Revista presei – 6 februarie 2023

Potrivit unui comunicat de presă al instituţiei de învăţământ superior, pentru sesiunea din iulie, înscrierea la facultăţile Universităţii din Bucureşti se va putea face atât online, cât şi fizic, în perioada 3-26 iulie 2023, iar data limită de afişare a rezultatelor finale este 29 iulie 2023.

Pentru sesiunile din acest an de admiterii la Universitatea din Bucureşti, în ceea ce priveşte studiile universitare de licenţă se pot distinge cinci forme de admitere:

* Admitere pe baza mediei/a notelor de la bacalaureat în cazul Facultăţii de Administraţie şi Afaceri, al Facultăţii de Biologie, al Facultăţii de Chimie, al Facultăţii de Geologie şi Geofizică, al Facultăţii de Litere, al Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine (pentru o parte din specializări);
* Admitere pe baza mediei de la bacalaureat şi a unui eseu motivaţional/ scrisoare de motivaţie în cazul Facultăţii de Geografie, al Facultăţii de Istorie, al Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă Socială, al Facultăţii de Ştiinţe Politice, precum şi al Facultăţii de Teologie Baptistă;
* Admitere pe bază de examen în cazul Facultăţii de Drept;
* Admitere pe baza unei formule mixte în cazul Facultăţii de Administraţie şi Afaceri (Business Administration), al Facultăţii de Filosofie, al Facultăţii de Fizică al Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, al Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine (pentru o parte din specializări), al Facultăţii de Matematică şi Informatică, al Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei, al Facultăţii de Teologie Ortodoxă "Justinian Patriarhul", precum şi al Facultăţii de Teologie Romano-Catolică

Formula mixtă de admitere poate cuprinde, după caz, media de la examenul de bacalaureat, examen scris/ oral, chestionar notat cu admis/ respins, rezultate la olimpiade şi concursuri şcolare, probe de aptitudini etc.

Începând cu anul academic 2023 – 2024, Facultatea de Științe ale Educației din cadrul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava va deschide o nouă oportunitate de formare, prin programe de masterat, adresată candidaților din întreaga lume. Astfel, în cadrul programului ERASMUS MUNDUS, candidații se vor înscrie la concursul de admitere pentru programul de studii de masterat Erasmus Mundus Joint Master in Resilience in Educational Contexts – EMJM FLOURISH, un program unic, dezvoltat în cadrul unui consorțiu universitar european cu adresabilitate la nivel global.

Erasmus Mundus Joint Masters (EMJM) reprezintă programe de studii de nivel avansat, integrat, oferite de către un parteneriat internațional format din instituții de învățământ superior. FLOURISH este un astfel de program, care propune o abordare inovativă, cu scopul de a oferi posibilitatea absolvenților din domeniile educației, psihologiei, științelor sociale, educatorilor și practicienilor de a dezvolta contexte care să promoveze reziliența, pentru a-i abilita pe copii și tineri cu resursele și competențele necesare de a face față în mod eficient provocărilor din propriul traseu educațional și de dezvoltare.

Programul este oferit de un consorțiu coordonat de Universitatea din Malta, alături de Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, Universitatea Lisabona din Portugalia și Universitatea Creta din Grecia. La acest parteneriat se adaugă participarea altor cinci universități: Dalhousie University, Canada, Universitatea Pretoria, Africa de Sud, Universitatea Orebro, Suedia, Universitatea Sao Paolo, Brazilia și European School Psychology Training Centre din Germania. Studenții vor avea ocazia să studieze într-un mediu internațional, câte un semestru la fiecare din cele patru universități, de a întâlni specialiști în domeniu din întreaga lume, iar în perioada verii vor putea participa la cursurile școlii de vară organizate în Africa de Sud.

Joint Master in Resilience in Educational Contexts este primul program internațional în domeniul rezilienței propus de către un consorțiu internațional format din universități, care furnizează o oportunitate unică pentru viitorii lideri în crearea contextelor și sistemelor educaționale care să promoveze reziliența.

Aplicațiile pentru burse s-au deschis în luna decembrie 2022 și se vor închide pe 15 februarie 2023.

Este vorba despre cele două programe cu credite garantate de stat Family Start și Student Invest, care acordă împrumuturi familiilor și studenților.

Se pregătesc modificări atât în ceea ce privește suma acordată, cât și în ceea ce privește condițiile de înscriere pentru cele două programe. În cadrul programului Family Start, acum se pot împrumuta până la 75.000 de lei și se dorește să se ajungă la suma de 150.000 de lei.

De acest credit pot beneficia familiile cu vârsta cuprinsă între 18 și 45 de ani care au venituri lunare mai mici de 7.500 de lei. În prezent se lucrează la extinderea acestor categorii de beneficiari, astfel încât să fie incluse și familiile monoparentale, dar și asistenții maternali, pentru a avea mai mulți beneficiari la acest credit.

România își lasă elitele tinere să plece, în ciuda faptului că se află într-un declin demografic intens. De exemplu, doar la unul dintre liceele din Brașov, 40% dintre absolvenți își continuă studiile la univesități de top din Europa, pentru că sunt dezamăgiți de lipsa de oportunități în domeniile pe care și le aleg. Peste 40.000 de tineri români studiază în afara țării în momentul de față.

Dominic Satnoianu are 18 ani și este în clasa a XII-a la Colegiul Național „Andrei Șaguna” din Brașov. Este pasionat de informatică și a dezvoltat chiar o aplicație pentru cei care vor să performeze în acest domeniu.

Peste 40.000 de tineri români studiază în afara țării în momentul de față

Dominic Satnoianu, elev: „Este o platformă online, dedicată elevilor de liceu. Sunt sute de probleme de informatică pe care elevii le pot rezolva direct pe site și primesc pe loc un feedback. Mi-a luat cam șase luni să pun platforma pe picioare și de atunci, din septembrie 2021, am continuat să bag probleme și lecții. Momentan, peste 150.000 de elevi au accesat platforma.”

Rectoratul Universităţii Bucureşti a chemat reprezentanţii facultăţilor să ridice cupoanele şi legitimaţiile pentru studenţii masteranzi. Facultăţile vor ridica actele în perioda 20-30 noiembrie iar distribuţia ar urma să înceapă, teoretic, în cursul săptămânii vitoare.

Procedurile birocratice vor mai dura însă şi, cel mai probabil, cupoanele şi legitimaţiile de student vor putea fi ridicate cu puţin timp înainte de Crăciun.

Cupoanele de tren sunt importante pentu studenţi pentru că acestea oferă reducere la biletele CFR, iar în perioada Sfintelor Sărbători studenţii din provincie pleacă acasă.

Şi legitimaţiile de student sunt importante pentru că acestea oferă reducere la abonamentele de RATB sau metrou.

De câteva luni, ChatGPT provoacă emoții planetare. Se pare că avem de-a face cu o inovație tehnologică menită să schimbe regulile jocului, deci toată lumea – împărțită între tehno-optimiști și tehno-pesimiști – participă acum la o încinsă dezbatere despre potențialul inteligenței artificiale (IA).

Ești sau nu de „specialitate”, nu prea contează. Important e să răspunzi cumva la întrebarea: reprezintă IA un aliat al progresului uman sau un adversar care ne-ar putea veni de hac, preluând conducerea? Până la acel ipotetic moment de ruptură, știm altceva, și anume că dacă o tehnologie e realizată, niciun actor capitalist – sau statal – nu va face din rezervele etice față de ea o piedică în deplina ei fructificare. E ceea ce ne învață, de pildă, istoria energiei nucleare. S-au fabricat arme de distrugere în masă, așa cum s-au sprijinit pe ea politici energetice declarat „curate” (în pofida rarelor incidente de tipul celor petrecute la centralele atomice de la Cernobîl sau Fukushima, pe care un politician român a confundat-o candid cu politologul american Fukuyama).

Comisia Europeană a declarat anul 2023 drept Anul competențelor, iar țările care au lucrători cu competențele cerute pe piața muncii pot obține o creștere durabilă, mai multă inovare și competitivitate îmbunătățită a companiilor.

În 2021, rata de participare a adulților la învățarea pe tot parcursul vieții era de 11 % în UE. Aceasta reprezintă o creștere în comparație cu 2020 (9%) și este aceeași pondere înregistrată în 2019, arată datele Eurostat.

Ratele de participare în aproape toate țările UE au crescut constant între 2011 și 2021, cu excepția Danemarcei (-10 puncte procentuale) și a Cehiei (-6 pp). Cele mai mari creșteri au fost înregistrate în Țările de Jos (+10 pp), Suedia (+9 pp) și Finlanda (+7 pp).

În 2021, cele mai mari ponderi ale participării adulților la învățare au fost înregistrate în Suedia (35%), Finlanda (31%) și Țările de Jos (27%).

La celălalt capăt al scalei, cele mai mici ponderi ale participării adulților la învățare au fost înregistrate în Bulgaria (2%), Grecia (4%) și Slovacia, România, Croația și Polonia (toate 5%).

Ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Sebastian Burduja, se află într-o vizită în SUA, el afirmând într-o postare că a abordat la noul birou special pentru tehnologii emergente din cadrul Departamentului de Stat al SUA şi la Departamentul de Energie subiectul proiectului strategic al laserului de mare putere de la Măgurele, el arătând că va reveni cu un anunţ pe această temă, de îndată ce va fi posibil.

Ministrul a mai spus că întrevederea cea mai importantă a zilei a fost cu E.S. Don Graves, ministru adjunct al economiei, pe care l-a găzduit şi la Bucureşti în septembrie şi cu care a abordat soluţii pentru creşterea schimburilor comerciale, în special în sectorul IT&C.

”Am încheiat şi a doua zi a vizitei în SUA şi ultima zi în Washington D.C. Zi încărcată şi productivă. Am avut oportunitatea să ne întâlnim cu conducerea a două instituţii americane axate pe inovare, cu sprijinul echipei Băncii Mondiale: Small Business Administration, agenţie care oferă sprijin antreprenorilor şi întreprinderilor mici şi mijlocii; şi Virginia Innovation Partnership Corporation, ONG finanţat de statul american, care ajută antreprenorii din tehnologie să lanseze şi să dezvolte noi companii”, scrie ministrul.

Sebastian Burduja afirmă că a continuat programul cu o vizită la noul birou special pentru tehnologii emergente din cadrul Departamentului de Stat al SUA şi la Departamentul de Energie.

Bianca Boroș este unul dintre dascălii care face altfel de școală în România. Pasionată de științe, ea s-a pregătit în Belgia la Agenția Spațială Europeană pentru a le preda copiilor astronomia și o face cu atâta dedicare încât la orele ei te simți ca și când ai păși pe Stația Spațială Internațională, iar copiii sunt de-a dreptul fascinați.

A adus în fața copiilor antrenamente realizate de NASA pentru astronauții săi, a creat alături de ei o mână bionică, le-a arătat ce gust au alimentele în spațiu și chiar a adus la Timișoara un astronaut care să le răspundă copiilor la întrebări.

”Prin 2008 am descoperit un program, Celestia se numea, prin care puteam observa planetele folosind un calculator și un videoproiector. Și era impresionant că le vedeam, le puteam întoarce de pe o parte pe alta să le observăm, de la poziția întregului sistem solar, la anumite detalii, la lunile din jurul lui Jupiter. Între timp au făcut și aplicație.

Erau foarte puține materiale disponibile în română, așa că am căuat în engleză și de acolo am descoperit mai multe ”mișcări" din lume referitoare la educația despre spațiu”, povestește Bianca Boroș pentru spotmedia.ro

”Cunoștințele mele la ora respectivă erau limitate. În 2007 am terminat liceul, nu știam foarte multe despre asta decât câte planete sunt, nu știam de ce Pluto nu mai este planetă. Este foarte interesant că s-a întâmplat asta în timp ce în perioada respectivă lucram la grădiniță și copiii mei de la grădi au învățat să explice de ce…

Pentru că-mi plăcea mie și lucram foarte mult cu asta. Și trebuia să alegem o temă a fiecărei săptămâni. Temele cu spațiul și cu universul se întindeau pe mai multe săptămâni, că nu mă puteam încadra într-o singură săptămână să discutăm despre toate, să le arăt, să desfășurăm diferite activități pe partea asta.

A venit ușor, pentru că în Europa existau deja multe materiale care erau adaptate pe nivel de vârstă, clar nu pentru grădi, dar le-am simplificat ca să le pot desfășura și în grădiniță. Ulterior, când m-am mutat la școală, era mult mai simplu. Pentru că materialele erau, de fapt, destinate elevilor din ciclul primar, gimnazial, din liceu.

Ediţia din 2022 a Indexului Global al Inovaţiei (Global Innovation Index - GII) urmăreşte cele mai recente trenduri ale inovaţiei în contextul pandemiei, a încetinirii  producţiei şi a altor provocări. Dezvăluie cele mai inovatoare economii de la nivel global, lasând performanţa inovaţiei din 132 de ţări. Potrivit celei mai recente ediţii a clasamentului, Elveţia este cea mai inovatoare economie a lumii, fiind urmată de Statele Unite, Suedia, Regatul Unit şi Olanda. China este aproape de top 10, în timp ce Turcia şi India au intrat în top 40 pentru prima dată, potrivit GII 2022.

Chiar dacă datele istorice, la care se adaugă recesiunea globală, ar fi condus la ideea că investiţiile de la nivel mondial în cercetare şi dezvoltare, proprietate intelectuală şi venture capital ar fi mai reduse în 2020 şi 2021, se pare că s-a întâmplat opusul:

1. Articolele ştiinţifice publicate la nivel global au depăşit numărul de 2 milioane pentru prima dată în 2021;

2. Investiţiile în cercetare şi dezvoltare au crescut cu 3,3% (încetinind totuşi faţă de ritmul istoric de 6,1% din 2019);

3. Cheltuitorii de top axaţi pe R&D şi-au crescut cheltuielile cu mai mult de 11% în 2020 şi cu aproximativ 10%, la peste 900 de miliarde de dolari, în 2021, mai mult decât nivelul anterior pandemiei, din 2019. Această creştere a fost condusă de patru industrii: hardware ITC şi echipament electric; software şi servicii ITC; farmaceutice şi biotehnologie; construcţii şi industria metalelor.

4. Cea mai mare creştere a fost în zona de  venture capital. Finanţările de acest tip au crescut cu 46% în 2021, înregistrând niveluri comparabile cu anii 1990, de Boom ai Internetului.

Un nou studiu publicat la sfârșitul lunii ianuarie a.c. de revista Nature confirmă încă o dată că progresele de învățare ale elevilor au încetinit considerabil în perioada pandemiei, iar noile evaluări, realizate preponderent în țări dezvoltate, echivalează aceste pierderi cu o perioadă de circa 35% dintr-un an școlar, semnalează o expertă britanică în publicația The Conversation. Aceasta apreciază însă că, deși chestiunea pierderilor de învățare este abordată generic prin discuții privind măsurile necesare recuperării materiei pierdute, este utilă (și) o altă abordare, care să se concentreze pe un efect-cheie al întreruperii activităților școlare – pierderea încrederii elevilor în propria putere de a face față cerințelor.

• În analiza citată, Clare Wood, director al Centrului de Cercetare în Limbaj, Educație și Inegalități de Dezvoltare al Nottingham Trent University, pune în oglindă cercetările privind pierderile de învățare și măsurile de recuperare care se impun post-pandemie, pe de o parte, și celelalte efecte majore cauzate de izolarea de elevi pe perioade îndelungate.

Analiza publicată în Nature de experți ai unor universități din Franța și Marea Britanie, citată de experta menționată, se bazează pe 42 de studii din diverse țări, în special din SUA, Marea Britanie și Olanda, realizate între 2020-2022. Aceasta constată că pierderile s-au concentrat mai mult în anumite materii – mai degrabă la matematică, decât la citire – și au apărut la începutul perioadelor de izolare, rămânând relativ constante în timp.

Autoarea citată se întreabă, însă: “este oare acesta modul corect de a reflecta la provocările cu care se confruntă elevii și profesorii lor?”. Ea apreciază că accentul prea mare pus pe eforturile de recuperare a pierderilor de învățare neglijează o altă problemă: mulți copii au fost afectați fundamental, în pandemie, în alte feluri care le influențează capacitatea de a învăța bine.

Opoziție pe desființarea specializărilor de învățător-educator de la liceele pedagogice a secretarului de stat Florian Lixandru (PSD). Acesta a declarat la TVR Info că „pregătirea pe care o oferă liceul pedagogic, prin cei 4 ani de practică pedagogică, nu este egalată de cei 3 ani de facultate”, iar în privința propunerii Asociaţiei Naţionale a Colegiilor şi Liceelor Pedagogice din România (ANCLP), de a nu se putea titulariza un absolvent de liceu pedagogic decât dacă are studii superioare de licență, Lixandru a spus că, în opinia sa „nu este normal să îngrădesc dreptul la un post titularizabil pentru faptul că nu ai un parcurs educațional conform unor „tendințe europene””.

Amintim că proiectele de legi ale învățământului, varianta Deca, consultate de Edupedu.ro, prevăd faptul că liceele pedagogice nu vor mai putea forma învățători pentru prima dată de la înființarea acestora.

În emisiunea de la TVR Info, Lixandru a declarat că i s-a spus clar, în față, de către Ligia Deca, că pentru gestul său de a critica public legile „nu este colegial ceea ce am făcut și că n-am dat dovadă de transparență”. Reamintim că Ligia Deca nu a publicat în transparență proiectele legilor educației, le-a oferit doar partidelor politice, astfel că în spațiul public au circulat variante „pe surse” ale proiectelor, deși ministrul a declarat că documentele vor fi făcute publice după vacanța de iarnă.

Elevii din clasa a XII-a / a XIII-a din județul Timiș au susținut luni, 30 ianuarie, simularea la proba scrisă la Limba și literatura română și marți, 31 ianuarie, la proba de Matematică / Istorie din cadrul simulării județene a examenului de Bacalaureat 2023. Edupedu.ro a obținut de la Inspectoratul Școlar Județean (ISJ) Timiș subiectele pe care le-au avut aceștia de rezolvat. Descarcă din articol documentele.

Simularea națională pentru examenul de Bacalaureat 2023 are loc în perioada 27-30 martie, conform calendarului anunțat de Ministerul Educației.

Conform unor comunicate de presă ISJ Timiș remise EduPedu.ro, din 4.721 de elevi candidați, 3.456 au fost prezenți și 1.265 absenți luni, 30 ianuarie, la simularea probei scrise la limba și literatura română, proba E)a.

Marți, 31 ianuarie, au fost prezenți 3.349 de elevi la proba E)c, adică matematică sau istorie, probe obligatorii în funcție de profil, din 4.721 de elevi așteptați.

Calendarul simulării probelor scrise ale examenului național de Bacalaureat 2023

• 27 martie 2023: Proba E) a) – probă scrisă – Limba şi literatura română
• 28 martie 2023: Proba E) c) – probă scrisă – proba obligatorie a profilului
• 29 martie 2023: Proba E) d) – probă scrisă – proba la alegere a profilului şi specializării
• 30 martie 2023: Proba E) b) – probă scrisă – Limba şi literatura maternă
• 6 aprilie 2023: Comunicarea rezultatelor

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a lansat în consultare publică un proiect de OUG care introduce autoritățile de management din cadrul agențiilor de dezvoltare regională în sistemul de management și control al programelor aferente Politicii de coeziune 2021-2027.

Actul normativ prevede următoarele schimbări:

• asigurarea predictibilității calendarului de lansări la nivel de program pentru beneficiari, astfel încât să se prevină și eventuale suprapuneri de apeluri cu aceeași tematică în perioade similare de timp;
• simplificarea modalității de evaluare a proiectelor;
• stabilirea unui prag de excelentă, care permite unui proiect să fie selectat în mod automat pentru aprobare și contractare;
• îmbunătățirea funcționalităților MySMIS2021/SMIS2021+ prin automatizarea anumitor acțiuni în diversele etape din ciclul de viață al programului/proiectelor;
• introducerea mecanismului specific de monitorizare bazat pe indicatori de etapă, definiți ca repere cantitative sau calitative față de care este apreciat progresul implementării unui proiect