Revista presei – 6 iulie 2021

Tudor Frățilă de la Liceul C.D. Loga din Timișoara și Amalia Bodac de la Liceul „Iulia Hașdeu” din Lugoj sunt elevii din Timiș care au obținut media 10 la examenul de Bacalaureat din acest an. Cei doi vor rămâne la studii în Timișoara.

Tudor Frățilă și Amalia Bodac au terminat științe sociale și filologie. Tudor este absolvent al Liceului „C.D.Loga” din Timișoara și va merge la Facultatea de Drept, unde a fost deja admis. Spune că s-a adaptat cu greu noii realități impuse de pandemie, însă nu a trebuit să facă un efort în plus pentru a învăța.

„Am ales să urmez Facultatea de Drept din Timișoara, unde sunt, din fericire, deja admis, pentru că am câștigat un concurs în luna decembrie, un concurs de argument organizat de Facultatea de Drept și astfel sunt scutit de a mai participa la examenul de admitere, deci practic sunt foarte relaxat acum. Am ales acest drum încă din clasa a IX-a, pentru că am fost la profil umanist și am considerat că acesta este cel mai potrivit pentru planurile mele de viitor.

În ceea ce privește contextul pandemic cu Bacalaureatul, pot spune mi-a fost destul de greu să mă adaptez la predatul online pentru că îmi canalizam atenția mult mai greu asupra profesorilor, dar între timp mi-am dat seama că pot face față și că, dacă vrei să înveți, o poți face și online și fizic”, ne-a spus Tudor Frățilă, unul din elevii de 10 din județ.

Amalia Bodac a terminat Filologia la „Iulia Hașdeu” din Lugoj și va veni la Timișoara pentru a studia Litere. Amalia spune că succesul examenului a fost munca „constantă și temeinică”.

„Aș vrea să merg la Litere, să studiez în principal româna, engleză și atât de mult cât pot să trag de mine să rămân în țară, nu am așteptări să plec. Schimbarea există și se întâmplă totuși cu oamenii care rămân. Acum este ca un vis. (…) Succesul oricui sau oricine care a avut parte de un succes și-a dat seama că nu l-a obținut într-o clipită, la un bătut din palme, ci că a muncit pentru el destul de mult. Eu nu pot spune că am învățat într-o lună. A fost mai degrabă o învățare constantă și tot timpul. Am fost adesea la olimpiade și la concursuri, așa că m-am obișnuit de la început cu învățatul constant și temeinic. Asta cred că a fost cheia succesului, să muncesc constant și chiar în vacanțe”, ne-a pus Amalia Bodac.

Ei sunt singurii elevi din județul Timiș care au obținut media 10 la Bacalaureat anul acesta. Alți 22 de elevi au luat 10 la limba și literatura română, 26 la matematică, 54 la istorie și 90 la biologie. A fost și un candidat cu media 10 la limba maternă, unul la chimie, 6 la fizică, 26 la geografie, 20 la informatică, 12 la logică și argumentare și 5 la sociologie.

Teologie Ortodoxă și Misiune Creștină este noul program de studii masterale ce va debuta la Timișoara, cu binecuvântarea ÎPS Ioan Selejan, mitropolitul Banatului, începând cu anul universitar 2021-2022.

Programul de master Teologie Ortodoxă și Misiune Creștină se încadrează în domeniul Teologie acreditat, al Facultății de Litere, Istorie și Teologie din Universitatea de Vest din Timișoara. Absolvenților acestui program de master li se va conferi titlul de Master în Teologie.

Noul program de studii universitare de masterat are în vedere dezvoltarea spirituală, duhovnicească și intelectuală a absolvenților programelor de studii superioare din domeniul Teologie. Programul le oferă studenților posibilitatea aprofundării cunoștințelor din domeniu, astfel încât aceștia, în urma absolvirii programului de studii universitare de masterat, să-și poată asuma angajarea în „ogorul” Bisericii. Absolvenții acestui masterat vor putea deveni preoți, cateheți, consilieri în drept canonic și bisericesc etc. conform grupei de bază din Clasificarea Ocupațiilor din România (COR) 2636: Specialiști în religie. Absolvenţii hirotoniți ai cursurilor de masterat în Teologie se pot încadra la definitivat/gradul II în preoție, la cerere, în condițiile prevăzute de Metodologia pentru obținerea gradelor profesionale în preoție de către personalul clerical, aprobată de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. De asemenea, ei își vor putea continua studiile printr-un program doctoral specializat în domeniul Teologie sau într-un domeniu conex.

Programul de studii universitare de masterat Teologie Ortodoxă și Misiune Creștină oferă fiecărui student posibilitatea dobândirii de competențe precum: însușirea de cunoștințe teoretice și practice circumscrise profilului teologic creștin-ortodox; consilierea spirituală și morală a credincioșilor, potrivit credinței creștin-ortodoxe și a normelor morale; cunoașterea, explicarea, oficierea și administrarea sfintelor slujbe; implementarea de proiecte în echipă multidisciplinară, pe diverse paliere ierarhice, respectând principii de credință religioasă; îndeplinirea de funcții administrative și sociale asociate organizării, gestionării și supervizării activităților pastoral-misionare etc. În același timp, prin programul de studii universitare de masterat propus intenționăm să contribuim la dobândirea de către student a abilităților și aptitudinilor specifice, solicitate în mod expres în lucrarea pastoral-misionară a Bisericii, cum ar fi: adaptarea tipurilor, stilurilor și modalităților discursive la dimensiunea interculturală a societății actuale; interpretarea textelor sfinte, a dogmelor, învățăturilor, conceptelor teologice și practicilor liturgice; elaborarea unor strategii comportamentale, vizând călăuzirea credincioșilor spre înfăptuirea idealurilor religios-morale; medierea și soluționarea amiabilă a unor situații conflictuale; autoanaliza și evaluarea critică și constructivă a propriului demers pastoral-misionar; susținerea și mărturisirea învățăturii de credință, în raport critic-apologetic și irenic cu alte învățături și ideologii; elaborarea unor strategii pastoral-misionare inovative, adaptate specificului inculturației, prin utilizarea unor metodologii consacrate etc.

Prima generație din cel de-al doilea secol de existență a Universității Politehnica Timișoara a finalizat cursurile în 2021. După anii petrecuți în băncile amfiteatrelor, la cursuri, seminarii, laboratoare, iar în ultima perioadă în fața calculatorului, în cadrul școlii online, cei care au încheiat ciclul de licență au participat la sfârșitul săptămânii, pe Stadionul Știința, la Ceremonia de Absolvire 2021.

În urmă cu 100 de ani, Timișoara era cel mai industrializat oraș al României reîntregite, având vocația de oraş al tehnicii, cu o serie de premiere în domeniu, un oraş multicultural în care etniile şi-au dat mâna şi şi-au adus adus, fiecare, aportul la dezvoltarea economică a zonei.

Astfel că înfiinţarea, în 1920, a Politehnicii Timisoara, ca primă instituție de învățămând superior din vestul țării, nu este o întâmplare, ci o consecinţă firească.

De-a lungul timpului, peste 130 000 de absolvenţi au dus mai departe spiritul Politehnicii şi au adus o contribuţie remarcabilă la dezvoltarea cercetării şi a economiei, nu doar în România, ci şi pe alte meleaguri, calitatea de inginer format la Timişoara fiind o carte de vizită respectată şi apreciată oriunde în lume.

Astăzi constatăm că Timişoara este în continuare centrul principalei zone de dezvoltare economică a României, iar rolul Politehnicii, de motor al economiei, nu poate fi contestat. Orașul are nevoie în continuare de ingineri, regiunea are nevoie de ingineri, țara are nevoie de ingineri, iar mulți dintre ei ajung chiar în străinătate, absolvenți de frunte ai Politehnicii fiind întâlniți în toate colțurile lumii.

Noua generație de absolvenți ai Politehnicii timișorene are în față o serie de provocări, dar și de oportunități, în societatea de azi, aflată într-o permanentă schimbare. Dar, așa cum au subliniat și reprezentanții lor în cadrul festivităților, sunt pregătiti să facă față tuturor încercărilor la care vor fi supuși pe noul drum pe care pășesc acum.

Una dintre modificările în sistemul de educație preuniversitar prevăzute de proiectul ”România Educată” discutat luni la Cotroceni de președintele Iohannis cu liderii coaliției este că liceele vor putea să își organizeze examene de admitere dacă cererea depășește oferta, a declarat pentru G4Media.ro vicepremierul Dan Barna.

Examenul ar urma să fie organizat înainte de Evaluarea Națională, iar locurile neocupate în urma examenului de admitere vor fi ocupate prin repartizarea elevilor în ordinea mediilor de la evaluarea națională, a mai spus vicepremierul.

Printre subiectele discutate s-a numărat și accesul elevilor la cele trei rute educaționale la liceu (vocațional, teoretic și profesional), deși aceste rute există și în prezent.

”Odată cu implementarea acestui sistem, elevii vor putea să aleagă ce tip de liceu urmează, dar vor putea mai facil sa se reorienteze in timpul ciclului educațional. Este ca un sistem de vase comunicante, elevii se vor putea muta între ele, va exista flexibilitate pentru copii. Toate cele trei rute se încheie cu opțiunea examenului de bacalaureat, și toți elevii de la oricare dintre rute pot merge la facultate dacă au trecut bacalaureatul. Însă elevii de pe ruta profesională au și posibilitatea obținerii unei certificări profesionale după clasa XI, care le permite să urmeze un colegiu tehnic”, a declarat Dan Barna pentru G4Media.ro.

În ceea ce privește organizarea sistemului de educație, pachetul de reforme prevede spargerea actualelor inspectorate județene și împărțirea atribuțiilor lor între Centrele Județene pentru Învățământ Preuniversitar și Centrele Județene pentru Formare Continuă, Asistență și Resurse Educaționale.

Știința deschisă, obiectul unor politici-cheie la nivel european, dar care e privită cu rezerve în comunitatea de cercetare din România, este considerată a avea o importantă strategică mare și foarte mare de către aproape două treimi dintre instituțiile de învățământ superior din Europa. Iar 90% dintre acestea consideră că publicarea cercetărilor în regim “open access” este foarte importantă, potrivit unui studiu realizat de Asociația Universităților Europene (EUA), dat publicității luni.

• De notat că studiul asociației europene a luat în calcul răspunsurile oferite de numai trei entități din România, comparativ cu câteva zeci per țară în cazuri precum Franța, Germania, Republica Cehă sau Spania sau de circa zece în cazuri precum Belgia, Slovacia, Suedia, Olanda sau Portugalia.

Studii și dezbateri privind interesul comunității față de știința deschisă (“open science”) au fost declanșate, prin intermediul unității pentru finanțarea cercetării și învățământului superior, UEFISCDI, și în România, prin Open Science Hub Romania. În primăvară, aceasta nota, pe marginea consultărilor: “În acest moment, principalele impedimente legate de publicarea în regim „Open Access” sunt cauzate de confuzie, percepții eronate, complexitatea implementării, lipsa de încredere și de angajament instituțional, dar și lipsa de abilități digitale.”

Asociația europeană face și o serie de recomandări pentru întărirea participării la Știința deschisă:

• Organizațiile să creeze condițiile pentru ca “Open Science” să devină un standard de producere și distribuire a  cunoașterii științifice, iar pentru aceasta liderii instituționali trebuie să se implice activ

• Trebuie să continue investițiile în introducerea Științei deschise în politicile și practicile instituționale

• Știința deschisă să fie integrată în practicile de premiere, recunoaștere și stimulare academică.

Întregul studiu poate fi consultat aici.

Rezultatele la Bacalaureatul 2021 în județul Alba au fost publicate, iar elevii și-au aflat primele note, înainte de depunerea contestaților. În acest an, cinci elevi au obținut nota maximă, de zece curat, de la trei licee din județul nostru.

La Colegiul Național Titu Maiorescu nota maximă a fost obținută de eleva Groza Camelia Roxana. Aceasta spune ca școala online a fost grea la început, până s-a adaptat toată lumea, dar după aceea a mers mai ușor.

Pentru examenul de bacalaureat, Roxana s-a pregătit singură la Limba și Literatura Română, iar la matematică și informatică s-a pregătit alături de tatăl sau, profesor de informatică.

Tânăra își dorește să continue în domeniul de matematică-informatică în cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj Napoca.

Colegiul Național „Lucian Blaga” din Sebeș

Cristian Tomoiagă de la Colegiul Național „Lucian Blaga” din Sebeș a reușit în acest an să obțină nota maximă la examenul de Bacalaureat, de zece curat.

Pe lângă acest rezultat remarcabil, Cristian a încheiat și ciclul liceal cu media 10.

Absolventul de nota 10 dorește acum să urmeze cursurile Facultății de Informatică de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Acesta nu a mers deloc la meditații pentru examenul de Bacalaureat, el pregătindu-se doar pentru admiterea la facultate.

COLEGIUL NAȚIONAL „HOREA, CLOȘCA ȘI CRIȘAN” DIN ALBA IULIA, OARGĂ CLAUDIA, ȘEFA DE PROMOȚIE 2021

„Încă de mică am dezvoltat o pasiune pentru matematică. La liceu, am avut prilejul să descopăr informatica, care avea să îmi marcheze profund drumul în viață, căci mi-am dat seama ceea ce îmi doresc să devin cu adevărat: programator. Din acest motiv, îmi doresc foarte mult să urmez, pe viitor, Facultatea de Matematică și Informatică din cadrul Universității «Babeș-Bolyai» Cluj-Napoca.

Un rol esențial în pregătirea pentru bacalaureat l-au avut atât profesorii de la clasă, cât și pregătirea individuală. În privința meditațiilor, am insistat mai mult pe materia din care îmi doresc să susțin examenul de admitere: matematica.

Pentru examenul de bacalaureat 2021 s-au înscris 19.500 de elevi din promoțiile anterioare, însă doar puțin peste 27% au luat examenul de bac, arată rezultatele transmise luni de Ministerul Educației.

Mai exact, din 19.528 de candidați, 16.641 au fost respinși și doar 4.590 au fost declarați reușiți.
Astfel, rata de promovare pentru promoțiile anterioare este de 27,6%.

Defalcat, cea mai scăzută rată este pentru candidații din promoțiile anterioare din mediul rural, filiera teoretică - 26,6%, iar cea mai ridicată rată de promovare pentru cei din promoțiile anterioare este în mediul urban, pe filiera vocațională - 30%.

Zece antreprenoare românce, care au dezvoltat idei de afaceri în domeniul agro-alimentar, s-au alificat într-un program de antreprenoriat susținut de Uniunea Europeană, în care au posibilitatea să câștige și finanțări de până la 10.000 de euro.

În total, 43 de antreprenoare s-au înscris în cea de-a doua ediție a programului Empowering Women in Agrifood pentru a dezvolta idei de afaceri în sectorul agroalimentar.

Dintre acestea, 10 antreprenoare au fost selectate în program:

• Ana-Maria Ilie – Băuturi fermentate pe bază de ceai verde și miere neprocesată ce oferă consumatorului beneficii pentru sistemul imunitar și digestiv, susținând producătorii locali.
• Annamaria Kiss – Servicii de urban edible landscaping- peisagistică productivă, dedicate pasionaților de grădinărit de toate vârstele care activează în mediul urban și adepților stilului de viață sănătos și sustenabil.
• Cristiana Necula – Produse de tip pachete premium ce conțin diverse sortimente de cereale, semințe oleaginoase și leguminoase pentru boabe provenite din agricultură sustenabilă  regenerativă.
• Eugenia Ana Bucur – Biscuiți cu acțiune hipoglicemiantă care contribuie la îmbunătățirea stării de sănătate a persoanelor diagnosticate cu diabet de tip 2, sindrom metabolic sau obezitate.
• Eva Csutak – Gama de alimente Foodwellness: produse fară aditivi din zona deserturilor, BioFood-produse din materii prime bio, produse personalizate pentru persoane cu diverse intoleranțe sau afecțiuni.
• Ioana Verebi – Soluție de monitorizare a sănătății culturilor viiticole prin folosirea unui sistem digital bazat pe observația culturilor cu drone și intervenție specifică și țintită asupra plantelor bolnave.
• Ioana Miruna Toanchina – Producerea de prăjituri și confecții raw-vegane preparate după rețete adaptate inclusiv diverselor afecțiuni precum diabetul, livrate direct catre consumator.
• Raluca Sorina Hladiuc- Aplicație mobilă pentru grădinărit ce își propune să educe populația din mediul urban mai ales despre agricultura organică la scară mică, dar și în cultivarea unei grădini ca hobby, chiar și în spatii restrânse.
• Raluca Oancea – Producție de afine bio într-o fermă specializată cu lanț de distribuție scurt, de la plantație direct la consumator.
• Stefania Filip –  Produse de tip gemuri, dulcețuri și sucuri naturale obținute prin presare la rece fără adaos de zahăr, conservanți sau adaosuri chimice, folosind materii prime locale.

În fiecare an, după probele la Evaluarea Națională și Bacalaureat, se răspândesc în mass-media și pe rețelele de socializare „perlele” elevilor de pe foile de examen. Școala 9 a întrebat un psiholog, un specialist în educație, două profesoare de română și un profesor de sociologie ce se ascunde în spatele acestor greșeli gramaticale și de conținut ale absolvenților și ce spune despre societatea noastră faptul că arătăm cu degetul erorile unor copii.

În perioada Evaluării Naționale și a BAC-ului, pe lângă rezultatele la examene, circulă online „cele mai amuzante perle ale elevilor”, care te vor face „să râzi cu lacrimi”. Uneori, sunt erori adunate de profesori în anul respectiv, alteori, propoziții din alți ani vândute pe internet drept noutăți. Chiar dacă nu „intră în atribuțiile profesorilor corectori”, cum a declarat pentru Școala 9 un inspector de română din București, să trimită în spațiul public exprimările elevilor, acest lucru se întâmplă. Și nu se știe de la cine pleacă.

„Elevii nu vorbesc literar în familie”

Elena Jebelean, profesoară de română la Colegiul „Carmen Sylva” din Timișoara, amintește că puțini oameni înțeleg că greșeala înseamnă și învățare. „Cei mai inteligenți copii fac cele mai surprinzătoare greșeli”, spune profesoara, care subliniază că în clasă e important să discute cu elevii erorile de la teste. „pentru analiză și corectare, fără a divulga numele celor care au greșit”.

În plus, spune ea, presiunea din timpul examenului sporește șansele ca elevii să se exprime eronat sau să nu-și găsească cuvintele. Frecvent, intervin și aspectele sociale: vorbirea literară lipsește din viața de zi cu zi a multora. „Elevii nu vorbesc literar în familie, nici în grupurile de prieteni”, mai spune profesoara. „Puțini copii ajung la teatru, concerte și galerii de artă datorită propriilor familii”.

Elena Jebelean spune, din experiența sa, că cel mai mult greșesc la examene copiii care nu-și fac temele, nu se pregătesc constant sau lipsesc des de la ore. Iar acest comportament are legătură și cu diverse probleme din familie. Totuși, ce soluții există? „Să ne gândim cum putem fi eficienți, cum putem lucra cu adevărat diferențiat în clase cu 30 de elevi”.

Unii copii mărturisesc pe foaia de examen că nu știu să rezolve subiectul. „Prefer un asemenea răspuns cinstit decât o lucrare copiată”, precizează Elena Jebelean. Mai ales că „încă se copiază la examene cu sisteme de transmisie montate în ureche”.

„Avem o obsesie pentru exactitate”

Ciprian Fartușnic, cercetător în științele educației, pune „perlele” elevilor și pe seama trecerii de la un învățământ care le cerea copiilor să reproducă conținutul din manuale la unul care încurajează gândirea critică. „Presupune un alt tip de subiecte și altă abordare”, explică el. „Când lași un copil să spună cu cuvintele lui niște lucruri, îți asumi și faptul că poate nu găsește cele mai bune formulări sau nu e inspirat în momentul respectiv. Avem o obsesie pentru corectitudine și exactitate, în condițiile în care putem să învățăm doar făcând greșeli”.

O altă explicație pentru greșelile de la examene am putea găsi în modul de învățare al copiilor: „Stăm prost și la capitolul a învăța să înveți, care presupune să parcurgi încă o dată ce ai lucrat și să identifici erori. Mulți copii, odată ce au finalizat subiectul, fie nu mai citesc, fie trec prin el superficial”.

Un material estetic, dar nu la examene

„Pentru mine, ca profesor, comicul involuntar al respondenților se răstoarnă în dramă”, spune Anca Evelina Cârligeanu, profesoară de română la Colegiul „Mircea cel Bătrân” din Constanța. „Trăiesc mirări dureroase în fața «perlelor», fiindcă știu că ele sunt deznodământul unor disfuncționalități de pe traseul instructiv al copiilor. Câteodată sunt generate de profesori mai neglijenți sau mai nepăsători, dar, de cele mai multe ori, este vorba despre disprețul candidaților înșiși față de școală, învățare, comunicare, cunoaștere”.

Dezinteresul față de lectură, consideră profesoara, are un impact negativ asupra felului în care elevii comunică în scris și oral. „Nu e vorba doar de diversitatea lexicală și stilistică, de nuanțarea semantică a limbajului, ci și de exersarea capacității de a înțelege mesaje, de a recompune imaginativ lumi, de a evalua comportamente umane”.

Râsul face bine, dar hazul de necaz, când vine vorba despre educația din România, este pentru mulți profesori inacceptabil. „La un moment de stand-up comedy, într-un text satiric «perlele» devin un fel de material estetic”, mai spune profesoara, „pe când la examene, adică într-o împrejurare serioasă prin natura ei, sunt probe ale eșecului individual și sistemic”.

Din lipsă de empatie

Adrian Hatos, profesor de sociologie și președintele Comisiei pentru știință, inovare și tehnologie din Senat, compară distracția pe seama greșelilor elevilor cu amuzamentul copiilor pe seama celor mai slabi decât ei, „considerați mai puțin înzestrați”. Acesta subliniază că o astfel de expunere „este un bullying colectiv, nu atât de grav ca bullyingul de la școală, pentru că de cele mai multe ori victima rămâne anonimă”, dar reprezintă, totuși, o formă de agresiune.

„Cred că autoritățile de reglementare ar trebui să fie atente la modul în care informațiile din lucrări ajung publice”, mai spune Hatos. „E și o oarecare lipsă de empatie, pentru că nu încercăm să înțelegem modul în care aceste «perle» au ajuns să fie produse de autorii lor. Să ne gândim și că acele erori nu-s greșeli personale, ci sociale. Acei copii au trecut printr-o școală, au familie, sunt rezultatul socializării și al școlii. Râdem de un întreg proces”.

”Știm că dacă inteligența artificială, stimulată spre performanțe tot mai ridicate, prin algoritmi și machine learning, preia inițiativa „politică”, ea va fabrica, amoral și pragmatic, o societate eugenică, a controlului absolut, tinzând spre eliminarea treptată a omului-așa-cum-îl-știm.”

Faptul că nu mai putem defini istoria contemporană – și nici imagina viitorul civilizației occidentale – în termenii „suprastructurii” (ca să-l pomenim, ironic, pe Marx) ne arată că ne aflăm la o răscruce colosală, adică pe pragul unei noi epoci de lungă durată, care nu va fi caracterizată prin creații intelectuale, instituții politice și manifestări artistice strict individualizate, ci mai curând printr-o confruntare titanică între Ucenicul vrăjitor și forțele tehnice pe care a reușit să le dezlănțuie, fără a le mai putea controla efectele pe termen lung.

Această nouă vârstă (potențial finală) a fost convențional inaugurată prin era atomică și se prelungește acum, prin revoluția informatică, spre timpul inteligenței artificiale. Globalizarea tehnologiilor se dovedește mult mai prolifică decât aceea a comerțului, schițată în trecut prin Cruciade, Drumul Mătăsii, Marile descoperiri geografice, Liga Hanseatică sau Compania Indiilor. Ea devine referința comună a umanității, dincolo de tensiunile și fracturile geopolitice, de erodarea hegemoniei americane și profilarea Chinei ca superputere comunist-capitalistă.

Alături de Religia Științei (difuzată ca scientism popular), noile tehnologii devin pe zi ce trece nu doar bunuri globale (fără frontiere și ierarhii), ci și proteze ale umanității, introduse în țesutul nostru genetic și gata să modifice, la nivel celular, suportul nostru biologic.

Ele au substituit realității fizice o realitate virtuală, a comunicării permanente, au generat o noosferă digitală și policentrică, au abolit distanțele și împing antreprenorialul mondial spre completa automatizare a producției de mărfuri, în vreme ce redefinesc umanul ca hibrid bio-tehnologic reciclabil la infinit.

În secolul 21, substanța reflecției filozofice asupra viitorului e acaparată de tema confruntării dintre singularitatea umană și singularitatea tehnologică, analizată, printre alții, de Nick Bostrom.

Știm că dacă inteligența artificială, stimulată spre performanțe tot mai ridicate, prin algoritmi și machine learning, preia inițiativa „politică”, ea va fabrica, amoral și pragmatic, o societate eugenică, a controlului absolut, tinzând spre eliminarea treptată a omului-așa-cum-îl-știm.
Într-o lume unde computerele preiau inițiativa și procesarea de Big Data permite condiționarea distopic-elitistă a maselor, ethosul uman – făcut din încercare și eroare, intuiție și emoție, libertate și paradox – nu mai are cum să fie compatibil cu perfecțiunea progresului liniar și indefinit.

Omul „modern” (lato sensu) a trăit în ultimele 70 de milenii sub pariul a trei delimitări esențiale: să nu se confunde cu animalicul, cu divinul și cu tehnologicul.

Cu animalicul a continuat să se confrunte punctual, în marile explozii de violență intraspecifică.

Cu divinul s-a confruntat fie prin opoziție gnostică, fie prin aspirație soteriologică, rafinată în creștinism, care i-a propus omului o theosis kata charin („îndumnezeirea prin har”).

Tehno-optimiștii văd, firește, partea plină a paharului: știința și tehnica ne prelungesc viața, ne scapă de pandemii, ne ameliorează traiul și ne oferă timp liber pentru educație și divertisment. Tot ei văd umbra distopiei tehnologice ca pe o maladie strict occidentală, paralelă cu urgența obiectivă de a scoate din subdezvoltare țările sărace ale Sudului și de a-i converti la luminile rațiunii științifice pe adepții conspiraționismului ori pe cei ai credinței că Pământul e plat.

Personal, sunt mai rezervat, bine știind că tehnologia se răspândește ca lumina, fără discriminare și criterii etice, cam tot așa cum telefoanele inteligente sau armele letale ajung pe mâna teroriștilor islamiști sau a bandelor genocidare din Africa sub-sahariană, înainte de apa curentă, antibiotice și programele UNICEF.

Dacă ceva e posibil, el va fi și probabil, atât în bine, cât și în rău.