Revista presei – 6 ianuarie 2022

Bugetul pentru bursele elevilor este de aproape 4 ori mai mare în acest an faţă de 2020, a declarat, miercuri, ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, după ce a fost acuzat că a lăsat sute de mii de copii fără bani când a ridicat media de la care se acordă acestea.

Astfel, susţine ministrul, în 2020, bugetul total pentru bursele elevilor a fost de 270 de milioane de lei, în 2021 – buget iniţial de 540 milioane de lei, iar la rectificare s-au mai obţinut 105 milioane de lei, iar pentru acest an – 1,031 miliarde lei de la bugetul de stat prin cote defalcate de TVA.

Cîmpeanu afirmă că 347.000 elevi au avut medii mai mari de 9.50 în anul şcolar 2020-2021.

„Adică 25% din numărul elevilor eligibili, adică unul din patru. Medii mai mari de 9.50 au avut 25% dintre elevii eligibili. Bursele de merit şi de performanţă sunt pentru cei mai buni.

Şeful Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Timiş, Marin Popescu, a declarat miercuri că, în contextul anului pandemic, în care tezele nu au mai fost date, iar exigenţa nu a mai fost la fel de mare, a crescut mult numărul elevilor care au atins mai uşor media 8,50, acceptată pentru bursele de merit, informează Agerpres.

“Numărul burselor de merit a crescut foarte mult în anul pandemic, în contextul în care tezele nu au mai fost date, valoarea s-a diluat foarte mult. Dar nu cred că aceasta este filosofia, ci pornesc de la premisa că, prin aceste burse, noi nu încurajăm elevii să înveţe. E foarte bine că bursele sunt de la 9,50 în sus, pentru că încurajează competiţia la nivelul interesului personal de a atinge nivelul pentru a lua o bursă de merit”, a afirmat Marin Popescu.

La nivelul judeţului, în acest moment sunt în plată 40 de burse de performanţă, 18.511 burse de merit, 561 de burse de studiu şi 4.066 de burse de ajutor social. Ca efort bugetar, acestea însumează, pe judeţ, 32.400 de lei pentru bursele de performanţă, 12.440.700 lei pentru cele de merit, 128.700 lei pentru cele de studiu şi 12.712.000 pentru cele sociale.

De asemenea, Popescu a anunţat că din semestrul al doilea, respectiv din 17 ianuarie, cuantumul burselor va fi mai mare, în sensul că se vor da câte 500 de lei pentru bursa de performanţă, 200 de lei pentru bursa de merit şi bursa de ajutor social şi 150 de lei pentru bursa de studiu.

• Amintim că Edupedu.ro a scris că s-au schimbat criteriile de acordare a burselor școlare după 10 ani. Mai multe asociaţii ale elevilor au anunţat, miercuri, că vor ataca în instanţă ordinul prin care se modifică pragul mediei pentru acordarea burselor de merit.

Ministerul Educației a făcut o listă a unităților de învățământ cu risc crescut de abandon școlar. 97 de școli sunt din Timiș, printre ele numărându-se zece din Timișoara. Pentru ele se vor acorda bani sub formă de granturi, pentru a îmbunătăți dotările școlare, dar și pentru consilierea și sprijinul elevilor.

În lista realizată de Ministerul Educației, 2.500 de unități școlare din țară au fost selectate pentru a primi sprijin financiar pentru reducerea abandonului școlar. Situația financiară a elevilor din unitățile școlare respective, notele și parcursul lor școlar au reprezentant câteva dintre criteriile de selecție a școlilor încadrate cu risc de abandon școlar.

Situația în Timiș

97 dintre aceste unități de învățământ sunt din Timiș, majoritatea din mediul rural. Zece sunt din Timișoara:

1. Școala gimnazială „Rudolf Walter”,
2. Școala Gimnazială nr.15,
3. Liceul „Dimitrie Leonida”,
4. Școala Gimnazială nr.1,
5. Școala Gimnazială nr.12,
6. Liceul Electrotimiș,
7. Liceul Tehnologic Transporturi Auto,
8. Școala Gimnazială nr.21,
9. Școala Gimnazială nr.6
10. Liceul „Vlad Țepeș”.

Lista completă poate fi consultată AICI.

Undeva la începutul pandemiei, în timpul acelor luni de primăvară în care am trăit izolați în casele noastre, câțiva oameni au început să se adune online și să vorbească despre filosofie și despre cărți. A fost mai puțin o inițiativă academică. Scopul era unul simplu: discutând între ei, oamenii puteau înțelege mai bine ce li se întâmplă. Prin ce trec.

„În aceste vremuri de restriște ne adunăm să fondăm o mică colonie filosofică – o insulă de ordine pe valurile agitate ale world-wide-web-ului. O insulă pe care o puteți vizita ori de câte ori simțiți nevoia să discutați cu alți oameni care încearcă să înțeleagă ce ni se întâmplă”, spune mini-manifestul fondator al grupului Filosofie la căderea întunericului, transformat între timp în Cafeneaua filosofică – difuzată și pe un canal de YouTube cu peste 4600 de abonați.

Am vorbit cu Dana Jalobeanu, doctor în filosofie și cercetător, cea care a inițiat acest grup – insula Zoom, cum l-a numit ea. Am vrut să aflu dacă, după doi ani de pandemie, înțelegem mai bine ce ni se întâmplă. Și cum putem reacționa la valurile tot mai mari și agresive de informații care trec peste noi.

***

– Zilele trecute ați pus un anunț pe Facebook, cu Cafeneaua filosofică și faptul că se apropie de 5000 de abonați. Și voiam să vă întreb: când ați avut ideea acestor dialoguri, ce anume v-ați gândit? Unde v-ați gândit c-o să ajungă, la ce fel de public? Pentru cine ați gândit cafeneaua?

Dana Jalobeanu: Sincer, am gândit-o pentru mine. Am început în plină perioadă de stat închisă în casă, în martie 2020, și de urât și de întristare, și pentru că nu puteam ieși din apartament, am decis: ia să facem noi ceva! Și să adunăm oameni care au chef de vorbit și să găsim foști prieteni și foști colegi din alte țări, care să vrea să discutăm subiecte interesante legate în principal de filosofie. 

Președintele Emmanuel Macron a avertizat că intenționează să îngreuneze viața persoanelor din Franța care nu s-au vaccinat împotriva Covid-19.

„Vreau foarte mult să-i enervez și vom continua să facem asta până la capăt”, a declarat Macron pentru ziarul francez Le Parisien.

„Nu voi trimite (persoanele nevaccinate) la închisoare”, a afirmat președintele Franței. „Deci trebuie să le spunem, din 15 ianuarie, nu veți mai putea merge la restaurant. Nu veți mai putea merge la o cafea, nu veți mai putea merge la teatru, nu veți mai putea merge la cinema”, a spus Macron. El a caracterizat nevaccinații din Franța ca fiind persoane „iresponsabile”, care nu mai reprezintă, în ochii săi, nişte „cetăţeni”.

„Atunci când libertatea mea o amenință pe cea a altor oameni eu devin iresponsabil. O persoană iresponsabilă nu mai este un cetățean”, a mai spus Emmanuel Macron.

Oponenții săi politici au spus că limbajul dur pe care președintele Franței l-a folosit în interviu nu este demn de un șef de stat. Afirmațiile președintelui i-au determinat pe parlamentarii francezi să suspende dezbaterea cu privire la o lege care interzice persoanelor nevaccinate să participe la o serie de activități din viața publică.

Sesiunea din Adunarea Națională a fost oprită pentru a doua noapte consecutiv, reprezentanții opoziției caracterizând limbajul președintelui drept „nedemn, iresponsabil și premeditat”, scrie BBC.

În interviul acordat marți publicației Le Parisien, Emmanuel Macron a declarat că nu va „vaccina cu forța” persoanele nevaccinate, dar vrea să „le enerveze” pe acestea, „limitându-le pe cât posibil accesul la activitățile din viața socială”.

Aproximativ 77% din populația Franței este vaccinată cu schema completă a unui vaccin anticovid.

Franța a înregistrat marți peste 271.600 de noi infecții cu coronavirusul SARS-CoV-2, un nou record, după aproximativ 230.000 de cazuri pe zi, înregistrat săptămâna trecută.