Revista presei – 5 septembrie 2022

Peste 30 de milioane de lei din fondurile destinate apelului de proiecte „Granturi pentru digitalizarea universităților” au fost contractați de Universitatea de Vest din Timișoara. Grație acestui proiect, 38 de laboratoare vor fi create sau dotate cu tehnologie de ultimă generație, instrumente hardware, software și echipamente de top.

Universitatea de Vest din Timișoara își propune să dezvolte în laboratoarele ei tehnologii legate de sănătate, sport și bunăstare, realitate imersivă și augmentată, robotică și robotică software, procesare de date satelitare, biomonitorizare dar și securitate cibernetică și protecția datelor.

Din suma obținută vor fi realizate investiții de dotare a unor laboratoare existente cu instrumente și tehnologii pentru viitorii studenți și profesioniști pregătiți de universitate. Dotările vor cuprinde toate facultățile din cadrul UVT: cele de științe economice, mediu, incluziune socială, marketing, multimedia, geomorfologie, istorie și arheologie, sisteme informatice geografice și teledetecție, fizică medicală.

„Tehnologia are prioritate și va avea o arhitectură de cel mai înalt nivel, în noile laboratoare ale UVT. Pe lângă aceasta, în cadrul proiectului de digitalizare avansată a comunității academice vom pune accentul și pe cele douăsprezece programe specializate de formare – câte șase pentru studenți, respectiv șase pentru personalul didactic și de cercetare, care completează imaginea unui efort de viziune și anticipație, totul pentru setarea celor mai bune condiții de care să beneficieze comunitatea academică din cadrul Universității de Vest din Timișoara”, spune rectorul UVT Marilen Gabriel Pirtea.

30.211.210,32 lei este suma obținută de UVT din fondurile destinate apelului de proiecte „Granturi pentru digitalizarea universităților”, prin intermediul proiectului „Comunitate digitală pentru generații emergente”.

Galeria Mansarda a Facultății de Arte și Design din Timișoara va găzdui în 7 septembrie, de la ora 17, vernisajul expoziției doctorale „InBetween”, o expoziție de design vestimentar semnată Andreea Ana-Maria Pleșa.

Expoziția „InBetween” este rezultatul unei cercetări artistice realizată de Andreea Ana-Maria Pleșa în cadrul programului doctoral derulat la Școala doctorală de Arte a Universității de Vest din Timișoara, Facultatea de Arte și Design, sub coordonarea prof. univ. dr. Adriana Lucaciu.

Andreea Ana-Maria Pleșa a absolvit studiile de licență și master ale Facultății de Arte și Design din Timișoara, specializarea Modă – Design vestimentar și în prezent este asistent de cercetare în cadrul Departamentului de Design și Arte Aplicate.

Ca studentă și ulterior ca designer de modă, Andreea Ana-Maria Pleșa a participat la numeroase evenimente de modă și competiții încă din primii ani de studiu precum YKK Inside Fashion Competition (2015, 2016), Banat Fashion (2016, 2017), Taina de la UNAB (2016), Arts of Fashion, San Francisco (2017), Feeric33 New Talents Competition (2018), Diploma (2019), Feertic Fashion Week (2021, 2022).

Proiectul de cercetare doctorală pleacă de la premiza potrivit căreia dezinformarea, supraproducția și consumul excesiv de produse vestimentare creează o cultură a consumului de tip „fast fashion”, a cărei amploare generează la scară globală însemnate dezechilibre ecologice, poluarea cauzată de industria vestimentară fiind dintre cele mai dăunătoare mediului înconjurător, prin emisiile semnificative de carbon, de oxid de azot sau consumul excesiv de apă.

Doar 2% dintre studenții români au, în paralel, și un serviciu, arată datele Eurostat, iar situația ne diferențiază de restul țărilor europene, unde mulți tineri lucrează încă de pe băncile școlii, măcar pentru banii de buzunar.

Explicația ține și de mentalitatea părinților, dispuși la noi să-și susțină financiar copiii până la absolvirea facultății, dar și de lipsa de oportunități de pe piața muncii.

În timpul facultăţii, Diana a lucrat într-o cafenea, 8 ore pe zi. Recunoaște că, la unele cursuri online, figura prezentă, dar ea nu era în fața calculatorului.

A mai rămas mai puțin de o lună până la începerea anului universitar, astfel că bătaia dintre studenți pe locurile din cămine a început. Căminul e cea mai ieftină variantă pentru studenți, în contextul în care toate s-au scumpit în România.

Comparativ, pentru o cameră de cămin un student trebuie să scoată 200 de lei din buzunar. În această cameră vor sta, de obicei, patru persoane în patru paturi diferite și vor beneficia de grup sanitar propriu. Pentru ”pretențioși”, o cameră cu doar două paturi, pentru două persoane, ajunge la aproximativ 500 de lei pe lună.

Ieftin, dacă e să analizăm chiriile din Cluj-Napoca sau București, principalele orașe unde tinerii aleg să urmeze o facultate. În Capitală, o garsonieră poate fi închiriată la periferie cu 250-300 de euro, în timp ce un apartament cu două camere costă aproximativ 400 de euro.

Cei ce aleg să se mute într-un cartier rezidențial trebuie să știe că, pe lângă chirie, vor avea costuri lunare de aproximativ 500 de lei.

În România există peste 550.000 de studenți. Cele mai bune orașe românești pentru studenți sunt Cluj-Napoca și Timișoara, conform QS Best Student Cities 2023. Pe locul trei vine București, urmat de Iași. La nivel mondial, cel mai bun oraș e considerat Londra, urmat de Munchen, Seul, Zurich, Melbourne, Berlin, Tokyo, Paris, Sydney și Edinburgh.

Elevii tind, de-a lungul anilor de școală, să se perceapă tot mai puternic fie “buni la mate”, fie pricepuți la citire/scriere, chiar dacă ei pot să fie buni la ambele, potrivit unui studiu recent, prezentat recent în The Conversation. Acesta arată că impresia astfel formată tinde să influențeze alegerile oamenilor pe parcursul vieții.

Ministrul german al Muncii a anunţat o "lege modernă a imigraţiei". Ţelul său: atragerea de personal calificat din străinătate. Proiectul său este un aşa-numit "Card al şanselor". Proiectul de lege va fi gata la toamnă.

Aproape 3 milioane de elevi şi preşcolari încep luni cursurile noului an şcolar 2022-2023 în peste 17.800 de unităţi de învăţământ.

Reşiţa este primul oraş din România care se alătură, începând de sâmbătă, reţelei globale UNESCO “Learning Cities” (“Oraşe care învăţă”), având astfel şansa accesului la proiecte educaţionale de mare anvergură, a anunţat Ministerul Culturii, scrie Agerpres.

Într-o postare pe Facebook, Ministerul Culturii precizează că anunţul a fost făcut vineri seara de directorul general al UNESCO, Audrey Azoulay, în cadrul unui comunicat publicat pe site-ul oficial al instituţiei. Aceasta a mai precizat faptul că oraşele selectate sunt exemple remarcabile în care învăţarea pe tot parcursul vieţii poate deveni o realitate la nivel local.

Înscrierea Reşiţei în lista UNESCO “Oraşe care învăţă” s-a făcut în baza unui amplu dosar de candidatură, care a fost susţinută de ambasadorul României pe lângă UNESCO, Simona-Mirela Miculescu, şi de secretarul general al Comisiei Naţionale a României pentru UNESCO, Madlen Şerban, conform sursei citate.

Potrivit Institutului pentru Învățare pe tot Parcursul Vieții al UNESCO (uil.unesco.org), “Industria producătoare de oțel din Reșița a fost în declin continuu din 1989; ca răspuns, orașul și-a propus să valorifice inovația și economia de nouă generație pentru a crea locuri de muncă pentru comunitatea sa multietnică și multiculturală”.

Strategia orașului de învățare din Reșița va sprijini abilitarea și profesionalizarea celorm care educă, oferind în același timp intervenții concrete pentru persoanele cu dizabilități. În plus, prin promovarea unui ecosistem de învățare pe tot parcursul vieții, orașul speră să ofere o diversificare a contextelor de învățare și inovație în învățarea instituțională și în învățarea în comunitate. Prin această strategie, Reșița speră să asigure o educație de calitate incluzivă și echitabilă, să reducă inegalitățile, să dezvolte munca decentă, să facă orașul sigur, durabil și rezilient și să creeze noi parteneriate, se arată pe același site.

Spectacolele și concertele s-au înmulțit în 2021 față de anul pandemiei, dar tot sunt mai puține decât în 2019. La fel și vizitele în muzee. Se citesc tot mai puține cărți din bibliotecile publice, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS).

Instituţiile şi companiile de spectacole şi concerte au susţinut în ţară 14.500 de reprezentaţii, urmărite de 1,9 de milioane spectatori. Cei mai mulți sunt în teatre.

Numărul spectatorilor este foarte departe de cel din 2019: sunt cu 6,2 milioane mai puţini (-77%). Și reprezentațiile sunt cu 11.900 mai puține (-45%), chiar dacă anul trecut a însemnat o revenire față de anul pandemiei.

Din spectacolele celor 167 de instituţii şi companii de spectacole şi concerte, cele mai căutate au fost cele de teatru (44,5% din toți spectatorii) și cele de operă (20,9%).

Aproape 12.500 de oameni au lucrat la reprezentații, dintre care 60% „aveau funcţii artistice de specialitate”.

Pe de altă parte, în cele 442 săli de cinema (cu 78.200 de locuri) au atras 4,7 milioane de spectatori (cu 3,3 milioane mai mulți decât în 2020) , la 356.700 de proiecții (de 1,7 ori mai multe faţă de anul 2020).

Producţia naţională de filme pentru marele ecran, în anul 2021, a cuprins 55 de filme (36 filme artistice, 11 filme documentare şi ştiinţifice şi 8 filme de animaţie), cu 14 filme mai multe decât în anul 2020.

Reţeaua cinematografică existentă de la sfârşitul anului 2021 a cuprins 90 de unităţi cinematografice cu bandă normală, potrivit datelor Centrului Naţional al Cinematografiei, citate de INS.

Anul pandemiei a descurajat suficient că să se închidă 5 cinematografe, sau t săli de cinema.

În anul 2021 au fost distribuite în cinematografe 396 filme, din care 79 filme naţionale (sau coproducţii) şi 317 filme străine.

Deși s-au înmulțit, cum era și firesc față de anul pandemiei, vizitele la muzee și expoziții nu au fost la fel de numeroase ca în 2019.

11,4 milioane persoane au vizitat muzeele şi colecţiile publice, grădinile botanice, zoologice, acvariile și rezervațiile naturale.

Au fost cu 3,5 milioane persoane mai mulți față de anul 2020, dar cu 6,8 milioane persoane mai puțini  față de anul 2019.

World Vision România spune că a făcut o radiografie a învăţământului din mediul rural şi din comunităţile vulnerabile, la început de an şcolar, iar din aceasta reiese că 65% dintre cadrele didactice au atras atenţia asupra nevoii de investiţii în laboratoarele de informatică şi pentru alte discipline. Totodată, unul din trei profesori afirmă că sunt necesare investiţii pentru amenajarea sau reabilitarea grupurilor-sanitare.

Principalele concluzii: