Revista presei – 6 ianuarie 2023

Peste o sută de elevi din toate județele țării participă, începând de joi, pentru trei zile, la Adunarea generală a Consiliului Național al Elevilor (CNE) găzduită de Universitatea de Vest din Timișoara.

Programul celor trei zile ale întrunirii anuale statutare CNE cuprinde alegeri anuale pentru conducerea organizației, urmând să fie desemnat un Comitet executiv și un nou președinte CNE.

Deschiderea oficială a programului va avea loc joi, 5 ianuarie, de la ora 17. Vor avea intervenții Ligia Deca, ministrul Educației (intervenție online), Diana-Loreta Păun, consilier prezidențial (intervenție online), Eduard Petrescu, programme specialist, UNICEF România (intervenție online), Marilen Pirtea, rectorul Universității de Vest din Timișoara, Dominic Fritz, primarul Timișoarei, Andreea Argeșeanu, vicepreședinte al Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești din România și Robert Avram, președintele CNE.

„Consiliul Național al Elevilor este o voce autentică ce exprimă în mod organizat interesele reale ale structurilor locale reprezentative pentru organizațiile elevilor. UVT găzduiește cu bucurie această adunare generală anuală a forumului reprezentativ al CNE și susține valorile implicării, responsabilității și libertății de exprimare din învățământul românesc, mai ales pentru dezvoltarea educației și performanțelor din mediul școlar preuniversitar, pentru care energia și creativitatea elevilor devin tot mai importante.”, a transmis Marilen Pirtea, rectorul UVT.

Ministrul Educației, Ligia Deca a spus în conferința de presă comună cu ministrul Sănătății privind evoluția cazurilor de infecții respiratorii acute și gripă, că elevii revin la ore luni, 9 ianuarie, potrivit calendarului școlar și se recomandă triaj epidemiologic acasă și la intrarea la ore: “Odată este un triaj acasă, al doilea triaj este la începutul orelor de curs de către învățător, profesor, educatorul care vede pentru prima dată elevii sau preșcolarii. El este unul observațional, adică dacă există observate simptome, sunt informați părinții sau aparținătorii”, a explicat Ligia Deca.

• Școlile se vor redeschide în condiții normale și nu avem în vedere suspendarea cursurilor, trecerea în regim online sau în sistem hibrid, spune ministrul Educației, Ligia Deca. Citește mai mult

O recomandare a ministerelor Sănătății și Educației este triajul epidemiologic la intrarea în colectivitate, în condițiile în care luni, 9 ianuarie reîncepe școala, modulul 3 din acest an școlar. Ministrul Educației a precizat că părinții trebuie să facă un triaj acasă și zilnic profesorii și educatorii de grădiniță trebuie să facă un triaj observațional, fără să precizeze care ar fi simptomele la care să fie atenți: “Dacă există observate simptome, sunt informați părinții sau aparținătorii (…) școala trebuie să aibă un rol de prevenție”, a spus Ligia Deca.

Ea a precizat că vineri va fi o ședință a ministerului cu toate inspectoratele școlare din țară unde se va discuta despre redeschiderea școlilor și măsurile de prevenție.

Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării organizează, în anul 2023, prima ediție a Galei Cercetării Românești. Evenimentul se va desfășura la data de 31 ianuarie 2023 la Ateneul Român din București.

Ministerul lansează, cu acest prilej, premii pentru cercetare și inovare pentru cercetători individuali și echipe de cercetare. Premiile vor recompensa atât cercetători tineri (sub 40 de ani), cât și cu experiență.

„Acordarea premiilor individuale și pentru echipe de cercetare, pe categorii separate și de vârstă, se va face pe baza unei analize efectuate de un comitet de selecție, format din personalități marcante ale cercetării românești. Înscrierea pentru competiție se poate face până la data de 18 ianuarie 2023”, precizează organizatorii. Înscrierile se pot face pe site-ul Galei Cercetării.

La fiecare categorie în parte, juriul va selecta trei finaliști și un mare câștigător. Laureații vor fi anunțați în cadrul Galei Cercetării. Premiile vor reprezenta o recunoaștere pentru rezultate excepționale din domeniul de cercetare, proiecte aplicate, precum și potențialul de a anticipa și de a aborda provocările viitorului.

Parteneriat BRAT (Biroul Român de Audit Transmedia) - Facultatea de Jurnalism. Studenţii, profesorii şi cercetătorii de la Facultatea de Jurnalism din cadrul Universităţii Bucureşti vor avea acces online la publicaţiile naţionale şi la emisiunile radio din perioada ianuarie 2011- decembrie 2020, ca urmare a unui parteneriat dintre FJSC şi BRAT.

Într-o postare pe pagina de Facebook, decanul Antonio Momoc a anunţat că Facultatea de Jurnalism va putea prelua gratuit, în format digital publicaţiile print, ziare şi reviste monitorizate de BRAT, dar şi fişierele audio ale emisiunilor radio monitorizate de Biroul Român de Audit Transmedia, în perioada 2011-2020, care vor fi puse la dispoziţia cititorilor bibliotecii FJSC.

Parteneriatul cu BRAT va conduce la dezvoltarea altor proiecte de interes pentru studenţii specializărilor jurnalism, publicitate, relaţii publice, având în vedere activitatea BRAT de monitorizare a investiţiilor în publicitatea din presa scrisă, radio şi piaţa de media online."

FJSC va organiza un eveniment în cadrul ediţiilor Serile FJSC, în legătură cu parteneriatul BRAT:

"Vom da mai multe detalii la dezbaterea pe care i-am propus-o lui Dragoş Stanca (preşedinte BRAT, partener ThinkDigital) pentru una din ediţiile Serile FJSCpe care le voi organiza la începutul acestui an.

Arina Ureche a acceptat şi ea invitaţia la facultate. Vom vorbi cu studenţii despre investiţiile responsabile în publicitate şi despre cât de sustenabil financiar (mai) este modelul actual de business al jurnalismului tradiţional", a mai adăugat decanul Facultăţii de Jurnalism, Antonio Momoc.

Studenţii, masteranzii şi doctoranzii aflaţi în ultimul an universitar pot beneficia de burse din partea Primăriei Sfântu Gheorghe, cererile trebuind trimise până la finele acestei luni.

Bursele se acordă pe o perioadă de patru luni, iar studenţii înscrişi la licenţă pot primi câte 300 de lei pe lună, masteranzii 500 de lei pe lună, iar doctoranzii câte 1.000 de lei pe lună.

Reprezentanţii Primăriei au precizat că pentru aceste burse pot aplica studenţii sub 35 de ani care urmează cursuri universitare, de masterat sau doctorat oriunde în lume, indiferent dacă sunt sau nu originari din municipiul Sfântu Gheorghe.

Tinerii originari din Sfântu Gheorghe îşi pot alege orice temă de cercetare, însă cei care provin din alte zone vor trebui să realizeze lucrări de interes sau utilitate pentru municipiul Sfântu Gheorghe.

„Pentru bursă pot aplica studenţii care îşi pregătesc teza de licenţă, masterat sau doctorat în anul universitar în curs. Această bursă se poate acorda studenţilor cu domiciliul în Sfântu Gheorghe, dar şi studenţilor din alte localităţi. Pot aplica studenţi care – deşi nu sunt din Sfântu Gheorghe – se află în faza de pregătire a tezei de licenţă, masterat sau doctorat în anul universitar curent, iar subiectul ales are utilitate locală sau au efectuat cercetări despre municipiul Sfântu Gheorghe, respectiv dacă rezultatele cercetării pot fi transpuse în administraţie sau în vreun domeniu de dezvoltare al municipiului Sfântu Gheorghe. Studenţii cu domiciliul în Sfântu Gheorghe pot aplica indiferent de subiectul cercetării lor. Valoarea burselor depinde de nivelul studiilor, adică cei care se pregătesc pentru lucrarea de licenţă pot primi 300 de lei lunar timp de 4 luni, cei care îşi finalizează studiile de masterat pot beneficia de 500 de lei lunar, iar cei care se pregătesc pentru disertaţia de doctorat pot primi burse în valoare de 1.000 de lei lunar pentru o perioadă de 4 luni”, se arată într-un comunicat postat pe pagina de internet a Primăriei.

Anul 2022 a fost cel al recordurilor în recrutare, potrivit platformei online BestJobs, care mai arată topul joburilor cu cele mai mici și cele mai mari salarii în România.

Peste 400.000 de locuri de muncă au fost disponibile pe platforma de recrutare online în 2022, fiind peste 8 milioane de aplicări.

Totodată, în 2022, 5,5 milioane de candidați și-au căutat activ job pe platforma de recrutare, cu 39% mai mulți decât în 2021.

Din totalul joburilor disponibile pe platformă în 2022, 22% au afișat salariul, iar cele mai multe astfel de joburi au fost în Vânzări, IT, Financiar/Contablitate.

• În Vânzări, salariul cel mai mic este obținut de un reprezentant de vânzări (700 – 860 de euro lunar), iar cel mai mare de un Senior Sales Executive, ce câștigă 2.200 - 2.800 de euro.
• În Producție/Logistică, salariile pornesc de la 600 de euro lunar pentru un Gestionar depozit și pot ajunge la 1.700 - 2.200 de euro pentru un Manager Logistică.
• În IT/ Telecom un Junior Network Engineer are un salariu cuprins în intervalul 840 - 1.100 euro, în timp ce un Lead Front-End Engineer poate accesa un salariu de 3.400 - 3.800 euro.
• În Financiar/ Contabilitate, cel mai mic salariu este obținut de un Junior Auditor, ce poate accesa un salariu mediu lunar de 750 - 900 de euro, în timp ce un Financial Controller are un câștig mediu lunar ce poate ajunge la 1.900 de euro.
• 700 de euro lunar este suma cea mai mică pe care o poate obține un angajat ce lucrează în Inginerie, pe rolul de Inginer proiectant instalații, iar cel mai mare salariu din Inginerie îl câștigă un Director Tehnic Instalații - stingere incendii, care poate ajunge și la un salariu mediu de 3.500 de euro pe lună.

Orașele cu cele mai multe oportunități profesionale în 2022 au fost București, Timișoara, Cluj, Brașov, Iași, Constanța, Sibiu, Arad, Târgu Mureș și Oradea, principalii poli demografici și economici la nivel național.

Mi-am amintit că acțiunea din Viața începe vineri e plasată în ultimele zile din decembrie, într-un București înghețat, în care se circulă cu trăsura, se întîmplă lucruri ciudate și se citesc ziare. E un roman contemporan și clasic în egală măsură, care ar putea îmblînzi orice cititor, pentru că există o plăcere enormă a povestitului. Cît de mult mai contează povestea într-o lume atît de post-postmodernă?

Se pare că un om sănătos psihic are nevoie de poveste. Viața noastră zilnică e făcută din incoerențe, dar ulterior ne dăm seama, dacă sîntem norocoși, de rostul unor lucruri care se înlănțuie. Coerența nu e simultană cu acțiunea, vine mereu mai tîrziu. Povestea e cea care dă coerență lumii, te ia în brațe și te și salvează de haos. Te pasionează și te bucură. Nu am văzut încă pe nimeni care să nu ciulească urechile atunci cînd cineva începe să povestească ce i s-a întîmplat sau o anecdotă oarecare sau orice are alură narativă, de pildă cum a explodat recent un uriaș acvariu cilindric dintr-un hotel din Berlin și 1.500 de pești au ajuns jos, în hol, și pe stradă. Simți nevoia să știi mai mult, de ce și cum, poate ieși un roman de aici. Povestea ține de nevoile noastre fundamentale. Lumea de azi e un pic bolnavă, iar asta se vede și în lipsa de vlagă a poveștilor. De multe ori ele se reduc la un titlu de ziar.

Spuneați cîndva că aveți încredere în acest roman, cum vă raportați acum la el? 

Viața începe vineri își vede de viața lui și nu-i prea pasă de-a mea. Eu îl urmăresc cu coada ochiului pentru că îmi pasă: aștept acum cu emoție să se încheie traducerea lui în spaniolă. 

S-au strîns deja cîteva romane pe raftul mai mare de volume pe care le-ați publicat. Am regăsit un fir roșu între volumele de critică și istorie literară și cele de ficțiune. Le-ați fi putut scrie în altă ordine? 

Cînd, în anii de după Revoluție, aveam trei servicii principale, plus cele episodice, constatam că lucrurile se leagă cu folos pentru toate: orele de la facultate se puteau proiecta în ce scriam la revistă, apoi dădeam studenților prilej să scrie la România literară, lucrul la editură îmi folosea la facultate și așa mai departe. Doar bani nu erau, de asta era nevoie de trei servicii. Dar, în schimb, era un circuit al ideilor și al literaturii între locurile mele de muncă. Inevitabil, cred, așa se întîmplă și cu cărțile scrise, există o comunicare între ele. Cronologia celor mai importante nu putea fi alta: am descoperit Interbelicul, apoi, în el, se afla epoca de pe la 1900, care era rodul secolului al XIX-lea, „cel mai luminos între toate”. Cît despre Caragiale, ține de atmosfera Belle Époque care l-a creat, așadar a venit la pachet cu ea și, pe-alocuri, în răspăr cu ea.

În 2022, 6.000 de elevi, alături de profesorii lor coordonatori, au participat la activitățile din proiectele iTech Skills și Skills for Tech Jobs implementate de Junior Achievement (JA) România cu sprijinul unei companii de tehnologie, anunță organizatorii. A fost dezvoltat un nou modul digital de orientare profesională în domeniul tehnologic – Învață programare! –, adresat elevilor din clasele VII-XII.

În anul 2022, la noile ediții ale proiectelor educaționale iTech Skills – ediția a IV-a – și Skills for Tech Jobs – ediția a II-a –, implementate de Junior Achievement România cu sprijinul companiei Honeywell, au participat peste 6.000 de elevi și profesori din aproximativ 200 de școli din România, spun organizatorii. Elevii de gimnaziu și liceu au avut acces la resurse și activități educaționale la clasă și acasă, create pentru a dobândi noi cunoștințe și abilități digitale necesare pentru joburile viitorului, și au beneficiat de suportul consultanților voluntari ai companiei Honeywell.

„Activitățile din proiectul iTech Skills au venit în ajutorul elevilor pentru că au în programa școlară aplicația Scratch, iar exemplele oferite au constituit un suport puternic în dezvoltarea unor noi aplicații, plecând de la simplu la complex. Elevii au căpătat experiență în crearea de jocuri și scenarii pe diverse teme. Am înscris și la concursuri o parte dintre cele mai reușite aplicații create de elevi, pentru a le pune munca în valoare“, a transmis un profesor de la Școala Gimnazială „Profesor Nicolae Simache“, Ploiești, Prahova.

În proiectul Skills for Tech Jobs, aflat la cea de-a doua ediție și adresat elevilor din clasele VII-XII, au fost dezvoltate modulele Jobs in Tech și Învață programare!. Acestea, dar și interacțiunea cu voluntarii Honeywell, care le-au împărtășit elevilor din cunoștințele și experiențele lor profesionale, au permis participanților să poată analiza diferite opțiuni de carieră, spun organizatorii.

„Modulul Învață programare! m-a ajutat să am o nouă perspectivă asupra domeniului informaticii și a oportunităților de carieră pe care le oferă. Personal, consider că dețin deja o parte dintre abilitățile specifice meseriilor viitorului, cum ar fi creativitatea sau lucrul în echipă, iar parcurgând acest modul am avut ocazia să îmi dezvolt cunoștințele despre unele dintre cele mai cunoscute limbaje de programare“, a spus un elev în clasa a XI-a, de la Colegiul Economic „Virgil Madgearu“, București

România poate evita o recesiune în anul ce vine, dar creşterea PIB va fi mult mai mică - probabil între 1,5-2,5%, consideră preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu.

„România poate evita o recesiune în anul ce vine, dar creşterea PIB va fi mult mai mică - probabil între 1,5 - 2,5%, faţă de aproximativ 5% în 2022. Guvernul are de rezolvat o ecuaţie foarte dificilă: să evite intrarea în recesiune reducând în acelaşi timp deficitul bugetar către ţinta extrem de ambiţioasă de 4,4% din PIB (în 2023) şi orientând resurse către apărare şi asistenţa pentru cetăţeni şi firme vulnerabile. Resursele europene ies şi aici în relief fiind singurul piston contraciclic într-un mediu potrivnic. Respect şi compasiune pentru cetăţenii loviţi de aceste timpuri. Respect pentru întreprinzătorii oneşti, firmele care, cu agilitate şi creativitate, caută să se adapteze la condiţii extrem de vitrege”, a spus Daniel Dăianu, referitor la perspectiva pentru anul viitor, potrivit Agerpres.

El susţine că trebuie să definim şi să ne urmărim mai bine interesele în Uniunea Europeană, să învăţăm din eşecuri. „Uniunea este un proiect ce a făcut mult bine, a contribuit la pace pe continent şi este mare lucru că România este stat membru. Să ne imaginăm cum ar fi fost ca România să nu fie parte din UE şi NATO. Dar în UE există şi interese divergente, relaţii de putere ce creează asimetrii, decizii nedrepte, vezi Schengen, chiar standarde duble de facto etc. Afirm aceasta ştiind că nu există organizaţie infailibilă, perfectă, în lume. Şi depinde şi de noi să ne atenuăm statutul de periferie economică, să facem ca UE să funcţioneze mai bine. Oricum, trebuie să valorificăm mai bine resursele de care dispunem, în folosul nostru. 2023 va fi un alt an tare complicat pentru mulţi cetăţeni, mediul de afaceri, instituţiile statului roman. Avem şi războiul din Ucraina, care poate deveni de uzură. Să încercăm să trecem prin greutăţi cu daune cât mai mici amintindu-ne şi de zicala că unde sunt mai mulţi puterea creşte, să ne bucurăm de ceea ce este bun în viaţa noastră”, a afirmat Daniel Dăianu.

În ultimii ani, de când cu marile scandaluri din lumea tech, precum Cambridge Analytica, oamenii au început să realizeze cât de important este felul în care sunt manipulate datele de către marile companii și de către instituții. Datele statistice ne influențează din ce în ce mai mult viața, căci ne pun etichetele care indică ce fel de actori suntem în societate.

Problema este însă că aceste date au limitări care pot provoca uneori nedreptăți sau pot adânci inegalitățile, devenind „arme matematice de distrugere” (AMD), după cum le numește matematiciana Cathy O’Neil, într-o carte cu același titlu (titlu original: Weapons of Math Destruction).

Deși exemplele oferite de O’Neil vin din SUA, dată fiind globalizarea, unele dintre ele pot ajunge, la un moment dat, și realitățile nostre. Pentru că, după cum spune și subtitlul cărții, „Big Data crește inegalitățile și amenință democrația”.

Iar autoarea nu vorbește doar din perspectiva de matematician, ci și din cea a omului care a construit modele care prognozează achizițiile și preferințele oamenilor pe internet. A făcut asta pentru diverse firme, lucrând de asemenea și pentru D.E. Shaw Group, un fond de garantare cunoscut pentru dezvoltarea de modele matematice cu scopul exploatării anomaliilor de pe piața financiară.

Datele sunt insidioase, afectându-i mai ales pe cei mai săraci. Cei privilegiați și cu putere sunt mai feriți de potențialele consecințe nefaste.

Adică, dacă ne uităm la climatul socio-politic din State, și așa dificil pentru majoritatea americanilor, o persoană albă care locuiește într-un cartier prosper nu va fi căutată, de exemplu, de patrule de poliție care ajung în cartiere mai sărace, pentru că un algoritm le direcționează acolo. Mai mult, cei bogați vor intra în procesul de selecție al unor oameni, în timp ce defavorizații vor fi „procesați” doar de computere.