Revista presei – 6 iulie 2022

Î: Aţi ţinut recent la Filiala din Timişoara a Academiei Române o conferinţă pe tema „Moneda electronică (digitală) şi politica monetară: evoluţie sau revoluţie?”, în care aţi prezentat schimbările pe care monedele electronice şi alte tehnologii informatice le produc în elaborarea şi aplicarea politicii monetare.

În ce cadru a avut loc acest eveniment?

R: Conferinţa s-a înscris în seria activităţilor de extensie academică şi universitară, organizate de Filiala din Timişoara a Academiei Române în cadrul proiectului interdisciplinar „Teme academice contemporane”. Acest proiect îşi propune să prezinte în faţa publicului academic, universitar, studenţilor, profesorilor, cercetătorilor etc., diverse aspecte ale preocupărilor ştiinţifice contemporane sau istorice. Expunerea mea a prezentat avantajele şi riscurile acestei noi forme de monedă, care este moneda electronică (digitală). Ea a fost urmărită, se pare, cu interes, deoarece a suscitat numeroase şi interesante intervenţii în dezbatere din partea participanţilor.

Î: Printre alte idei pe care le-aţi exprimat cu această ocazie a fost şi aceea că proliferarea monedelor electronice determină restrângerea utilizării numerarului şi chiar şi posibilitatea dispariţiei bancnotelor şi monezilor în viitorul mai mult sau mai puţin îndepărtat. Va dispare oare moneda efectivă?

R: Dată fiind comoditatea plăţilor electronice, atât pentru consumatori, cât şi pentru întreprinderi, acest nou tip de plăţi constituie un concurent serios pentru plăţile efectuate cu bancnote şi monezi emise de banca centrală. Este de aşteptat ca această concurenţă să se accentueze, ca urmare a apariţiei aşa-numitelor „sisteme în buclă deschisă” (open-loop systems), care permit reutilizarea directă a unităţilor monetare electronice încasate cu cardul fără a fi necesară realimentarea din partea emitentului. Cu toate acestea, unii autori consideră că cererea de bancnote şi de monezi are un caracter peren. Astfel, simplitatea (avantajul concurenţial al primului venit, first mover advantage), cerinţa anonimatului (mai ales pentru tranzacţiile ilegale), sau, mai simplu, protecţia vieţii private a consumatorilor etc., sunt factori care fac ca cererea de numerar să nu scadă sub un anumit nivel. Ca urmare, deocamdată, se poate presupune că, chiar şi în economiile moderne, care sunt puternic digitalizate, există un prag al cererii de numerar ce nu poate fi comprimat.

Î: Este posibil să ajungem într-o zi să folosim criptomonede ca Bitcoin pentru a ne cumpăra, de exemplu, o cafea sau a ne plăti chiria?

R: Bitcoin şi celelalte criptomonede nu funcţionează prea bine în tranzacţiile curente de genul celor menţionate de dvs., din cauza valorii lor instabile. Este ca şi cum cineva vinde astăzi pe un bitcoin, să spunem, o masă, iar mâine nu poate cumpăra cu acest bitcoin decât o cafea. În plus, criptomonedele se transferă de la un deţinător la altul destul de lent şi de greu. De aceea, cele cca. 17.000 de criptomonede (Bitcoin, Ethereum, XRP etc.), sunt, de fapt, criptoactive financiare speculative, nu monede, în adevăratul înţeles al cuvântului. Iar recentele evoluţii de pe piaţa lor confirmă această afirmaţie.

Î: Există vreo soluţie la problema volatilităţii criptomonedelor?

R: Există o categorie de criptomonede numite „monede criptate stabile” (stablecoins), a căror valoare nominală este exprimată în monede legale – dolarul sau euro –, ori în mărfuri. Valoarea reală a acestor monede criptate stabile este mai puţin volatilă decât aceea a altor criptomonede, cum ar fi, de exemplu, bitcoin, însă nici primele nu sunt aşa de stabile cum par. În prezent, se folosesc aproximativ 200 de asemenea monede criptate stabile (Tether, TrueUSD, Gemini Dollar etc.), mai ales pentru investiţii offshore în criptomonede.

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului ”Regele Mihai I al României” din Timișoara, Aeroportul Internațional Timișoara „Traian Vuia”  și  Ovidiu Lipan Țăndărică promovează educația în domeniul științelor vieții!

Ovidiu Lipan Țăndărică revine la Timișoara, pentru a susține cultura, arta și sportul!

Timișoara va avea parte săptămâna aceasta de un oaspete de seamă! Marele artist român, Ovidiu Lipan Țăndărică revine la Timișoara pentru a susține cultura, arta și sportul, acesta fiind dintotdeauna alături de tineri, promovând mereu prin acțiunile sale educația, sub toate formele ei.

Științele vieții și importanța lor în educația tinerilor, precum și implicarea constantă a principalilor actori din  mediul cultural și sportiv în susținerea unei educații de calitate, costituie tematica de discuție abordată  de către dl. Rector  al Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului ”Regele Mihai I al României” din Timișoara, Prof. Univ. Dr. Cosmin Alin Popescu și Ovidiu Lipan Țăndărică, într-un eveniment organizat în parteneriat cu  Aeroportul Internațional Timișoara ”Traian Vuia”.

Ovidiu Lipan Țăndărică va sosi în dimineața zilei de 7 iulie la Aeroportul Internațional Timișoara ”Traian Vuia”, unde va fi întâmpinat de studenți ai tuturor facultăților Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului ”Regele Mihai I al României” din Timișoara, precum și de către sportivii echipei de rugby SCM USAMVB Timișoara. Echipa de rugby SCM – USAMVB Timișoara, un simbol al orașului Timișoara și al USAMVB ”Regele Mihai I al României” din Timișoara, a obținut victorii importante sub conducerea managerului său dl. Dan Borzaș, prin seriozitate, tenacitate dar și cu antrenamente grele și constante, câștigând anul acesta Cupa României!

Științele vieții și importanța lor în educația tinerilor, precum și implicarea constantă a principalilor actori din mediul cultural și sportiv în susținerea unei educații de calitate, costituie una dintre strategiile de dezvoltare ale Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului ”Regele Mihai I al României” din Timișoara.

Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila” din București cumpără o clădire de birouri de la MAD Planning & Projects și o transformă în unitate de învățământ. Clădirea de birouri, cu cinci etaje, a fost construită în anul 2004 și va găzdui Centrul de Simulare Medicală al Universității de Medicină.

Clădirea de birouri, cu cinci etaje, a fost construită în anul 2004 și va găzdui Centrul de Simulare Medicală al Universității de Medicină.

Mad Projects este o companie specializată în  reconversie imobiliară de reabilitare,  proiectare și design, înființată de antreprenorul Mihail Sebastian Arghiropol.

Peste 13 milioane de euro este valoarea unui proiect de digitalizare la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj. Napoca (UBB), despre care aceasta spune, într-un comunicat de presă, că este cel mai mare astfel de proiect finanțat prin PNRR. Inițiativa presupune dezvoltarea a 15 laboratoare pentru programele educaționale din cele șase școli academice ale UBB.

Aceste laboratoare “se vor integra în/cu Centrele de tip hub integrativ dedicate deja Școlilor academice/de știință din UBB printr-un alt proiect de peste 1 milion de euro aflat în derulare”, precizează instituția.

Proiectul nou, numit “Digitalizare UBB: Dotarea cu infrastructură digitală în scop didactic și de cercetare” (DIGIHUBB) are o valoare de 64.349.589 lei. Universitatea mai scrie că trei “centre transversale” vor susține cele 15 laboratoare și vor moderniza și digitaliza unitățile existente în UBB active în domenii precum realități virtuale/augmentate, tehnologii inovative, precum și incubatorul de afaceri al Universității.

Un proiect pentru digitalizarea instituției a fost anunțat, vineri, și de Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iași.

Proiectul “Cadru pentru dezvoltarea durabilă a componentei digitale a universității – eUAIC”,, în valoare de peste 8 milioane de euro și finanțat prin PNRR, urmărește “asigurarea resurselor ITC în ritmul avansului tehnologic și al disponibilității pe piață a noilor tehnologii (…)”. UAIC precizează că proiectul se va derula pe parcursul a 39 de luni.

Universitatea de Științe Agronomice şi Medicină Veterinară (USAMV) își deschide porțile în perioada 4 – 22 iulie 2022 pentru admiterea la studii de licență și 1 – 18 iulie 2022 pentru programele de master, invitând tinerii să aleagă "o experiență de student #extraordinară".

Admitere UAB – Universitatea ”1 Decembrie 1918” din Alba Iulia 2022: de miercuri, 6 iulie, încep înscrierile la facultățile universității. Acestea se fac online, pe platforma dedicată admiterii la UAB. Rezultatele inițiale vor fi comunicate în 21 iulie.

În acest an, la admitere studii universitare cu licență în cadrul UAB sunt disponibile 1938 de locuri, din care 710 locuri la buget.

Cei care doresc să-și continue studiile la instituția de învățământ din municipiu vor putea depune dosarele de înscriere până în 19 iulie, în sesiunea de vară.

Două dintre facultățile UAB își vor schimba denumirea de anul universitar viitor. Este vorba despre Facultatea de Istorie și Filologie care devine Facultatea de Istorie, Litere și Științe ale Educației și include specializarea Științe ale educației – Pedagogia învățământului primar și preșcolar (inițial aflată la Facultatea de Drept și Științe Sociale), iar Facultatea de Ştiinţe Exacte și Inginereşti devine Facultatea de Informatică și Inginerie.

Din punct de vedere al cuantumului taxei pe an ce o au de plătit candidații care intră pe locurile cu taxă, cele mai mari valori sunt la specializările de la Facultatea de Teologie și specializarea Informatică în limba engleză – 3000 lei pe an. Urmează Administrarea afacerilor în limba engleză – 2.800 lei pe ani și Educație fizică, respectiv Kinetoterapie – 2.700 lei pe an.

Experiențele de stres în context de examinare sunt modelate de sănătatea mintală a studenților, arată un studiu coordonat de cercetători de la Universitatea din București. Coordonatoarea studiului, conf. univ. dr. Ioana Podină, cercetător în psihologie cognitivă, psiholog și psihoterapeut a declarat pentru Edupedu.ro că rezultatele studiului publicat în prestigioasa publicație „International Journal of Stress Management” sunt relevante pentru studenți.

„Se naște greu”, a declarat președintele Klaus Iohannis despre reforma „România educată” și despre noua legislație anunțată de mai bine de un an, care întârzie să apară în spațiul public.

Klaus Iohannis: România educată este un proiect în pregătire. Datele pe care le-ați prezentat arată încă o dată de ce este nevoie de o reformă în sistemul educațional romanesc. La această reformă se lucrează. Eu mi-aș fi dorit să ajungem mai repede în faza în care să implementăm ceea ce am numit România educată, dar aceste rezultate nu sunt rezultatele programului România educată, fiindcă el acum este în faza în care, abia acum este în faza în care se lucrează pe pachetul de legi. Iar rezultatele acestui proiect se vor putea vedea după ce trece un ciclu cu legile ok.

Întrebare: Când se va întâmpla acest lucru? În timpul mandatului dumneavoastră?

Klaus Iohannis: Se naște greu, așa este, dar eu sunt destul de convins că vom avea noua legislație în acest an, ea va putea fi implementată cel mai devreme începând cu următorul an școlar, iar un ciclu de școlarizare știm cu toții cat durează și după atâta timp vom putea să ne dăm seama dacă a fost bine sau mai necesită echilibrări.