Revista presei – 6 aprilie 2022

Premierul Nicolae Ciucă a declarat, la o întâlnire cu rectorii din reţeaua RO European Universities, că pentru învăţământul românesc, „adaptarea la piaţă este esenţială şi în mod cert investiţiile din zona de cercetare şi inovare sunt cele care pot aduce valoare adăugată”.

„Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă s-a întâlnit, astăzi, la Palatul Victoria, cu rectorii din reţeaua RO European Universities. Cu aceasta ocazie, a fost analizată tema redefinirii spaţiului european din perspectiva învăţământului superior bazat pe cooperare, pe punerea în comun a resurselor umane și infrastructurii, pe incluziune și mobilitate”, a informat Guvernul.

Potrivit sursei citate, „subiectele abordate au vizat, printre altele, rolul şi implicarea active ale universităţilor româneşti în alianţele din care fac parte, dar şi asumarea unor iniţiative care să ducă la crearea unui cadru legislativ modern în domeniile educaţiei şi cercetării în România. Astfel, a fost punctată importanţa mobilităţilor studenţilor, a cadrelor didactice şi a cercetătorilor şi crearea unor sisteme simple şi eficiente pentru recunoaşterea perioadelor de studii şi a activităţilor desfăşurate inclusiv sub forma micro certificărilor.

„Un alt subiect dezbătut a fost cel al creării entităţilor legale aferente alianţelor universitare europene, instrument care va uşura acordarea diplomelor comune şi integrarea acestui concept în cultura academică europeană”, mai arată sursa citată, arătând că „integrarea universităţilor din România în alianţe de universităţi europene este un proces care se realizează treptat, iar premierul Nicolae Ciuca a subliniat că va sprijini universităţile româneşti membre ale alianţelor în procesul de consolidare a statutului lor.  Potrivit premierului, ,,pentru învăţământul românesc, adaptarea la piaţă este esenţială şi în mod cert investiţiile din zona de cercetare şi inovare sunt cele care pot aduce valoare adăugată. Iar asta se poate face cel mai bine în instituţiile de învăţământ. Vă pot spune că aveţi tot sprijinul meu şi vă încurajez să îi determinaţi şi pe ceilalţi să se implice în demers”.

„România are în prezent zece universități care fac parte din alianțe europene, iar în viitorul apropiat, alte universități românești vor fi incluse ca parteneri cu drepturi depline. Cele zece universităţi româneşti membre în alianţe europene reprezintă peste 160.000 de studenţi, din totalul de peste 450.000 de studenţi înmatriculaţi la universităţile de stat din România (35,5% din total). Aceştia fac parte din zece comunităţi de studenţi ale alianţelor europene pe care le reprezintă universităţile româneşti membre, însumând un milion şi jumătate de studenţi la nivel paneuropean. În urma extinderilor preconizate pentru alianţele  europene în anul 2022, la care se vor alătura şi universităţi din România, în curând, aproape 50% din studenţii români vor fi afiliaţi unor astfel de alianţe şi vor beneficia de oportunităţile pe care acestea le oferă”, a mai transmis Executivul.

Posibilitățile accesării de către studenți a unor împrumuturi prin Fondul European de Investiții (FEI) au fost discutate de ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, cu vicepreședintele Băncii Europene de Investiții, Christian Kettel Thomsen, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro.

„Un subiect important pe agenda discuțiilor a fost sprijinul pe care BEI îl poate acorda procesului de dezvoltare a învățământului superior în România”, scriu reprezentanții ministerului.

„A fost analizată și oferta de suport din partea BEI pentru integrarea refugiaților ucraineni, cu accent pe sprijinul oferit elevilor și studenților. Alte teme atinse au vizat oportunitățile de cooperare în cadrul PNRR și în contextul cadrului financiar multianual (2021 – 2027), precum și posibilitățile accesării de către studenți a unor împrumuturi prin Fondul European de Investiții (FEI)”, potrivit sursei citate.

Reamintim că, în România, Agenția de burse și credite pentru studenți, instituția în subordinea Ministerului Educației, nu a acordat niciun credit în cei 13 ani de funcționare, deși există în legislația de funcționare această sarcină.

Revenind la întâlnirea de la Luxemburg, Cîmpeanu i-a propus reprezentantului BEI ca în cadrul reuniunii Consiliului Național al Rectorilor, din data de 8 aprilie 2022, de la Iași, să prezinte „modalitățile generale de sprijin pentru dezvoltarea universităților românești, dar și modalitățile în care instituțiile de învățământ superior din România pot participa la gestionarea schemelor de împrumut pentru studenți”.

Inundație de proiecte în Timișoara. Primăria anunță că „valul renovării” va lovi mai multe școli din oraș, cu scopul creării unei infrastructuri școlare verzi și inteligente. Aproximativ 50 de milioane de lei ar urma să fie accesate de administrația locală, majoritatea prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Ce școli sunt vizate?

Primăvara continuă într-o notă optimistă în orașul de pe Bega, chiar dacă și mai multe șantiere sunt plănuite. De această dată, instituția de pe C.D. Loga anunță că un „val de renovări” va acoperi mai multe școli din Timișoara.

Mai exact, municipalitatea se pregătește să folosească fonduri în valoare de 50 de milioane de lei, majoritatea atrase prin PNRR, pentru a schimba infrastructura școlară din Timișoara. Administrația Fritz vrea școli mai verzi și mai inteligente.

„PNRR dă șansa reconstrucției din temelii a infrastructurii școlare din Timișoara. Începem acum cu Liceul de Industrie Alimentară, Henri Coandă și pregătim proiectul pentru Școala Gimnazială 1. Misiunea administrației pe care o conduc este să accesăm cât mai mulți bani nerambursabili, pentru ca elevii din Timișoara să învețe în condiții decente. Pregătim și alte proiecte pe următorul ciclu de finanțare din fonduri europene, dar căutăm să accesăm și programe naționale, cum ar fi de exemplu pentru construcția de noi creșe”, a declarat primarul Timișoarei, Dominic Fritz.

Universitatea Politehnica Timișoara și organizația artistică META Spațiu și-au unit forțele pentru a crea un centru cultural, care urmează să își deschidă porțile în clădirea 1 MV aparținând instituției de învățământ superior. Acesta este o premieră pentru Timișoara și pentru România, fiind prima inițiativă care va susține constant colaborările dintre știință și artă la nivel universitar și va aduce împreună profesioniști din ambele sfere.

De asemenea, în incinta centrului se va inaugura o locație pentru galeria de artă contemporană META Spațiu, care are deja 5 ani de existență și a operat, până acum, pe ideea unei galerii care există acolo unde arta ființează cel mai bine, activând, astfel, în muzee, locațiile altor galerii de artă, spațiul public sau în sfera virtuală.

Una dintre provocările majore cu care s-a confruntat Universitatea “Petre Andrei” din Iași în momentul instituirii obligativității revenirii la cursurile în format fizic, după doi ani de pandemie, a fost acela de a trebui să explice profesorilor și studenților de ce un sistem ce s-a rodat timp de doi ani de zile nu mai este bun.

„Toți actorii s-au obișnuit cu forma de învățământ mixt, Universitatea Petre Andrei din Iași optând pentru această formă în parioada pandemiei, cu excepția perioadelor în care autoritatea publică a decis desfășurarea activităților exclusiv online”, declară Prof. univ. dr. Sorin Bocancea, Rectorul Universității „Petre Andrei” din Iași, într-un interviu acordat platformei EduManager.ro.

Potrivit acestuia, majoritatea cadrelor de la UPA Iași optează pentru varianta mixtă, aducând argumente în acest sens, de la nivelul frecvenței studenților la ore până la costuri.

Academia de Studii Economice din Bucureşti sărbătoreşte în această săptămână, printr-o serie de manifestări, 109 ani de la înfiinţarea sa, prin decret regal.

ASE a fost înfiinţată prin decret regal la 6 aprilie 1913, cu denumirea iniţială de Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale (AISCI).

Potrivit unui comunicat de presă al instituţiei de învăţământ superior, miercuri va avea loc, în Aula Magna din Palatul ASE, Adunarea festivă, dedicată aniversării.

În deschidere va fi vernisată, după restaurarea completă, celebra pictură murală din Aula Magna – „Istoria Negoţului Românesc”, pictată de Cecilia Cuţescu Storck, în prezenţa sponsorului integral al restaurării, One United Properties, partenerul platinum al ASE.

În cadrul adunării festive vor fi acordate diplomele Meritul Universitar „Virgil Madgearu” şi titlul onorific de Profesor Emerit unor cadre didactice ale ASE, în semn de recunoaştere a activităţii.

Joi va avea loc ceremonia de acordare a titlului Doctor Honoris Causa academicianului Mircea Dumitru, preşedinte al Secţiei de Filosofie, Psihologie, Teologie şi Pedagogie a Academiei Române, director al Institutului de Filosofie şi Psihologie „Constantin RădulescuMotru” al Academiei Române, membru al Academiei Europaea, profesor universitar doctor, Universitatea din Bucureşti.

Manifestările includ momente de omagiu şi depunere de flori la mormintele personalităţilor din istoria ASE, lansări de cărţi, concursul interdisciplinar Elevii de astăzi, profesioniştii de mâine, Zilele porţilor deschise, Sesiunea ştiinţifică anuală a studenţilor ASE, numeroase competiţii ale Clubului Sportiv Universitar ASE.

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a declarat, miercuri seară, că tezele şi-au dovedit inutilitatea în evaluarea elevilor, dar profesorii le pot aplica la clasă, însă fără a fi obligatorii.

Sorin Cîmpeanu a declarat, miercuri seară, la TVR1 că tezele nu mai sunt o modalitate de evaluare a elevilor.

”Am susţinut că tezele pot fi o modalitate de creştere a relevanţei notelor. Primul semestru din acest an şcolar ne-a arătat că nu este aşa, pentru că după primul semestru, notele peste 8,50, luând în calcul şi tezele,  ponderea acestor note nu a mai fost 53 la sută, a fost 60 la sută, lucru care au arătat că tezele nu au relevanţa scontată”, a declarat Sorin Cîmpeanu.