conţine materiale informative pentru preşcolari, elevi şi personalul din unităţile de învăţământ.

Potrivit unei informări a Ministerului Educaţiei, secţiunea cuprinde: resurse privind pregătirea în domeniul situaţiilor de urgenţă; Platforma Naţională de Pregătire pentru Situaţii de Urgenţă; Platforma nutremurlacutremur – campanie derulată de MAI (prin DSU şi IGSU); Reţeaua seismică educaţională din România ROEDUSEIS, realizată în parteneriat cu Institutul de Cercetare pentru Fizica Pământului; Platforma oficială a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti-Ilfov; Platforma saptamanaverde.edu.ro, dar şi Infrastructură şcolară – situaţia clădirilor încadrate/neîncadrate într-o clasă de risc seismic.

Începând din data de 24 februarie, în secţiunea „Infrastructură şcolară – situaţia clădirilor încadrate/neîncadrate într-o clasă de risc seismic” este disponibilă situaţia infrastructurii clădirilor aparţinând instituţiilor şi unităţilor de învăţământ preuniversitar din România, aşa cum reiese din actualizările operate la nivelul unităţilor de învăţământ în Sistemul Informatic Integrat al Învăţământului din România (SIIIR).

Lista cuprinzând încadrarea/neîncadrarea clădirilor într-o clasă de risc seismic este publicată în fiecare zi de vineri, cu datele actualizate în cursul săptămânii.

Asociația Studenților din Facultatea de Limbi și Literaturi Străine din cadrul Universității București organizează în acest an a noua ediție a evenimentului Career Fest, ce va avea loc în perioada 20-22 martie, în Holul de Marmură al Facultății de Litere, strada Edgar Quinet, Nr. 5-7.

Proiectul a luat naștere cu scopul de a ajuta studenții să-și facă o idee despre viitorul lor, având la bază informații necesare prezentate concis de către reprezentanții companiilor. De asemenea, li se oferă posibilitatea de a primi răspunsuri la întrebări și de a avea la dispoziție un număr mare de opțiuni din care ulterior pot alege.

Cele trei crize care se suprapun, la care se adaugă transformările din industriile mondiale, creează și uriașe oportunități: suntem în cel mai fierbinte punct al schimbării modelului economic european, iar țările din Europa Centrală și de Est au șansa de-a deveni jucători activi. Rareori trece un astfel de tren prin gara noastră.

Are România, într-un astfel de moment, un plan de țară – cu câteva puncte de abordare a acestor oportunități scrise apăsat? Cum facem să intrăm în joc și să ținem pasul pentru următoarele 2 decenii? Cum ieșim din modelul economic rudimentar și intrăm în noua ecuație a economiei europene – în mod proactiv, vizionar și repede?

Experți din economie, sociologie, politică externă și de securitate, la care se adaugă manageri de top din economia reală abordează frontal problema unei strategii realiste și a unui plan de țară simplu, dar de impact asupra economiei și societății: în timp ce analizăm și vorbim, să începem să construim.