Revista presei – 6 mai 2021

Rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, a atras atenția într-o postare pe Facebook că „România are acum o șansă mare de creștere și dezvoltare, pe care o va rata fără potențarea universităților, epicentrele ecosistemelor urbane mari”. El a adăugat, referitor la tăierile din finanțare prin PNRR a universităților, că „fără un buget semnificativ pentru învățământul superior, efectul va fi de la sine înțeles: vom pregăti mai bine și mai competitiv tinerii absolvenți de liceu de aici pentru ca să se înscrie la universități din alte țări UE, mai „pregătite” – a se citi mai bine susținute financiar – pentru a-i include și pe studenții din România în programe inovatoare și puternic finanțate european. Tinerii din România vor susține piața muncii din vest.”

Amintim că Educația pierde peste 400 de milioane de euro din bugetul inițial al Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) de 4,1 miliarde euro. “Bugetul România Educată pe care îl negociem acum cu Comisia Europeană este de 3,7 miliarde euro, buget ce include 314 milioane euro pentru dotarea a 10.000 de laboratoare școlare, cel mai mare program de reducere a abandonului școlar (530 milioane euro), renovarea campusurilor universitare (300 milioane euro), campusuri și reforma învățământului dual (402 milioane euro)”, anunță într-o poziție comună ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, și ministrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea. Înainte de negocierea al cărei rezultat a fost prezentat de cei doi oficiali, Edupedu.ro a scris pe surse informația că s-ar intenționa tăierea a un miliard de euro din aceste fonduri. În final pierderea este de 10 % din această sumă.

Era momentul ca prin PNRR să reparăm educația! Chiar să o modernizăm major! Asta pentru că educația generează specialiștii care duc, mai bine sau mai rău, în funcție de cât sunt de bine pregătiți, celelalte sisteme majore ale societății (ex. sănătatea, economia). Nu poți avea o societate competitivă fără o educație competitivă! Iar pentru cei care nu pricep, acesta nu este un slogan de negociere, ci o concluzie validată științific!

Așadar, logic vorbind, întâi trebuiau puși deoparte banii pentru a reforma structural educația, iar restul distribuit apoi în celelalte zone. În acest fel, în timp, România se dezvolta sănătos, educația fiind un motor care stimula mereu dezvoltarea tuturor segmentelor din societate. Asta însemna o adevărată reformă structurală a țării, care apoi se multiplica în sistem. Altfel, investim adesea în „găuri negre” și/sau în sisteme puternic inerțiale, alimentate și întărite de o educație nereformată. Când Comisia Europeană vorbește corect despre „verde”, „inovație”, „smart” etc. are în spate deja un stoc avansat de cunoaștere (care se dezvoltă continuu) și resursă umană înalt specializată; dacă nu avem asta, toate aceste constructe devin forme fără fond!

Educația pierde peste 400 de milioane de euro din bugetul inițial al PNRR de 4,1 miliarde euro. “Bugetul România Educată pe care îl negociem acum cu Comisia Europeană este de 3,7 miliarde euro, buget ce include 314 milioane euro pentru dotarea a 10.000 de laboratoare școlare, cel mai mare program de reducere a abandonului școlar (530 milioane euro), renovarea campusurilor universitare (300 milioane euro), campusuri și reforma învățământului dual (402 milioane euro)”, anunță într-o poziție comună miniștrii Educației, Sorin Cîmpeanu, și Fondurilor Europene, Cristian Ghinea.

Înainte de negocierea al cărei rezultat a fost prezentat de cei doi oficiali, Edupedu.ro a scris pe surse informația că s-ar intenționa tăierea a un miliard de euro din aceste fonduri. În final, pierderea este de 10 % din această sumă.

„Bugetul “România Educată” pe care îl negociem acum cu Comisia Europeană este de 3,7 miliarde euro, buget ce păstrează alocarea inițială in valoare de 314 milioane euro pentru dotarea a 10.000 de laboratoare școlare, susține cel mai mare program de reducere a abandonului școlar – 530 milioane euro, aloca învățământului superior mai mult de 600 milioane de euro (peste 16% din buget educație PNRR pentru susținerea digitalizării învățământului superior, susținerea calificărilor emergente și renovarea/“înverzirea” campusurilor universitare), precum și reforma învățământului dual prin alocarea a peste 400 milioane euro.”

„Universitățile tehnice se adresează doar bărbaților”, o concepție des întâlnită, dar neadevărată. Raportul genurilor începe să se echilibreze, iar acest lucru se observă și în cazul Universității Politehnica Timișoara. Numărul studentelor este în creștere, mai ales în zona IT. În rândul specializărilor din acest domeniu, din totalul absolvenților de licență, 40% sunt de sex feminin, iar la programele de masterat, procentul ajunge la 45%.

Patru din zece persoane care finalizează studiile în IT la Universitatea Politehnica Timișoara (UPT) sunt de sex feminin, în comparație cu trei din zece cum era în trecut.

„În rândul specializărilor apropiate domeniului IT, de la Universitatea Politehnica Timișoara, din totalul absolvenților de licență, 40% sunt de sex feminin, iar la programele de masterat, procentul fetelor ajunge la 45%”, spun cei de la UPT.

Ele preferă to ce ține de dezvoltarea de software. Vorbim astfel de manager de proiect, inginer software, programator, testor QA. Procentul femeilor care lucrează în IT s-a îmbunătățit în toată lumea, însă în România creșterea este mai mare, față de zona occidentală.

„Ele preferă în general tot ce înseamnă dezvoltare de software. Putem vorbi de manager de proiect, inginer software, programator, testor QA. Au idei bune, sunt creative și au pătruns destul de bine într-o lume care era considerată a bărbaților. Peste tot procentele s-au îmbunătățit, dar este evident că în România, față de zona occidentală, creșterea este mult mai mare. Companiile din occident își îmbunătățesc acești coeficienți prin achiziția de companii în România, lucru ce constituie unul dintre avantajele pieței de aici, dincolo de cele legate de costuri”, susține Florin Drăgan, rectorul Universității Politehnica Timișoara.

Rectorul Universității „Babeș-Bolyai”, psihologul Daniel David, susține că la UBB nu se pune problema de o diferență între studenții vaccinați și cei fără vaccin administrat.

„Așa cum știu eu Ministerul, nu se va trece peste autonomia universității. Fiecare universitate va implementa unele măsuri în funcție de propria cultură organizațională. La universitatea pe care eu o reprezint cu siguranță nu avem în plan să facem o diferență între cei care se vaccinează și cei care nu se vaccinează. Însă, ne-am asumat explicit o misiune de a modela compartimentul pro vaccinare și încercăm să educăm, să influență în bine, să convingem oamenii pentru vaccinare”, spune rectorul UBB, Daniel David, la Servus, Cluj!

Consiliul Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS) a anunţat, miercuri, că a revizuit şi îmbunătăţit Ghidul pentru desfăşurarea procesului de evaluare externă periodică a domeniilor de studii universitare de doctorat şi Ghidul pentru desfăşurarea procesului de evaluare externă periodică a instituţiei organizatoare de studii universitare de doctorat, potrivit Agerpres.

Cele două ghiduri sunt disponibile la adresa: https://www.aracis.ro/ghid-raport-de-autoevaluare.

"Urmare a publicării în Monitorul Oficial al României a Ordinului ministrului educaţiei nr. 3651/12 aprilie 2021 privind aprobarea Metodologiei de evaluare a studiilor universitare de doctorat şi a sistemelor de criterii, standarde şi indicatori de performanţă utilizaţi în evaluare, Consiliul ARACIS a revizuit şi îmbunătăţit Ghidul pentru desfăşurarea procesului de evaluare externă periodică a domeniilor de studii universitare de doctorat şi Ghidul pentru desfăşurarea procesului de evaluare externă periodică a instituţiei organizatoare de studii universitare de doctorat", se precizează într-un comunicat de presă al ARACIS transmis AGERPRES.

Potrivit comunicatului, consiliul a analizat şi a validat rezultatele evaluărilor externe pentru 62 de programe de studii universitare, dintre care 52 de licenţă, şase de masterat şi patru Departamente pentru pregătirea personalului didactic pentru 15 domenii de studii universitare de masterat, precum şi pentru trei evaluări instituţionale.

Taxonomia păcatelor Guvernului României în materie de elaborare de Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă să o facă cine crede că mai are timp. Cu peste 40% dintre elevii de 15 ani fiind analfabeţi funcţional şi la coada clasamentului Uniunii Europene în materie de consum cultural şi participarea adulţilor la procesele de învăţare, nu cred că cea mai mare problemă pe care o avem este cum să accesăm fondurile europene, ci cum facem ca ele să nu (mai) ajungă în mâna băieţilor şi fetelor deştepte care vor să facă orice altceva – inclusiv să se lanseze politic, în afară de a îi ajuta pe acei elevi cu adevărat dezavantajaţi.

Sper ca între două pauze publicitare, ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, să dea dovadă de curaj şi asumare şi să publice toate proiectele POSDRU şi POCU desfăşurate în ultimii ani, cu impact (măcar pe hârtie) asupra sistemului de învăţământ, listele beneficiarilor şi livrabilele. În caz contrar, vom putea spune cu mâna pe inimă că nu contează că am pierdut 400 de milioane de euro din componenta educaţională a PNRR. Ce înseamnă, în fond, 400 de milioane de euro? 40 de proiecte de-ale lui Cumpănaşu în parteneriat cu Ministerul Educaţiei, atât înseamnă 400 de milioane de euro. Guvernanţii trebuie să înţeleagă că nu mai avem timp să ne certăm pe ciubucuri, nu mai avem timp de meciuri şi contre în comentarii pe Facebook şi nici de idoli care să ne promită marea cu sarea. România nu se va relansa economic înainte de a se relansa moral. O condiţie sine qua non a tranziţiei către o societate verde şi digitală este să înţelegem că aceasta nu trece prin stomacul căruia îi e foame de bani europeni, ci prin creier. Nu putem avea o tranziţie verde şi digitală dacă nu avem o reîntoarcere la raţiune, iar asta ar trebui să priceapă cei care au astăzi pâinea şi cuţitul în materie de politici publice în educaţie şi nu numai.

Să combată inteligent discursul „Vrem mai puţină şcoală!”, „Matematica e prea grea!”, să demonteze falsul tratat de eudaimonism prin care se promovează „starea de bine” ca politică de stat în şcoli şi universităţi – Termenii contractului social în materie de educaţie pentru alegerile din 2024 se schiţează încă de acum. Dacă acest discurs al Şcolii Resentimentului şi al Puţinului nu este combătut, va afecta parcursul şcolii româneşti pentru următoarea decadă. Dacă vom mai continua să dăm curs ideilor promovate de cine-ştie-cine (de exemplu cântăreaţa repatriată din Finlanda, Narcisa Suciu, care deplânge starea manualului de matematică, deşi e cântăreaţă, nu expert în curriculum), ne va fi imposibil să ţinem capul la suprafaţă între marile economii ale lumii. Dacă cu adevărat elevii români ar fi genii la matematică, înseamnă că cei de la TIMSS (testare internaţională standardizată în domeniul ştiinţelor), care ne-au pus la coada clasamentului din Europa în privinţa alfabetizării ştiinţifice şi numerice a elevilor, sunt nişte limitaţi, într-o completă eroare! Sau ne discriminează că le e ciudă de deştepţi ce suntem. Îmi rezerv dreptul de a îi crede pe cei de la TIMSS şi OECD şi nu pe Narcisa Suciu, nu pe Selly, nu pe alţi experţi educaţionali de canapea, care au o singură agendă: orice altceva, în afară de şcoală.

Deși sub media națională, Timișul a înregistrat în acest an cea mai mare rată de promovare la simularea evaluării naționale din ultimii șase ani, aproape 60%. Marin Popescu, inspectorul școlar general al județului, spune că pregătește o restructurare pentru clasele de liceu.

59,90% este media de promovare la simularea evaluării naționale în Timiș în 2021, cea mai mare din ultimii șase ani. Au fost trei note de 10 la limba română și 23 de note de 10 la matematică.

„Media de promovare la simularea probelor scrise la evaluarea națională este 59,90%. Au fost trei note de zece 23 de 10 la matematică. Față de anii trecuți, în ultimii șase ani, exclus 2020 pentru că nu a avut loc, în 2015 a fost 45,95%, în 2016 41,55%, 2017 – 49,5%, 2018- 45,38% și în 2019 – 52,32%. Este cel mai mare procent de promovabilitate din ultimii șase ani. Mă bucură dacă avem procent mare la examenele naționale. (…)

Ne-am bucurat că am reușit să organizăm pentru toți elevii de a 8-a simularea, chiar dacă au existat decalări”, a declarat Marin Popescu.

Inspectorul școlar general vorbește despre analizarea situației în școlile și liceele din rural și urban. Unde sunt rezultate mai slabe și medii de admitere sub 5, Popescu se gândește să reconfigureze planul de școlarizare.

„Vom face analize pentru inechitatea dintre rural-urban și la acele unități care sunt sub ceea ce ne-am propus noi ca Inspectorat. Acolo unde rezultatele sunt slabe și elevii intră la profil teoretic cu medii sub 5, nu este justificată specializarea, iar cea mai relevant e să reconfigurăm planul de școlarizare, să transformăm specializări sau clase din teoretic în tehnologic”, a mai completat inspectorul școlar general al Timișului.

De Ziua Mondiala a Libertatii Presei (3 mai), Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicarii (Universitatea din Bucuresti), Agentia Nationala de Presa AGERPRES si Sindicatul Roman al Jurnalistilor MediaSind au relansat oficial Proiectul ReStart - pentru un jurnalism de calitate, prin incheiera unui Acord de parteneriat.

Adresat studentilor care doresc sa se implice in promovarea unui jurnalism de calitate, documentul de relansare a fost semnat de catre directorul general al ANP AGERPRES, Claudia Victoria Nicolae, decanul Facultatii de Jurnalism si Stiintele Comunicarii, Antonio Momoc, si de Presedintele Sindicatului Roman al Jurnalistilor MediaSind, Cristinel Godinac.

Proiectul ReStart pentru un jurnalism de calitate a fost lansat in data 3 mai 2016, de catre SRJ MediaSind, cu ocazia Zilei Mondiale a Libertatii Presei, fiind inspirat de conceptul The Ethical Journalism Initiative promovat de Federatia Internationala a Jurnalistilor. In acest timp, studentii au fost familiarizati de catre profesionisti ai AGERPRES si MediaSind cu principiile profesiei de jurnalism si cu normele Codului Deontologic al Jurnalistului. Avand un real succes, proiectul a fost implementat in mai multe universitati, precum: Universitatea Danubius Galati (unde s-a lansat proiectul pilot),  Universitatea "Ovidius" din Constanta, Universitatea din Craiova, Universitatea "Aurel Vlaicu" din Arad, Universitatea Libera Internationala din Moldova - ULIM, Universitatea de Studii Europene din Moldova.

ReStart urmareste ca studentii sa intre in contact nemijlocit cu exigentele meseriei de jurnalist, prin participarea efectiva la activitati redactionale, prin redactarea de stiri sau realizarea de fotografii ori materiale video, fiind indrumati de profesionisti de la AGERPRES si MediaSind.

Dintre cele 1216 regiuni NUTS de nivel 3 din ţările UE şi AELS, se estimează că aproximativ două treimi (802 regiuni) vor avea o populaţie mai mică în 2050 decât în ​​2019, în timp ce aproximativ o treime (414 regiuni) vor avea o populaţie mai mare, arată Eurostat.

Aceste informaţii provin din cele mai recente estimări privind evoluţia populaţiei privind modelele demografice regionale în 31 de ţări (cele 27 de state membre ale UE şi cele patru ţări AELS).

În Letonia şi Lituania, toate cele 16 regiuni de nivel 3 NUTS vor avea o populaţie, în 2050, mai mică decât în ​​2019, majoritatea cu cel puţin 20%. Bulgaria, Estonia, România, Slovenia şi Slovacia au o singură regiune cu o creştere a populaţiei preconizată până în 2050. Alte ţări cu o mare majoritate a regiunilor cu o scădere estimată a populaţiei sunt Cehia, Grecia, Croaţia, Ungaria, Polonia, Portugalia şi Finlanda .

Se estimează că aproape 9 regiuni din 10 vor avea o vârstă medie mai mare în 2050 decât în ​​2019.

Estimările spun că vârsta medie din aceste 31 de ţări va creşte cu 4 ani, de la 45,1 ani în 2019 la 49,1 ani în 2050. Doar în 131 din cele 1216 regiuni (11% din total) nu se preconizează că vârsta medie va creşte.

Se estimează că populaţiile care îmbătrânesc cel mai rapid vor fi în regiuni situate în principal în estul Europei (ţările baltice, Polonia, Slovacia, România şi Bulgaria) şi sudul Europei (Italia, Spania şi Portugalia). Pentru cele 160 de regiuni (13%) cu cea mai rapidă îmbătrânire, se preconizează o creştere a vârstei medii cu cel puţin 8 ani între 2019 şi 2050.

Populaţii mai tinere sunt preconizate pentru doar 10% din regiuni (119), 8 din 10 dintre acestea fiind în Germania, unde vârsta medie ar scădea cu cel mult 4 ani.

În domeniul salarizării și al relațiilor de muncă în anul 2021 au existat mai multe noutăți legislative, unele aducând simplificări importante și pași în direcția digitalizării, cum ar fi prevederile privind utilizarea semnăturii electronice pentru contractele de muncă, alte renunțând la măsuri cu care antreprenorii au rezonat puternic - acordarea unor sume privind educația timpurie, iar altele introducând idei cel puțin ciudate și greu de implementat, de exemplu proiectul privind participarea salariaților la profit.

Toate aceste inițiative le sintetizam mai jos:

1. În ședința de Guvern din 28.04.2021 s-a aprobat o ordonanță de urgență care reglementează o simplificare în documentația pe care microîntrepriderile cu până la 9 salariați trebuie să o pregătească în relația cu angajații.

Astfel, la angajare, fișa postului va putea fi comunicată verbal, fără a mai fi necesară forma scrisă. Doar la solicitarea scrisă a angajatului, angajatorul va avea obligația de a întocmi aceasta fișă și în forma scrisă.

Pe de altă parte, angajatorului cu până la 9 salariați i se dă posibilitatea să țină evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare angajat, în condițiile stabilite cu aceștia prin acord scris.

Cea de-a treia simplificare se referă la eliminarea obligației de întocmire a Regulamentului intern de către aceste microîntreprinderi.